Trăiesc cu convingerea că n-am dezbătut în mod serios și exhaustiv subiectul atunci când a fost pomenit în treacăt și superficial, prin urmare vreau să ne punem serios pe treabă azi. Pentru că o chestie atât de importantă merită articol dedicat, nu doar o menționare aproape întâmplătoare.
Așadar, să purcedem.
M-a pufnit râsul când am citit că există oameni care au nevoie de alarmă ca să se trezească dimineață. Și nu doar că au nevoie de alarmă, dar mai trebuie să le sune și de nu știu câte ori până să se dea jos din pat. Conceptul se „snooze” este inexistent pentru mine.
Prieteni, nu că n-am nevoie de alarmă, dar dacă am nevoie să mă trezesc la o oră anume, cu siguranță mă voi trezi singur cu 10 minute înainte să sune alarma. Da, știu, nu sunt suficient de curajos încât să nu-mi setez alarmă și să merg doar pe mâna ceasului meu biologic. Pe principiul ăsta nu sunt suficient de curajos nici să conduc fără să port centură. 🤷♂️
Dar de trezit mă voi trezi cu siguranță, fix înainte să sune la alama, indiferent de ora la care am nevoie să mă trezesc. Cel mai bun exemplu este fix deplasarea la lansarea Noului Renault Austral, de zilele trecute. La 05:00 trebuia să fiu în aeroport, așa că mi-am pus alarma să sune la 03:00 (nu la 15:00, da?) și m-am trezit singur la 02:50, deși dormisem undeva în jur de trei ore și jumătate.
Fix așa se va întâmpla întotdeauna, indiferent de ora la care am nevoie să mă trezesc.
Bun, astea de mai sus sunt cazurile speciale când am nevoie să mă trezesc la o anumită oră. Dar și dacă n-am, tot dimineața devreme mă trezesc în zilele normale. Și nu, nu mă culc la 22:00, nu mă bag niciodată la somn mai devreme de miezul nopții.
Știu, o să veniți să-mi explicați c-am îmbătrânit și de-aia, doar că eu o să râd și-o să vă spun că toată viața mea m-am trezit devreme. Și la 20 de ani, tot în jur de 7:00 mă trezeam. Nu pot să dorm mai mult de ora 9:00 niciodată, indiferent de context și de ora la care mă culc.
Dacă e revelionul și mă culc la 6:00 (presupunând prin absurd, că doar nu-s nebun să fac așa ceva), tot în jur de 9:00 mă voi trezi. Niciodată nu i-am putut înțelege pe oamenii care pot să doarmă până la prânz sau și mai târziu.
Atenție, că știu exact că aveți obiceiul să găsiți excepții, mă refer la oameni cu program normal, nu la cei care muncesc noaptea sau mai știu eu ce.
Dar să fii un cetățean obișnuit, cu un job normal și să dormi până la 12:00 sau chiar mai mult, asta n-am cum să înțeleg vreodată. Nu zic că e anormal sau greșit, zic doar că eu n-am cum să mă pun în pielea lor.
Ca să concluzionez: teoretic, n-am nevoie de ceas ca să mă trezesc devreme sau la o anumită oră.
La voi cum e?
sursa foto: freepik.com
Eu sunt aia care nu se poate trezi nici cu alarmă setată, d-apoi fără, indiferent la ce oră mă culc. Dorm ca valiza-n gară oricând și oriunde, e ocupatia mea favorită. Când eram mai tânără, puteam dormi fără probleme toată ziua, acum nu mai pot, mă doare capul dacă stau prea mult culcată, dar înainte de 9-10 tot nu mă ridic în weekenduri. Dacă nu dorm cel puțin 7-8 ore pe noapte, sunt ciufută toată ziua, iar dacă ai chef să mori și nu știi cum să faci, hai și trezește-ma pe mine când dorm, că te rezolv urgent prin smulgerea capului cu dinții. L-am moștenit pe tata, avea el o vorbă, „să nu mă treziți decât dacă arde casa, și atunci după ce ați chemat pompierii”. Snooze nu-mi pun, că mai tare mă enervează.
Comentariu beton!66
Am crezut că oamenii ca tine nu există. Până azi.
:)))))))) Omul, cât trăiește, învață
Comentariu beton!17
Fix așa și eu!
În ultimii ani ceva dureri de spate nu mai permit mai mult de 10 ore întins!
Dormeam in avion la economy tot zborul! Cu scaunul drept, că adormeam înainte de decolare!
