Eu atrag că un magnet numai oameni necăjiți sau, dimpotrivă, calzi, darnici și binevoitori. Serios. Păi uite, la un moment dat am oprit la o benzinărie și-a venit la mine un domn bine îmbrăcat, posesor de Audi A6. Mi-a povestit pe scurt despre cum a rămas fără bani de benzină (ce-i drept consumă și destul de mult mașina aia a lui, așa că l-am înțeles). Ce să fac, să las omul într-un așa necaz? Imediat am sărit și i-am dat bani pentru câțiva litri, că se grăbea spre casă unde-l așteptau nevasta grav bolnavă și trei copii suferinzi de diverse afecțiuni complicate. Și ce bine m-am simțit c-am reușit să ajut un seamăn aflat la necaz.
Câteva zile mai târziu, am rămas cu gura căscata când am văzut cât ghinion putea să aibă săracul om. Cred că se născuse cu o karmă nasoală sau ceva. Mi-am dat seama de asta pentru că l-am găsit în același loc și pățise exact același lucru. Cât ghinion să ai ca să rămâi din nou fără benzină? Noroc că am trecut eu pe acolo. L-am salutat ca pe o veche cunoștință și l-am ajutat iar. Soția și copiii nu erau deloc mai bine. Ce oameni necăjiți.
Cu altă ocazie, mă plimbam prin oraș când o doamnă a găsit în fața mea un ghiul mare de aur. Pe loc, m-a luat invidia când am realizat ce norocoși sunt unii. Câteva clipe mai târziu, m-am supărat pe mine însumi pe motiv că am putut să nutresc așa sentimente meschine. Mai ales că doamna nu părea foarte încântată de norocul pe care-l avusese. Ba chiar a intrat în vorbă cu mine și și-a manifestat nemulțumirea.
Mi s-a adresat foarte elegant, chiar m-a numit “frumosule” și “chiparosule” și mi-a explicat că n-are ce să facă cu ghiulul. Mai degrabă n-aș vrea eu să-i dau niște bani pe el? Pentru că și dumneaei avea copilași grav bolnavi acasă, iar ghiulul nu putea s-o ajute cu mare lucru. Incredibil, ați sesizat ce mulți oameni au copii aflați în diverse stadii ale unor afecțiuni grave? Sunt foarte impesionat, să știți. Nu prea știam ce să fac, în fond era norocul femeii, dar m-a convins când am auzit-o folosind o expresie din care am dedus că unul dintre urmașii dânsei este în fază terminală. Săraca, mi-a spus: “să moară fata mea, dacă nu ți-l dau cu cinzeci de lei ca să-ți fac safteaua, boierule”.
Știu că nu e frumos să te mândrești cu norocul altuia, dar de data asta am zis să ajut un om aflat în necaz și i-am dat banii. Inelul l-am luat și l-am pus bine. N-o să-l port, dar poate vreodată îl topesc și îmi fac ceva frumos. Chiar zilele trecute am dat peste el din întâmplare și m-am minunat încă o dată ce norcos pot să fiu. Pentru că acum are o minunată culoare gri-verzui. Și, după cum se știe, aurul verde este adevărata valoare, nu?
Uitasem să vă povestesc ce era mai important. Nu pot să vorbesc despre noroc fără să vă istorisesc asta. Acum ceva vreme am câștigat la loterie. Nu, nu la cea de la noi. Norocul mi-a venit de pe alte meleaguri. Mai precis din Nigeria. Așa pe neașteptate am primit un email în care eram anunțat că am câștigat la o loterie de acolo o sumă foarte mare, indecent de mare, pe care îmi este și rușine să v-o spun ca să nu mă invidiați.
Aproape că nu-mi venea să cred ce baftos sunt și poate aș fi rămas o vreme în expectativă, dar îndoielile mi-au fost spulberate când m-a contactat cineva să-mi confirme că e adevărat. Un prinț nigerian, pe care nu-l cunoșteam, dar care s-a dovedit a fi pâinea lui Dumnezeu, a luat legătura cu mine. Mi-a explicat că, da, sunt fericitul câștigător și tot el mi-a zis tot ce am de făcut ca să intru în posesia sumei indecente care mi-a picat din cer. Prințul mi-a dezvăluit că Nigeria este o țară săracă și cei de acolo nu-și permit să-mi trimită banii din cauza cheltuielior interbancare foarte mari. Avea dreptate, măcar atât lucru bănuiam și eu.
