Articol scris de Iulia.
…
După cum vă povesteam data trecută, într-una din zile am făcut o nefăcută. Nu, n-am uitat nici unul dintre copii pe nicăieri și nici n-am ajuns pe vreo plajă de nudiști, așa cum au sugerat unii dintre voi prin comentarii. :)))
Așa cum vă povesteam, cei de la cazare ne-au recomandat mai multe plaje aflate mai mult sau mai puțin aproape. După ce cea pe care am testat-o în prima zi s-a dovedit un eșec total, am încercat-o pe următoarea de pe listă.
Am pus deci frumușel navigația, ne-am dus punct ochit-punct lovit, am invadat plaja cu copii, rahaturi gonflabile, lopățici și tot restul arsenalului, am ginit niște șezlonguri libere fix în buza mării și ne-am instalat precum niște grații ce ne aflam.
După o vreme, una dintre gagicile cu care eram a observat o chestie – cam toți ăia din jurul nostru păreau să aibă la mână câte o brățară din aia de plastic, știți de care zic, genul pe care îl primești pe la festivaluri sau alte evenimente de gen. Ceea ce ne-a dus cu gândul că probabil toți cetățenii ăia aparțineau de vreun all inclusive, ceva. Mno, am ridicat din umeri și ne-am văzut de ale noastre.
Însă, firește, în următoarele câteva minute, zgâtiile din dotare au început să ceară – care apă, care ceva de ronțăit, d-astea. Așa că prietena mea, A. a preluat inițiativa și s-a dus la bărulețul de pe plajă, să văză ce poate să producă întru satisfacerea diferitelor cerințe.
A venit însă înapoi fix cum s-a dus, adică cu mâna goală, dar râzând de mama focului. Pentru că da, toți ăia din jurul nostru aparțineau de un all inclusive. Care all inclusive deținea și plaja pe care ne proptisem noi. Inclusiv șezlonguri și bar. De unde nu puteai cumpăra nimic, nici cu bani peșin, nici cu d-ăia de pe card, ci numai pe baza brățării de la mână.
Deci practic, noi am cam intrat printr-un fel de efracție pe plaja aia, că n-aveam ce să căutăm acolo, aia fiind destinată exclusiv turiștilor cazați acolo.
Ne-am strâns așadar cât de rapid și discret am putut calabalâcul, ca să evităm momentul în care cineva s-ar fi prins că suntem niște mici infractoare, deghizate în mămici serioase cu copii după ele.
Evident, toată discreția noastră s-a dus pe apa sâmbetii când am încercat să săltăm copchiii de acolo, operațiune care a fost întâmpinată cu clasicele proteste „Nuuuuuuu! Să nu plecăăăăăăăăăm, nu vreaaaaaaau!” și altele din același registru.
Singurul nostru noroc și asul nostru din mânecă a fost reprezentat de foamea care aparent îi mistuia destul de tare pe micii velociraptori, așa că le-am explicat succint că pe plaja aia nu se găsește de mâncare și tre să mergem să căutăm alta.
Cu chiu, cu vai, s-au lăsat luați de acolo, care mai pe propriile picioare, care mai pe sus, care mai târâș. Dar într-un final am reușit să plecăm de bună voie și nesilite de nimeni, fără să avem parte de vreun interogatoriu al vreunui angajat și/sau, mai rău, să fim date afară de pe prea-privata plajă în oprobriul publicului plătitor.
Iată-ne așadar din nou la drum, în căutarea Tărâmului Promis, recte a unei plaje unde să putem sta naibilor liniștite împreună cu plozii, unde să poată ăștia intra în apă fără să ne fie frică c-au să-și crape dovlecii sau să-și rupă vreun membru, ceva și unde să găsim eventual și de-ale gurii, să hrănim atât matzele proprii, cât și pe cele ale micilor termite.
Și, să vezi și să nu crezi, Zâna Plajelor și-a îndreptat într-un final blânda-i privire și asupra noastră (mulțam, fey, da unde dracu fusăși până acu? pe plajă, la balotat mici și bere?!?) și am găsit ceea ce părea de negăsit: o plajă faină, cu intrare lină în apă, cu oameni suficient de răsfirați, cu o dugheană mică cu sucuri și ronțăieli și o cârciumă cu mâncare decentă la o aruncătură de lopățică.