Ceasul cu alarmă era la vreo 4m de pat, că am descoperit că opream alarma și dormeam în continuare fără nici o emoție! Dar nu ajută cu absențele la liceu (am locuit singur). Dacă era nevoie să mă dau jos din pat nu mă băgăm la loc…
Cel mai mult am dormit 2 nopți și o zi! Când m-am trezit nu înțelegeam de ce la tv ziceau că e marți când eu eram convins că e luni!
Snooze niciodată!
Comentariu beton!20
zi-mi că ești bătrîn și ciufut fără să zici „sunt bătrîn și ciufut”?
chiar îs curios ce superficialitate mai pregătește @Iulia;
altfel, ieșit din casă alaltăieri la 06,30 intrat în hotel aseară 19,30; adormit la 22,18 trezit azi 06,53 (alarmă n-am pus, că voiam să dorm mai mult)…
Comentariu beton!18
N-auzi, bă, că toata viața m-am trezit așa? Și chiar nu sunt genul care să fi fost bătrân de tânăr.
Nu conteazǎ, este semn de bǎtrânețe de la tinerețe.
Comentariu beton!31
Ămi cer scuze la domn musulman pentrucă nu am mai abordat demult niscai Șopănhauăr sau Nițșe. Mă dau singură afară.
@Vasilescu, nu mai scriu un comentariu separat la adresa ta și a trezirilor tale, zic direct aici: huo!
Comentariu beton!33
puneț mîna șî citiț șî scriț! cî noi nu comentăm p’aci (pă gratis, da? s-aude acolo, în Austral!? șî sub Tîmpa!?) de insomniaci!
șî nu vă mai puneț speranțî în ciatgipiti, cî acu’ ari triabî multî, scrii discursuri inventati pentru hels dipartmănt…; acuș îl ieu ăia șî la difensî, cî la finanțe au proști genuini!
Comentariu beton!15
Costica, m-ai dezamagit! Sa moara Simion daca nu esti superficial! 🙂
A trebuit sa citesc de 3 ori textul Iuliei de sambata trecuta, la fiecare lectura descoperind alte concepte filozofice, in ciuda temelor abordate, oarecum triviale.
Textul Iuliei este o invitație nerostită la o reflecție asupra condiției umane, a tensiunii dintre cunoaștere și acțiune, dintre rațiune și impuls. Inventeaza concepte se joaca cu cuvintele pentru a dezvălui straturile de semnificație din această confesiune ludică, dar profund umană. Exploreaza ce înseamnă să perseverăm în „tâmpenii” conștiente, să dansăm cu absurdul și să ne împotrivim, paradoxal, propriei noastre lucidități.
Creaza un paradox al lucidității inutile: „Știu, dar totuși fac”. Descrie starea în care omul, perfect conștient de inutilitatea sau chiar nocivitatea unei acțiuni, alege totuși să o întreprindă. Fie că e vorba de machiatul pe haine albe, de îndopatul cu zacuscă la miezul nopții sau de amânarea alarmei cu snooze, acțiunile ilustrează o ciudățenie a spiritului uman: capacitatea de a ști și, simultan, de a ignora ceea ce știe.
Acest paradox amintește de akrasia, conceptul aristotelic al slăbiciunii voinței, dar merge mai departe. Nu e doar o lipsă de voință, ci o îmbrățișare deliberată a absurdului. Este ca și cum ai dansa cu un partener invizibil, știind că pașii tăi sunt greșiți, dar găsind o ciudată plăcere în ritmul stângaci. Aici propun un concept nou: stângacismul existențial. Acesta desemnează tendința umană de a persista în acțiuni care sfidează logica, nu din ignoranță, ci dintr-o nevoie profundă de a sfida ordinea rațională a lumii, de a afirma libertatea de a fi „tâmpit” în fața determinismului cauzal.
Exemplul cu machiatul pe haine albe este emblematic. Alegerea de a purta alb, nu este doar o neglijență, ci un act de revoltă împotriva previzibilului. Este ca și cum ai spune: „Știu că voi păta, dar aleg să risc, pentru că albul e o promisiune a purității pe care vreau să o port, chiar dacă doar pentru o clipă.” Aceasta este o estetică a efemerului pătat, o celebrare a frumuseții momentului care se știe sortit dezastrului.
Pofta de zacuscă la ora 10 seara, urmată de suferința inevitabilă, este un exemplu fascinant al hedonismului tragic. Aici se poate inventa un alt concept: poftofilia nocturnă, definită ca dorința de a ceda impulsului senzorial, chiar cu prețul durerii. Acest act nu este doar o slăbiciune culinară, ci o afirmare a temporalității umane: trăim în prezent, iar prezentul este uneori mai puternic decât viitorul previzibil.
