M-am apucat să mă uit la Seinfeld și mi-am dat seama de o treabă.

Când l-am văzut prima oară, mă gândeam „mamă, ce bătrâni sunt ăștia”. Când i-am dat drumul acum, primul lucru care mi-a trecut prin cap: „mamăăă, ce tineri erau”.

Fix ca-n bancul cu tipa care merge la dentist și-n sala de așteptare își dă seama că dentistul i-a fost coleg de clasă, în liceu. Un tip de care fusese cu adevărat îndrăgostită cu vreo 30 de ani în urmă, un om pentru care făcuse o pasiune atât de arzătoare încât nu reușise să-l uite de tot niciodată. Și, iată, acum îl regăsea.

Emoționată toată, intră în cabinet și vede un bătrân care mai avea păr doar pe undeva spre ceafă și ăla complet alb, cu toată fața numai riduri.

N-are cum așa ceva, gândește îngrozită, n-are cum să fie moșul ăsta iubirea vieții mele. Ca să și-l scoată din minte întreabă timid:

– Nu vă supărați, ați terminat liceul Lahovari din Vâlcea?

– Da, confirmă omul nedumerit.

– În ce an?

– 1981.

Fără să vrea, tipa exclamă:

– Înseamnă c-ai fost în clasa mea!

La care dentistul:

– Serios? Ce materie predați?

Fix așa și cu Seinfeld ăsta, vă spun.