Ei, pe partea asta, toate bune și frumoase. Ce nu v-am zis este însă încă un alt mic aspect. Respectiv, unul de ordin… să-i zicem tehnic. Mai precis: ca să putem încăpea cu toți și toate – mămici, copchii, jucării și restul catrafuselor – am plecat la mare o duba uneia dintre familiile noastre. Care dubă a prezentat o mică problemă, și anume un apetit ușor exagerat pentru consumul de ulei de motor.
Acu, noi știam că e posibil să se întâmple lucrul ăsta. Nu intru în mai multe detalii de-atât, că nu are sens. Cert e că aveam sub unul din scaune, pregătite cu responsabilitate de proprietarul numitei dube, niscai bidoane cu ulei plus o cârpă nouă-nouță și curată-curățică pentru verificarea uleiului.
E, dar strada pe care se afla cazarea era neasfaltată, iar locul de parcare, de lângă gardul proprietății, ușor înclinat într-o rână. Motiv pentru care verificarea nivelului uleiului nu se putea face în acea poziție. Motiv pentru care mașina trebuia mutată oleacă, să steie ea dreaptă, să putem noi ceti joja.
Singurul loc în care mașina putea fi considerată a sta dreaptă era, cum altfel, fix în mijlocul drumului. Relativ îngust și, așa cum spuneam, neasfaltat.
Acu, imaginați-vă următoarea scenă: dis de dimineață într-o zi de vară, trei grații în costume de baie, cu câte o izmană trasă peste la repezeală, înconjurate de o liotă de copchii, chirăind care mai de care și punând fiecare 58.222 de întrebări, stând ciopor în jurul unei dube cu capota ridicată, ștergând de zor joja de ulei cu o cârpă… ați ghicit! Roz bombon! Păi ori suntem pysy, ori nu mai suntem!
Ei bine, fix de imaginea asta a avut parte un domn care avea și el treabă pe ulița respectivă. Care domn s-a strecurat cumva cu mașina lui pe lângă duba noastră, după care a oprit, a deschis geamul și, cu vădită îngrijorare în glas și în priviri, ne-a întrebat ce am pățit și cu ce să ne ajute.
L-am lămurit iute că suntem ok, nu, nu ne apucăm nici de servisat duba în mijlocul drumului, nici nu turnăm ulei de motor în rezervorul pentru lichid de parbriz sau antigel în loc de lichid de frână. Deși în continuare în mod evident neîncrezător, omul ne-a lăsat în boii noștri, nu înainte de a ne spune că el stă un pic mai încolo pe stradă și dacă avem totuși nevoie de ajutor, să mergem să îl chemăm.
N-a fost nevoie de asistență masculină până la urmă, ne-am descurcat onorabil, am reușit să nu ucidem nici duba, ba chiar și să ne bucurăm de restul zilelor la mare și să ajungem cu bine, sănătoși și în număr complet înapoi acasă.
Și pentru că am fost trasă de urechi că data trecută am pus un titlu de „clickbait” și n-am explicat cu subiect și predicat ce să NU faci când pleci cu plozii după tine la mare, iaca aici o listă deloc exhaustivă, după scurta noastră experiență:
1. Cel mai simplu și mai sigur lucru, dacă vrei o vacanță liniștită la mare, e să nu iei copiii cu tine.
Atât.
O sâmbătă cel puțin mirobolantă vă doresc tuturor, indiferent că sunteți acasă și vă ascundeți de căldură sau la mare, alergând după copchii pe plajă, dacă ați făcut aceeași greșeală ca noi și i-ați cărat după voi.
sursa foto: freepik.com
Prima dată am scrolat să văd dacă mai are continuare.:)))))
Acu’ îl citesc.
Comentariu beton!22
😂 Nu, azi nu mai e cu continuare, gata.
Hei! Va urma? Există și episodul 3? Că nu rezultă din text.
Căci sunt nelămurit. Nu ai pomenit nimic de Proseco.