Filozofic vorbind, zacusca nocturnă evocă disputa dintre Nietzsche și Schopenhauer. Pentru Schopenhauer, dorința (voința) este o sursă de suferință perpetuă, iar cedarea în fața ei este o capcană. Pentru Nietzsche, însă, voința de a trăi, chiar și în absurd, este o afirmare a puterii de a fi. Când te îndopi cu zacuscă, știind că vei suferi, alegi să spui „da” vieții, cu toate imperfecțiunile ei. Este un act de amor culinar, o iubire a destinului care include și fierea revoltată.Mai mult, zacusca devine o metaforă pentru dorința umană de a gusta din plenitudinea clipei. Este o alegere care transcende rațiunea, situându-se în domeniul ontologiei gustului: a mânca zacusca nu e doar un act fizic, ci o încercare de a captura efemerul, de a face prezentul etern, chiar dacă doar pentru câteva linguri.
Vezi câtă filozofie poti gasi într-un text? Important e sa cauti si sa treci de acel strat al superficialitatii conceptelor… 🙂
Comentariu beton!67
@ Claudiu: mi ai luat vorba din gură!
Comentariu beton!36
vezi, @Vasilescu, cum se face? crecă tre să mă iei colaborator sau ceva; da’ repede, pînă nu mă bag în politică, că aștept telefon de la Bolo…
@restu’, io știu că glumele mele îs uneori prea criptice, da’ nu-s gloanțe; sunt, cum zice domnu’ nost’ Ricky Gervais, JUST JOKES! mai știu că uneori îs prost, da’ azi nu văd de ce aș fi; am dormit bine, m-am trezit cu priveliștea cetății de la Veliko Tîrnovo, am păpat, am de văzut un client în sat la ceaușeasca și apoi de ajuns la Ieșî; chill, ca cum ar zice francejii; ceea ce vă recomand și vouă;
hai că vă explic și gluma, da’ apoi gata, la muncă;
so, am scris „ciufut”, un termen negativ, nu? îl notăm cu -x; apoi am scris „superficial”, alt termen negativ, deși inițial nu am pus ghilimelele just for fun; îl notăm cu -y; acu’ ia vedeți și singuri ce semn are rezultatul ecuației
-x(-y), că doar n-oți vrea să vă fac și matimaticî…
felicitări, @Claudiu, pentru text!
@costică, prietenul la nevoie se cunoaste! Oricand ai nevoie sa iti interpretez un text al Iuliei, sunt aici pentru tine. Tu doar ridica doua degetele… Ca la scoala! 🙂
Vezi sa nu confunzi degetele si sa-l ridici pe cel din mijloc, ca atunci nu iti mai explic nimic!
Comentariu beton!24
Eu m-am lǎsat de citit Iulia pentru cǎ aveam mereu senzația cǎ nu pot pǎtrunde cu mintea pânǎ la semnificațiile profunde ale textului. Dar zǎu, @ Claudiu, dacǎ explici tu aşa mereu, reiau 🙏🏼.
@Claudiu, mulțumesc, mi-ai înseninat ziua! :)))))))
@costică, lăsaț, că mneavoastră n-aț mai trecut pe la mine de ninumaiștiucând
@ Greta 2, nu poci decât să mă bucur dacă datorită colegului @Claudiu vei reveni asupra umilelor mele texte, sunt sigură că până la urmă o să fie bine, ca să nu fie rău!
@Iulia, rili?
Când trebuie sa ma trezesc neapărat la o anumita ora (pentru a ajunge la aeroport, de exemplu) , dorm „iepureste” toată noaptea. Cred ca ma trezesc la fiecare jumătate de ora…
Comentariu beton!21
Aaa, păi nu așa, că așa poate oricine. Nu, nene, să dormi cum trebuie și cu zece minute înainte, jbam, deschizi ochii.
Și eu.
Exact la fel ca tine. Numai ca eu îi invidiez crunt pe cei care pot dormi până mai târziu. Lucrez câteodată 12ore/zi, cateva zile la rând si ma simt epuizată. Si atunci sper ca mâine în ziua liberă o sa dorm. Nope…never ever.
Ideea e că si când eram copil eram fix la fel. Efectiv nu-mi amintesc sa fi dormit vreodată mai mult de 7.00.
🤷♂️
Doamne, cât vă invidiez! Pentru mine a fost o corvoadă trezitul, toată viața.
