Zeul Mărțișoarelor

Eu am o mătușă care a lucrat la fondul plastic. Cat a lucrat, a subtilizat o GROAZĂ de martisoare de-alea hipsteresti, din care ne-a tot dat, mie si maica-mii, vreo 15 ani după ce a iesit la pensie. La un moment dat, ne întrebam …cat draq a putut să fure? 😈

Misule, la tine ce era „contondentul”? La mine, de obicei era rigla de lemn (nu ma tinea o rigla mai mult de trei – patru saptamani). Parca imi aduc aminte si de o lingura de lemn rupta pe spatele meu?! 🙄😂
Hai ca le-ai dat pe spate pe fete! Acum dupa „zeu” al blogurilor, o sa fi si „zeu al martisoarelor”. Ohhh, tu Zeus! 😮🤦‍♀️
Eu am scapat de chestia asta, si aici nu ar avea sens, vine toamna, nu primavara.
Fetelor, sa aveti o primavara frumoasa! 😊👍

Acum mulți, mulți ani cand era baiatul meu cel mic in ultimul an la grădiniță m-a anuntat inainte cu cateva zile ca lui nu trebuie sa ii cumpăr mărișoare pentru cele 8 colege de clasă, pentru doamna educatoare si inca doua ingrijitoare pentru ca el le are deja. M-a rugat să îi cumpar doar șnururi. Nu am pus întrebări pentru ca el de felul lui este mai „artist”. Avea obiceiul sa faca desene pe care le oferea pe post de cadou in diferite ocazii, lipea flori pe cate o bucatica de hartie sau desena felicitari. M-am gandit ca poate au facut ceva împreună cu doamna educatoare la grădiniță , ca a desenat el ceva si oferă desenele pe post de martisor. Asa ca m-am conformat si i-am cumpărat 11 snururi si i le-am dat cu o seara inainte. Dimineața trebuia sa îl duca la grădiniță soțul meu dar pentru ca a intervenit ceva l-am dus eu. Asta a fost mâna providentei. Undeva, un inger păzitor i-a tras una peste bot dracusorului care isi freca mâinile asteptand distractia. Pentru ca atunci cand am luat copilul de-o aripă si cu cealalta mână am luat plasa in care pusese el cadourile am observat ca aceasta era prea grea pentru 11 bucatele de hârtie cu un snurulet. Si de curiozitate am deschis-o. Ei bine, in plasa erau frumos legate cu snurulet alb si rosu 10 prezervative superbe rosii/ grena metalizat si langa ele cutia cu inca unul si ea legata frumos cu un snur. Aia era pt doamna. Copilul meu avea obiceiul sa cotrobaie peste tot, nu exista sertar , dulap, cutie sau cutiuță sa nu caute in ea. Dar niciodata, niciodata nu mi-am inchipuit că o sa caute acolo unde era pusa cutia aia. L-am intrebat daca stie ce sunt alea si a zis ca sunt mărișoare ambalate frumos. Well… Bine ca s-a intamplat sa ma duc eu sa il duc la grădiniță, ca daca trebuia sa il duca sotul…primeau doamnele si colegele lui de la gradinita niste martisoare absolut superbe. Doamnele probabil ca gaseau o intrebuintare martisoarelor😁 dar daca ajungea vreo fetita cu martisorul acasă? :)))
Acelasi copil atunci cand a fost pus la scoala in clasa I sa deseneze ceva dintr-o vacanta, a desenat o caruta cu cal si o „tanti” cu cracele” in sus , rasturnata in căruță. Bine…desen ca pt varsta lui dar orşicât.😃Atunci cand a fost intrebat de învățatoare ce reprezinta desenul acela, a explicat ca acea femeie este Maria lu’ Nae pe care tataie a dat-o cu cracele in sus . Am fost chemată la scoala…
In apararea copilului i-am spus invatatoarei ca expresia ” cu cracele in sus” ii apartine bunicului, intamplarea chiar s-a petrecut si doamna respectivă a cazut pe spate cu picioarele in sus atunci cand era in caruta si socrul a vrut sa iasa din curte. Si pentru ca acolo curtea socrilor mei este mai jos decat drumul si calul era cam nărăvaș, doamna a ajuns in acea poziție nefericită. Întâmplarea era adevărată, numai că copilul nu explicase totul. 😄 In alte dăti a avut grijă sa dea mai multe amanunte. Mult mai multe si mai ” inflorite”. 😃😃