Comentariu beton!15
Da’ chiar asa! Asteptam si povestea cu proseco 😉
Aoleu, aveți dreptate! 🤦♀️🤦♀️🤦♀️ Am uitat de pileală. Aidecapumeu ce senilă sunt! 🤪
Încerc să scriu într-un comentariu, dacă mă lasă șeful meu de 90 de centimetri, care ba dorește o cacao cu lapte, ba o felie de pâine prăjită FĂRĂ COAJĂ, ba un măr… 🙄
Comentariu beton!27
Spune-i șefului că dacă nu e cuminte îi mănâncă nea Vasilescu dulciurile!
Comentariu beton!41
@mircea, asta îmi amintește de bancul ala; cauți împreună cu copilul dulciurile prin dulapuri, știind însă că le ai mâncat singur pe toate când nu te vedea ala mic 🤣
Comentariu beton!41
🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
@Mojo, nu e banc, e realitate! acum niște ani buni am răscolit casa, secondată de copii, în căutarea bomboanelor de pom. pe care… le mâncasem și aruncasem și ambalajul. noroc că a ajuns soțul acasă și mi-a amintit, că eram la momentul golit dulapurile de haine 🫣
@ (alta) İulia, tare mișto vacanță ai mai avut!😀 bine că le era foame copiilor, altfel vă mai dădeau pe la știrile de la ora 17: iată, poliția a prins cele mai înrăite infractoare de pe litoral 😀
faza cu verificarea uleiului, priceless!😅
Comentariu beton!38
Bărbaților, când văd o femeie trebăluind la vreo mașină, cred că li se trezește partea aia protectivă și săritoare. Ah, ia uite și la tipa asta, e clar depășită de situație, trebuie neapărat să o ajut. La mine se uită vreunul când pun lichid de parbriz, e nemaivăzut așa ceva, femeie să umble sub capotă.
Comentariu beton!17
Dada, și-ți dai seama, noi mai eram și 3 😂
Deci probabil că nivelul de helplessness părea să fie la cote maxime 😂
Comentariu beton!14
Li se trezeste partea protectiva… in sensul ca simt nevoia sa protejeze masina, nu? 😀
Comentariu beton!58
@DaDa, normal :))
Ete laturā protectivă şi săritoare. Când vedem una sub capotă instant ne aducem aminte de banii aruncați şi mai ales de timpul pierdut la saloanele de manichiură şi coafură de soții/gagici. Ştim mai bine ce greu scapi de ulei de pe mâini (şi mai ales de sub unghii) şi păr, să nu mai zic de mirosul specific de garaj.
Eu cu mecanica auto nu prea avem multe puncte comune dar mărturisesc că mă ia cu frison când o vad pe soție că ridica capota….
Asta cu verificatul uleiului merita o poza :)) Simpatic domnul, cred ca astepta sa il chemati.
Cat despre mersul la mare cu copii, cred ca e genul de greseala care trebuie facuta personal ca sa intelegi lectia, nu merge sa inveti din greselile altora
Comentariu beton!22
Mare adevăr ai grăit! Acu că m-am învățat minte, știu ce să fac pe viitor 😁
Hai că mi-ai răscolit amintiri din cretacic când aveam puradeii mici și un fabulos T3 (VW) care era bun la orice mai puțin la parcat, era o operațiune de groază să găsesc suficient spațiu pentru el 🤭 dar copiii erau topiți după monstrul ăla pentru că le căram toaaate jucăriile iar vacanțele la mare erau fabuloase și pentru că puneam tabăra unde vroiau mușchii din dotare.
Comentariu beton!13
Ce faaaaaaain! Eu mai vedeam nemți veniți la noi la mare cu T-uri, când eram mică. Doamne, ce îi invidiam pe copiii ălora, dubița aia mi se părea Raiul pe Pământ 😁
Tot mașină nemțească am văzut la mare la unii, in camping, dar Mercedes.
Era una funerară, un dric, folosit, evident, pe post de dormitor pentru copchii care încăpeau în număr de 3 să doarmă acolo, cortul fiind pentru adulți.
Vichend frumos vă doresc, la mine tot plouă și tot 15C. Voiam să mergem la cules afine și/sau ciuperci cu băiatul, fata fiind mai nou adult și având program de muncă 😬.
Toată săptămâna viitoare va fi la fel.
Faceți și voi un „dansul ploii” sau ceva, poate mai reușiți să atrageți și pe la voi!