Comentariu beton!14
În general îmi pun alarma, dar nu prea dorm mai mult de 6-7 ore pe noapte.
Mă trezesc destul de devreme, chiar și în weekend, dar dacă cumva reușesc să dorm până la 10:00 am senzația că am ratat toată ziua.
Da. Corect. Bio-ceasul (cucu-desteptator intern) inca e vioi, dar bag si o alarma de control, fara snooze.
Matinala am fost toata viata, mama zice ca m-am nascut la 9 dimineata, o fi avand vreo legatura?
Chestia cu trezitul cu cateva minute inainte de a suna alarma la ore neobisnuite tot asa am avut-o din tinerete, chiar ma minunam cum de creierul meu are un ceas propriu.
Si la fel nu pot dormi in weekend mai mult de 6-7, totusi am nevoie de 8 ore de somn asa ca ma culc la 22. Chiar weekendul trecut a intarziat Taromul cursa de Suceava de m-am culcat la 4, la 6 jumate faceam ochi desi servciul incepea la 12, as fi putut dormi mai mult.
N-are, m-am născut seara.
Eu la 5 dimineața
Cum toata viata mea m-am trezit de dimineata am n-am treaba la 6:30 ma trezesc. Ca si tine nu conteaza la ce ora ma culc tot dimineata singura ma trezesc. Am alarma sa sune ca sa trezesc copiii ca altfel eu beau cafeaua si bantui pe bloguri si uit cat e ceasul.Nu pot dormi mai tarziu de ora 9, ii invidiez pe cei ce pot, eu nu.Nu-s cea mai sociabila fiinta, sunt chiar ciufuta, imediat cum ma trezesc si am nevoie de15-20 min sa fiu normala.
si eu sunt matinala, chiar daca ma duc la o petrecere de noapte, tot la 9 ma trezesc.
si zilnic, ma trezesc la 6.15 fara ceas, dar alarma pun totusi.
cu varsta insa, am inceput sa apreciez somnul de amiaza. adica intr-o zi libera de serviciu, fac tot posibilul sa dorm dupa-amiaza. cateodata dorm atat de profund, incat nu-mi dau seama daca e ziua urmatoare, daca e noapte, dimineata… imi trebuie cateva secunde sa ma dezmeticesc.
in cursul saptamanii, dorm rar dupa-amiaza, adica dupa ora 17. dar se mai intampla sa fur 30-40minute de somn, minunate si alea. partea buna e ca somnul de-amiaza nu-mi strica somnul de noapte. e-adevarat ca dorm cu intreruperi, dar dorm 6-7ore.
am ajuns la anii in care pot sa ma pun pe primul loc, chiar simt ca am mai mult respect pt mine si asta e minunat pt creier.
Comentariu beton!21
Am senzația că cei care folosesc snooze sunt ca șoferii blocați în trafic care se bucură că au mai câștigat 3 centimetri cu botul mașinii — tehnic, s-au mișcat, dar tot acolo sunt. Nu judec, mă amuz și poate chiar îi invidiez: eu mă trezesc fix înaintea alarmei, așa cum făceam din fragedă pruncie, când cioara din ceasul comunist bătea ritmul cu piciorușul ei mecanic… dar numai când avea chef, nu când o programam eu. :))))
Eu sunt cu snooze-ul. Sau eram, mai bine zis. De ceva timp, imi pun alarma cu 20-30 de minute mai devreme decat as avea nevoie, ca sa am timp sa lenevesc in pat, inainte de a se face ora aia “urgenta”.
Nu neaparat ca mai dorm, dar, Doamne, ce-mi place sa lenevesc inainte sa ma scol.
Mai demult ma chinuiam cu snooze-ul, dar acum mi-am asumat-o. :)) Daca vreau sa lenevesc, imi pun alarma mai devreme.
Ah, si daca tot am venit cu raspuns la comentariul tau – in trafic nu-i inteleg pe cei care se baga in fata ca sa castige 3 m. Dar la somn, da!
Eu pun toate alarmele din casă, dar nu pentru mine. În fiecare dimineață am de împrăștiat patru copii pe la creșă, grădiniță, școală, liceu 🤦. Chiar și așa, trebuie să îi stropesc cu picături de apă, să le pun pisicii pe cap (am șase pisici), să trag de ei, să mă rog etc. Complicat. Ce mă scoate din minți, este că în weekend se trezesc toți devreme 🤦. Bine, sunt iritat și pe mine; oricât de obosit sunt, la 06.30 sunt in picioare.
