Ieri am făcut cei 1.113 kilometri de la Ljubljana la Montpellier în 10 ore și jumătate. Dar am mers liniștit, m–am bucurat de fiecare kilometru de drum. Plus că la intrarea în Montpellier, era ambuteiaj. Normal, era 16.30, ieșea lumea de la muncă. Na, știți cum e lunea, nu poți să stai până la 18.00, că e greu să te adaptezi la job după weekend.

Este a treia oară în această viață când parcurg Autostrada dei Fiori (aia care merge pe malul Mediteranei) dar este prima dată când nu dau peste ambuteiaje kilometrice. De obicei se lucrează pe tronsoane foarte lungi și se formează cozi în care stai si cu orele, nu și acum. Acum au fost extrem de puține locuri în care se mergea pe o bandă din cauza lucrărilor, iar de stat pe loc nu s-a stat deloc. A fost superb.

Dar trebuie să vă povestesc ceva extrem de interesant. Mă apropiam de Montpellier, mai aveam sub 100 de kilometri, când mi-am zis c-ar fi cazul să mă opresc să fumez o țigară și cu ocazia asta sa fac și plinul. Pe bord îmi arăta că mai am benzină pentru 320 de kilometri, dar am zis să fac totuși plinul, să nu mă mai opresc poimâine dimineață când plec spre Madrid.

Buuun, aștept să apară prima benzinărie și mă pregătesc să ies de pe autostradă. Rulez pe prima bandă, mă apropii de exit-ul spre benzinărie, când observ ceva ciudat. Breteaua aia pentru exit era full de mașini, erau atât de multe că așteptau încă din autostradă, cu avariile aprinse.

Evident, n-am mai oprit, m-am gândit că s-or fi lovit unii și de-aia s-a făcut coada aia imensă până-și iau mașinile accidentate de acolo. După care, când am ajuns în dreptul pompelor, mi-am dat seama că nu se lovise nimeni, toate mașinile alea stăteau la coadă la benzină.

Nu știu cum să vă explic, dar la benzinăriile de autostradă nu vezi niciodată mai mult de trei mașini alimentând în același timp. Iar acolo era coadă în toată regula, coadă din aia cum se făcuseră la noi prin martie când cu zvonurile cu benzina.

Bă, îmi zic în cap, ce kkt e asta? De ce era coadă la benzină??? Nici nu terminasem bine să mă întreb, că văd anunț pe afișajul electronic al autostrăzii: „Problemes de carburant a Montpellier”. Cred că nu e nevoie să vă traduc, nu? După care mă sună și fashionista să-mi spună că e problemă cu carburanții în Franța, e grevă la rafinării.

Boșilor, m-a luat capul direct. Deja îmi imaginam cum rămân blocat vreo săptămână prin Montpellier, așteptând să se bage benzină. Mă vedeam cum las Arkana plăsată strategic la coadă la benzinărie, exact cum făcea tata pe vremea lui Ceaușescu. Știți că se lăsau mașinile la coadă la benzină, nu? Deja începusem să caut pe net cum să strig în franceză: „să se dea doar câte 20 de litri ca să ajungă la toată lumea”. M-am panicat nițel, vă zic.

Dar, pentru că mă duce capul, după ce m-am mai dezpanicat, m-am întrebat de ce au scris francezii pe afișaj că sunt probleme cu carburantul la Montpellier? Adică de ce punctual acolo? De ce n-au scris doar „probleme cu carburantul?”. De ce n-au scris „probleme cu carburantul în regiunea X?”. Iar concluzia mea a fost c-au scris așa pentru că doar la Montpellier sunt probleme în zona în care mă aflam. Dar eu nu ajunsesem încă la Montpellier, remember? Mai aveam vreo 100 de kilometri. Ia hai să văd dacă găsesc benzină dacă ies de pe autostradă și mă duc spre primul oraș care-mi iese în cale,

Odată trasă această concluzie, n-am mai stat pe gânduri, am ieșit de pe autostradă la primul exit (nici nu știu încotro ducea), am căutat pe maps benzinării și m-am dus glonț la prima. Et voilà, raționamentul meu fusese corect: nu era coadă. Da, erau toate pompele ocupate (14, că le-am numărat special), dar nu așteptai mai mult de două mașini până îți venea rândul. Am făcut plinul, sunt safe, am cu ce să ajung în Spania. Gizăs, cum era să rămân blocat până se reglau lucrurile cu carburanții la francezi? Măcar să fi rămas în Paris sau Lyon, dar nu în Montpellier, ce dracu’.

Atât pentru azi.

P.S. Tocmai am fost să spăl mașina în Montpellier. Lângă spălătorie era o benzinărie no name la care era o coadă de nu-i vedeam capătul.