Comentariu beton!14
Bine, mai femeie, stau cu sufletul la gura o săptămână întreagă si tu nu zici nimic de prosecco ala? Mai ales ca, din propria experienta, știu ca o băutură băută in liniște, la mare, când ai si progenitura după tine, e, in sine, o aventura.
Iertare! 🙈 Senilitateaa 🤪
Am scris mai sus, încerc să îndrept eroarea!
Data viitoare, doamnelor, direct la bulgari sā mergeti. Au multe locuri child-friendly unde puteti si voi sā stati linistite.😊 Frumos scris, Iulia, mereu citesc cu zâmbetul pe buze!
Comentariu beton!12
🤗
Neata ! Inteleg ca fara copii e mai ok la mare,daaar… copiii cum sa ajunga altfel la mare ?
Prin curier ? Tabere ? Bunici ?
😂😂😂 prin reprezentanți 😁 glumesc
@Nicoleta, dap, de ce nu? Uite, FAN Courier are niște oferte foarte bune de coletărie copii spre mare. Cu AWB și tot ce trebuie.
Comentariu beton!19
Prin mătuși, de aia exista mătușile!:)))) Asta voi face eu, plec săptămâna viitoare la mare la bulgari, cu nepotul de 3 ani jumate.
Evident, ca nu este concediul oficial, imi dau seama ce ma așteaptă. Imi este drag de el, stiu ca îmi va trece os prin os, dar este plăcerea mea:) Ulterior, in vara asta, voi pleca în concediul meu fără minori:)
Comentariu beton!25
Ideea nu atat de rea. Un sofer, cineva sa pastoreasca ghiavolii si sa le mai dea apa din cand in cand. Si un pret pe masura😁 dupa cateva ore primesti coletul
Vrem prosecco, vrem poze cu dubiţa și cele 3 graţii !
Vrem episodul 3!
Apropo, vrem și ultima plajă, dacă se poate 😀
Comentariu beton!15
Asta nu e in România, nu?
In alta ordine de idei, i-am zis lui significant other ca la anu vreau la greci cu copilu’ (care o sa aibă un an juma), ma gândesc ca ar trebui sa ma răzgândesc 😅
Doi la mâna, un prieten de-al meu își duce copiii la mare pe coasta Belgiei, unde apa e sloi. A zis ca e super pentru el, ca trebuie sa ii alerge doar pe uscat, nu și in apa 😂
Comentariu beton!33
S-ar putea sa aiba o surpriza si copiii sa intre totusi in apa! Si atunci sa vezi negocieri intre parinti – cine merge in apa dupa copii!
Amintiri de pus în album! Ce-o să mai râdeți peste câțiva ani! Îți aduci aminte când…….🤪😊😊
Tare și concluzia și cam adevărată din ce-am văzut în jurul meu 😁
Mersi pentru articole. Te pup 🌻
Bravo că ați invadat plaja așa zisă privată. 👏👏Numai pentru asta și meritați un prosecco rece rece! 🍾🥂
Cred că episodul cu verificarea cotei de ulei merita filmat, ce naiba, puteați face lejer bani de concediu la mare2.
Comentariu beton!11
Și Iulia scrie și tot scrie de vreo 10 minute povestea cu prosecco… Prosseco… Mă rog știți voi ce-am vrut să spun. Ieșea un episod 3 de tătă frumusețea.🤣🤣🤣🤣🤣
Nu-i da idei! . Mai așteptăm o săptămână pentru un strop de beutură. Poate doarme și miniseful după masă că e obișnuit de la grădiniță.
Amin! Chiar ma gandeam daca sa il iau sau nu, dar m-ai convins :)))
@(altă)Iulia: repetă după mine: copiii se trimit în tabere!!! 🤣🤣🤣
Comentariu beton!26
Mare curaj! Data viitoare să meargă grupul de tătici la mare cu moștenitorii.
Grupul de mămici la munte singure.