Comentariu beton!30
Wow, 4 copii si 6 pisici, bravo, felicitari pentru ca supravietuiesti! 🙂 Pot sa jur ca nu te plictisesti niciodata.
Comentariu beton!16
Nu are legatura cu ora de nastere. M-am nascut, din ce am aflat (eram si eu acolo, dar nu stiam ceasul inca) la 11 dimineata. Sint fix ca tine, decit ca, daca nu pun alarma si trebuie sa ma trezesc la o ora, ma trezesc din juma in juma de ora. Dimineata e interesant: cind am de mers la lucru, imi vine sa imi dau un par in cap pe la preafrumoasa ora 6:15. Vineri lucrez de acasa. La 6:1( sint in picioare si nu am probleme. In weekend la fel, si as dormi, zau, dar nu pot. De tinara cind mergeam la petreceri eram chiauna toata ziua de dupa pt ca nu puteam dormi nici la prinz. Acu pot, daca e :). Fiu-meu mare e nascut la 23:15. Nu are nicio problema sa fie drepti la 6 a.m. Fiu-meu mic e nascut la 5:10 a.m. Rrrrrrupe patul dimineata (are amroape 17 ani, poate de aia?). Deci nicio treaba cu ora de nastere.
Nici după Revelion nu dorm mai mult de 10, chiar dacă m-am culcat la 5. Ca și tine, mă trezesc fără ceas, maxim la ora 8. Dacă e să plec la 6 dimineață, mai pun un ceas să fiu sigură, dar în 90% din cazuri e inutil. Și așa am funcționat mereu. O fi și “antrenamentul” primit de la mamaia, care la maxim ora 8 ne trezea să luăm micul dejun “că mai dormi după aia” (nu se întâmpla niciodată).
Aș fi avut tendința să zic că e de la vârstă, :P, dar și în tinerețe mă trezeam fără alarmă.
Atunci aveam și curaj să nu setez vreo alarmă de siguranță. Acum sună alarma, uneori când deja sunt pe drum spre birou.
De îndată ce am terminat cu școala nu am mai avut probleme cu trezitul. La liceu mă trezea mama și nu ținea snooze-ul „mai un pic” de nici un fel. La facultate, după ce deșteptătoarele sovietice (Slava, Raketa) s-au dovedit inutile, o colegă a adus deșteptătorul cfr al bunicului. Era ca în caricaturi, crăcănat și cu doi clopoței pe cap, avea și o locomotivă roșie pe cadran. Trezea cel puțin trei camere. Pentru siguranță îl puneam pe un raft foarte sus, ca aceea dintre noi care are ideea să-l oprească sa fie nevoită sa se ridice din pat și, poate, să renunțe.
Dar de atunci mă trezesc la ora potrivită, indiferent care-i aia, fără alarmă. Pun și eu alarma când ora de trezire e mai ciudată sau când seara precedenta a fost foarte lungă, dar încă nu mi s-a întâmplat sa nu ma trezesc înainte de a suna dracovenia.
Comentariu beton!11
Da’ de musafiri care vin la tine, pentru tine, ca nu te au văzut de mult și cică le ai lipsit, dar ei dorm până pe la prânzul al mare ați auzit? De ți dau peste cap și mama organizării pentru amărâtul ăla de weekend împreună 🤬 Împreună cu Moș Ene…
Și eu mă trezesc devreme, de multe ori fără ceas. Da da, și duminica 😀
Mi a fost mai greu când trebuia să semnez condica, dar a trecut 🙂
Dupa o noapte nedormita si abia dupa ce am adormit pe la 6h30 m-a trezit alarma la 8 si 10. Sunt chiauna de somn😵💫.
Când mergeam la muncă, mă trezeam fără nicio alarmă la 6 trecute fix.Nici nu puneam alarmă, că nu era nevoie, indiferent de ora la care mă culcam.
Acum, de când sunt „tânără pensionară”, mă scol ca puturoșii, 😅, la ora 7. La fel, indiferent când mă culc.
N-aș putea să dorm, să zicem, după ora 8, indiferent cât am reușit să dorm noaptea.
Când mi s-a întâmplat (după vreo sărbătoare, nuntă etc.), m-a durut capul și am avut o stare nasoală toată ziua.
Am o nepoată care, dacă o lași, doarme până la prânz, indiferent că s-a culcat la ora 22. Mă scoate din minți când vine pe la mine!😬
Same here, nou pensionar. Nu-mi mai pun alarma pentru că indiferent de ora la care mă trezesc programul meu de lucru s-a terminat deja. Mai mult, fiecare zi e o duminică.
Mai văd pe aici comentarii despre ora nașterii. Nu are treabă somnul cu bioritmul, vă spun sigur că am avut lucrare de dizertație pe tema asta când am absolvit un master în HR.
Eu sunt din ăla care pune ceasul cu orice ocazie. Nu știu ce e ăla sonzee dar asta nu mă împiedică să mai moțăi 5 min. Sunt zile când mă trezesc cu 10 min înainte de a suna ceasul dar sunt și zile pe care le încep cu clasica înlănțuire de cuvinte „Băga-mi-aș plua” rostită când începe alarma
Am auzit ca exista oameni ca tine care isi fixeaza ora in minte si se trezesc fara ceas. Eu nu pot. Risc sa ma trezesc la 10 am desi trebuia sa ma scol la 7. Nu am nevoie de Snooze pentru ca suna o data si imi e suficient. Evident ca sa intampla sa ma trezesc si inaintea alarmei, dar asta e exceptia, nu regula. Deci fara alarma ar fi dezastru, in special in cazul in care trebuie sa ma trezesc la o ora foarte matinala cu putine ore de somn in prealabil.
Singura dată când am ratat trezirea (funcţionând ca tine) a fost în prima zi de muncă. Anno dominne 1982, repartiţie la Oraviţa, plecat cu tren de noapte din Bucureşti, ajuns la Caransebeş dimineaţa, făcut formele de angajare (apropos Directorul m-a întrebat ce caut eu acolo, bucureşteancă fiind…pfff, ce draq să răspund!!), plecat mai departe spre Oraviţa, cu o rată prăfuită, ajuns spre seară în autogară, control documente de la poliţia de frontieră. Mă aştepta o ciumafaie de la personal care mă plasează în „apartamentul de oaspeţi”, care era dotat cu nişte paturi de spital!! Madama mi-a zis printre dinţi: ai noroc, azi este apă caldă (am facut duş numai cu apă fierbinte, pentru că nu era apă rece!). În rucsac îmi pusesem un ceas deşteptător, din alea cu două clopote, tip „feroviar”, care săracul funcţiona numai cu fundul în sus! La ora şapte trebuia să mă prezint la birou! După o călătorie de aproape 24 de ore, cu emoţii şi spaime cât casa…ce credeţi? Ori nu a sunat bălăngăul, ori nu l-am auzit, cert este că m-am trezit la ora şapte! În cinşpe minute am ajuns la birou!!! Pffff! Ce morală mi-a făcut un idiot de şef supărat pe viaţă!
Comentariu beton!16
Si eu sunt la fel. Am o singura alarma, asa, ca sa fie, dar si eu ma trezesc inaintea ei indiferent ce am facut/cat am dormit in noaptea precedenta.
Si chiar si in liceu/facultate daca mergeam la discoteca/club si ajungeam la 4-5-6 dimineata acasa, la 9-10 maxim eram treaza. In cazurile astea mai dormeam poate la pranz 1-2h :))
Si nici nu pot dormi mai mult de 7-8 ore maxim pe noapte. Daca cumva din varii motive (oboseala) ma culc la 10 seara, dupa 5 deja ma trezesc. Cred ca pot sa numar pe degete de cate ori am dormit 10-12h, si erau datile cand eram bolnava (doamne, ce te epuizeaza o toxiinfectie alimentara:)))
De când mă știu, trezirea la ore care pentru vasta majoritate sunt normale, la mine era o chestie cvasi-imposibilă.
La un moment dat, cine știe din ce cauză, creierul meu a făcut un flip și așa a rămas, sunt perfect dispus să lucrez până la 3-4 dimineața, dacă apoi mă lași să dorm 6-7 ore.
Vă dați seama cum se potrivește asta cu școală, facultate, servici. Ca nuca-n perete.
Rezultatul a fost că mama deja de prin clasa 5, mă trezea cu spălat cu cuburi de gheață pe față și un pic de cafea ness. Ajungeam cumva la școală, dar până la ora 10 eu eram un zombie care mai ațipea câteva minute cu capul pe bancă 😀
Și acum, dacă am avion la 06:20, mă pun să dorm câteva ore dupămasa și nu dorm deloc noaptea, altfel doar HiSky și Wizzair știe câte curse le-am făcut cadou 😀
Medicul somnolog trage din umeri – dereglare ritm circadian, să vă fie de bine, vreți pastile? Nu? V-ați adaptat? Perfect, numai bine.