@(altă)Iulia: Noi am mers prima dată la mare când avea fiică-mea 1 an. Bine, prima dată după ce s-a născut ea! Când avea 3 ani s-a născut și prietenul ei cel mai bun și, din anul următor, am început să mergem împreună până în zilele noastre. Așa că da, știu, copiii pot fi enervanți, uneori îți vine să-i spinteci, dar de cele mai multe ori (spre norocul lor) sunt drăgălași. Bucură-te de perioada asta, ea va dispărea mai repede decât crezi. De anul trecut ni s-a mai alăturat o familie cu un băiat de vârsta celuilalt, iar anul acesta (fiică-mea 14 ani, băieții 11 ani) au cam făcut grup separat de adulți. Nu zic că nu am simțit strângeri de inimă, gândindu-mă că nu va mai trece mult și vor merge singuri la mare.
Comentariu beton!18
Uitasem ca e sambata. M-am senilat rau de tot😐. Asta pentru ca suntem in vacanta si am pierdut notiunea timpului.
Noi nu trebuie sa plecam in vacanta ca sa avem termitele si velociraptorii langa noi. De cate ori facem ceva pe strada noastra la masa copiilor vin termitele 🐜🐜🐜 si rad totul. Bai dar nu mai ramane absolut nimic. Si daca mai e ceva pe baza de carne se infiinteaza velociraptorii🦖🦖🦖 imediat. Si astia cand vin, vin in turma si te incoltesc🫣
Io ț-am zâs dincolo 😂no kids in concediu 😂😂
Ce fain! Dar totuși, unde ați fost? Mi-e greu să cred că în Romania sau Bulgaria căutați plajele pe gps, că nu’s greu de găsit. Iar în Grecia nu există de fapt plaje private de tot, poate doar șezlongurile. Sorry pentru prea mult overthinking 😆, dar m-ai prins exact în perioada de documentat plaje pentru concediul în Grecia. Și numarat de zile… 😅
Iese o comedie pe cinste din ce ai povestit! Faza cu măsuratul uleiului e ca-n reclama de la MasterCard 😂😂😂
Am nimerit și eu într-un resort dăla noaptea când ne plimbam pe faleză și auzim muzică undeva. Am coborât niște scări și ne-am căutat un loc comod printre ceilalți cetățeni care se simțeau bine până când mă răpune setea și ginesc un loc de unde se adăpau toți cu bere care era un automat de ăla cu bere de la butoi. Mă pun la rând și observ că toată lumea își ia berea și pleacă fără să plătească cuiva și în momentul ăla am observat că toată lumea avea o brățară la mână și că noi eram într-un loc nepotrivit.
PS Ați mers la mare cu dubă de aia cu trei locuri în față și în spate ați avut cuști pentru animale în care ați băgat copii?
Asta cu nimeritu aiurea ni s-a intamplat si noua, oamnei seriosi (!), cu ceva ani in urma in Italia. Dar nu pe o plaja allinclusive ci intr-un club select cu acces doar pentru membri, aflat pe terasa de pe acoperisul hotelului in care eram cazati. Intamplator ne imbracaseram elegant sa iesim la plimbare dar, hai sa luam liftul sa admiram privelistea de pe terasa hotelului (era in Sorento). Terasa avea piscina, cativa tineri se zbenguiau pe acolo si la mese mai nimeni la ora aceea. Ne-am asezat la o
masa si ne bucuram de moment cu detasare cand se apropie un domn ( nu era chelner) si ne intreaba politticos daca avem invitatie sau suntem membri ai clubului. In treacat fie zis sotul, ceva mai in varsta si mai traditionalist din fire asa ca nu iesea fara sacou si ccravata chiar daca erau 30 de grade afara. In plus razbatea de la o posta aerul profesoral capatat in patruzeci de ani de predare la catedra asa ca nu e de mirare stanjeneala cu care domnul acela a pus intrebarea, dar pentru el era destul de limpede ca nu ne mai vazuse.
Am realizat inediat ca nimerisem intr-un club privat si ne-am ridicat imediat cu scuzele de rigoare recomandanu-ne cine si de unde suntem. Am fost invitati sa ramanem si am comandat ceva, prajituri sau cafea, nu-mi mai amintesc. Ideea este ca nu ni s-a primit plata consumatiei….
Vacanta cu copii se cheamă cantonament pentru părinți.
Alooo @(alta)Iulia ai scris povestea cu prosecco până ai uitat. Este?
Tanti Roza se supără pe tine.😜