Și eu mă trezesc înainte de a suna alarma. Curajoasă nu sunt, îmi pun alarma să sune. În tinerețe, aveam 3 copii mici (făcuți din 2 în 2 ani😂), sâmbătă veneau prietenii la noi și ne lungeam aproape toată noaptea și dimineața, copiii nu mă iertau, la 7, cel târziu, urlau🤣. Probabil din cauza asta, sau așa sunt construită.
Am urât din suflet trezitul matinal și alarma/soneria aia de ceas CFR 🤦 dar mă trezesc fără ceas cu câteva minute înainte de ora setată, cred că încă funcționează ceasul interior, nu tropăi ca elefantul că nu îmi place nici mie să mă trezească așa urât cineva, câteodată pun alarma just in case dacă este ceva extrem de important. Nici să dorm până la prânz nu am putut vreodată, cred că 9 sau maxim 10 au fost cele mai târzii ore la care m-am trezit ever și de obicei mă culc târziu daaar fac crimă de omor dacă sunt trezită brutal 😂
Eu sunt un mix din voi toti: pot sa dorm fara probleme pâna la 10 când stiu ca nu am nimic de facut, dar pot sa ma scol devreme, oricât de devreme, daca trebuie sa plec undeva. Când suna telefonul ma scol fara snooze. Ma trezesc, adesea insa nu intotdeauna, inaintea ceasului daca am setat alarma. Dar daca am un avion de luat ma trezesc din ora-n ora.
Un singur lucru nu reusesc: sa fac o siesta la prânz de 15-20 minute. Ori ma pun la somn si atunci siesta mea dureaza 2 ore, ori deloc.
Și la asta sînt fix ca tine. Nu e de la vîrstă nici la mine. Mereu am fost matinală, 6-7 ore de somn.
„Niciodată nu i-am putut înțelege pe oamenii care pot să doarmă până la prânz sau și mai târziu.”
Imi aduce aminte de un coleg din scoala generala care avea o problema cu sculatul devreme. Tin minte ca venisem intr-o sambata pe la 12 la el acasa ca sa plecam impreuna la un meci de fotbal cu alti colegi. Atunci am ramas socat cand mi-a spus bunica lui ca „Ionut nu s-a trezit inca” 🙂 Probabil ca taiase lemne toata noaptea si se odihnea.
Sunt atât de bun la dormit încât o pot face cu ochii închiși. :mândrunevoiemare:
Dar de trezit mă trezesc și fără orologiu. Cucu e doar back-up.
Io nu funcționez fără 8 ore de somn. Dacă trebuie să mă trezesc la 7, io la 22-s-n pat.
Altfel nu pot.
De aia se duce în cap economia țării, voi vă lăudați cât de mult dormiți, unul nu s-ar lăuda că muncește zilnic 10-12 ore. 🤔🤣
Munca e pt tractoare,
Negri si calculatoare!
Io m-aș lăuda, dar tare mi-e că nu mă crede nimeni…
Dacă vă zic că-s freelancer, poate mă credeți…
4:30-5 in fiecare dimineata. Nu conteaza ca e Craciun, vacanta sau orice altceva. Fara alarma, bineinteles :).
Munca e pt tractoare,
Negri si calculatoare!
Eu am o relație foarte bună cu somnul și el cu mine 😂
Dacă am nevoie să ies din casă la 11 ziua, posibil să reușesc și fără alarmă. Mai devreme de 11, e mult mai sigur cu alarmă.
Pot sta noaptea destul de târziu fără probleme, dar nu mă pune să mă trezesc devreme.
În varianta ideală, îmi trebuie 8-9 ore de somn ca să funcționez bine, și alea trebuie dormite până pe la 7 jumate – 8, altfel degeaba dorm 8 ore dacă sună ceasul la 6, la 11 ziua o să fiu ciufută și obosită. Și din când în când o sâmbătă sau o duminică în care dorm până la 11.
Ultima ispravă: trebuia fii-mea să ajungă într-o sâmbătă la 9 la școală, soțul nu era acasă. Ceasul a sunat la 8 jumate, am avut timp să mă spăl pe dinți și pe ochi, luat un pantalon și un hanorac (păstrat bluza de pijama 😂), dus copilul la școală, întors acasă, dat drumul la mașina de spălat, la 9 jumate eram la loc în pat, am mai dormit până la 11, a fost bine tare 😂
Și da, lucrez 5 zile pe săptămână și uneori și în weekend, dar oficial încep la 9 🥳 toată perioada din Ro am urât intens raportul de gardă la ora 7 – 7 jumate, finally de 10 ani am scăpat de asta!
Mda… ma regasesc. Am alarma pusa la 6.15 in zilele de munca. De obicei ma trezesc intre 5.50-6.10. Rar, dar rar de tot apuca sa sune alarma. Si ma culc gen 23.30-00.30.
Sa vezi cand mai fac chefuri si ma culc pe la 2-3 noaptea si ma trezesc tot la 6 ce misto e.
As vrea sa pot dormi mai mult…
Dau faliment ăștia din industria ceasurilor cu tine, nenea Mișu. Nu ți-e milă și ție de amărâții ăia de elvețieni și japonezi?
Oricât m-am trezit cu ceas la oră fixă în 17 ani de școală, niciodată nu mi s-a obișnuit corpul să se trezească singur la aceeași oră. Nu îi înțelegeam pe colegii care se trezeau în vacanță la ora 7 ca în timpul școlii. Sau în weekend fără ceas la aceeași oră ca în timpul săptămânii cu ceas.
Eu dorm pe număr de ore, nu pe ora de pe ceas. Cred că mă trezesc implicit după 9-10 ore de somn (depinde de câtă oboseală acumulată am), așa că dacă mă culc între 12-1 e clar de ce-mi trebuie alarmă ca să mă trezesc la 7-8 când merg la muncă și de ce dorm neîntoarsă până pe 9-10 în weekend când se opresc toate alarmele. Și nu, nu pot să mă culc cu mult mai devreme că am lucruri de făcut (inclusiv relaxare – nu pot să pun direct la somn după ce termin treburile zilei că mă deprimă treaba asta). Funcționez destul de bine cu 6-7 ore de somn dacă pot recupera apoi. Probabil că n-o fi cea mai sănătoasă variantă posibilă, dar am și alte lucruri de făcut în afară de a dormi.
Ah, și nu suport să țâșnesc din pat în momentul în care m-am trezit, de aceea folosesc snooze. Nu neapărat că mai dorm, dar mă trezesc așa cu încetinitorul, mă întind, cuget la ziua care urmează și apoi mă dau jos din pat bine-dispusă.
Când am de prins mijloace de transport la ore inumane pun vreo două alarme, dar din cauza stresului (că dacă nu sună alarma?) mă trezesc noaptea des să verific ceasul.
Nuuu, mie îmi place somnul, trag de mine în fiecare dimineața, urăsc diminețile. Da, mă trezesc cu ceasul, dacă pot să amân, îl mai amân. Lucrez mai
mult de acasă program fix și deseori mă trezesc la 9, sau 9 și ceva 🥴, deschid laptop sau doar Teams de pe telefon și apoi încep operațiunile de dimineață prin casă. Munca o recuperez
muncind bine în timpul rămas și peste program dacă trebuie. Dacă am calluri sau urgențe de a timp.
Da, înainte de a pleca undeva dorm cu grijă și entuziasm, dorm
prost, așa că da, și eu mă trezesc înainte să sune ceasul. La fel și în vacanță, mă trezesc dimineața cu entuziasm ca să pot
să mă bucur cât mai mult de vacanță. Doar că în zilele de muncă sau weekenduri normale nicio șansă să apreciez diminețile 😆
Îmi pun alarma acum doar când trebuie să plec la 6:30 din casă, iar asta e o singură zi pe săptămână o dată la 2 săptămâni, care a fost marți semestrul acesta (sunt studentă la master, iar o dată la 2 săptămâni am avut un seminar aferent unei discipline din modulul psihopedagic). O și pun de la 5, iar sună o singură dată la 5 (o opresc, nu o amânare, ca să nu am motive să adorm la loc), iar până la 5:45 încerc să mă conving să mă dau totuși jos din pat să merg din Pantelimon în partea cealaltă a Bucureștiului (Moxa) la facultate. În rest mă trezesc singură la 7 fără alarmă indiferent când mă culc între 12 și 1 noaptea. Au fost și dăți când am dormit până la 10-11, dar atunci făceam noapte albă și mă culcam la 7 dimineața.
În liceu și facultate setam alarma să sune la 5:30, dar mă trezeam singură la 5:25. Nu știu de ce erau fix 5 minute. Din pat mă ridicam la 6, dar aveam nevoie de mai puțină convingere să merg dimineață la școală sau facultate.
Am alarma pe silentios, ma trezesc ca sa o opresc inainte sa sune! 😂😂🤟🤟🤟
Depinde de ora. Dacă trebuie sa ma trezesc la 2 am, o sa sufăr si o sa am nevoie de alarma. La 5, no problem.