Așa că tot prințul cel bun (vă dați seama că fără el banii rămâneau blocați în sistem acolo?) m-a învățat un truc prin care să fac să meargă treaba mai repede: să-i trimit cuiva din Nigeria suma necesară ca să mi se poată vira câștigul. Dar, pentru că eu nu cunosc pe nimeni în acea țară, până la urmă a acceptat să-i virez lui banii. Ce om deosebit! Nici nu vă mai spun că n-am avut toată suma de care era nevoie și-a trebuit să fac un credit de nevoi personale. Dar ce importanță mai are? Din momentul în care voi avea câștigul virat în cont, viața mea se va schimba. Deocamdată n-au intrat. Cred că sunt ceva probleme pe plan local, e posibil să nu mai aibă acces la internet momentan, pentru că nici măcar prințul nu-mi mai răspunde la email-uri. Dar aștept răbdător să se rezolve.
Până atunci, mi-am dat demisia de la job ca să am timp să stau mai mult pe internet și să mă dumiresc în ce parte a lumii ar fi mai bine să-mi cumpăr o proprietate drăguță sau, de ce nu, poate chiar o insulă mai mică.
Da` un telefon prin care să te anunțe cineva că a făcut un accident nasol și că-i trebuie 10000 de coco pentru avocat să-l scape n-ai fi primit și tu!!!
Comentariu beton!37
@Victore, ce vorbești? Ia vezi aici.
Bă, scuze! Uitasem. Eu am adus în discuție povestea ce-am pațit-o și eu și mama! 🤣
Pe mama a sunat-o cineva pe fix și s-a dat drept fiul ei, rănit în nu știu ce accident, Noroc că știa deja de fază și l-a întrebat pe ăla ”cum te cheamă?” I-a închis telefonul în nas nesimțitul de frate-miu…
Comentariu beton!29
True story.
M-au sunat niște unii odată că am câștigat o bucătărie de la Mobexpert deși nu am călcat pe la ei prin magazin, tot așa trebuia să plătesc numai ceva transport într-un cont… dar i-am întrebat dacă o aduc până în casă și au zis că nu. Și le-am urat să își bage mobila undeva, dacă tot se țin de țepe, măcar să asigure omul de servicii complete.
Comentariu beton!54
@cătăline, miseparecorect.
Chiar nu cred că te-ai lăuda cu optimismul altuia, dar vreau totuși să întreb: ai făcut role play acum? Ca să știu dacă-mi pregătesc listuța proprie sau întreb pe la prieteni 😀
@Anduța, ți-am făcut o impresie proastă, este?
Cui îi pasă de impresii?
Pe-asta cu nenea în nevoie la benzinărie eu am pățit-o acum mulți ani, nu mai țin minte toată faza și ce-a zis exact, dar asta era ideea, că rămăsese fără bani de benzină. I-am dat niscaiva lei. După care am văzut tămbălău la TV pe procedeu, m-am mustrat că am încurajat asemenea fenomen și mi-am jurat în barbă că de mi se va mai întâmpla așa ceva vreodată, mă voi asigura că ori e pe bune, ori e escrocherie. Caz în care poate n-ar fi rău să sun la poliție. Mă rog, dacă nu voi fi pe grabă, caz în care îi voi spune că îmi pare rău că nu pot să-l ajut, dar nu umblu cu cash la mine.
Doar că acum vreo 3 ani m-am trezit, nici eu nu știu cum de am putut fi așa de neprevăzătoare, la granița de la Giurgiu fără euro pentru a plăti taxa de pod la bulgari. Îi traversasem pe copii granița pentru a continua drumul apoi cu bunicii paterni spre Grecia, după care eu m-am întors acasă. Nefiind vorba de vacanță, partea cu cei 2 euro pentru taxă îmi scăpase. Noroc că aveam lei, dar chiar și așa, a trebuit să întreb pe la vreo 3 mașini până să se găsească cineva să-mi schimbe, pentru că majoritatea aveau doar cei 2 euro necesari pentru propria mașină. Ori ăsta chiar o fi fost adevărul, ori cine știe ce suspiciuni de bișnițar le-oi fi trezit. 🙂
Comentariu beton!20
Soțul, inginer constructor. Făceau angajări la ei la firmă. Primește un telefon de la un domn serios, posesor de o echipă de flăcăi vajnici și dornici de muncă. Erau din N-E, firma e în S-V. Ei doreau să muncească doar că nu aveau bani să ajungă. Inițial i-a spus că nu se complică, e mai simplu cu oameni din zonă și care pot ajunge la destinație fără să le trimită bani de drum. Ti-ai găsit!!!!! Omul a sunat zilnic, timp de câteva săptămâni. Și era ca și cum ar fi existat deja o relație de sobordonare pt că îi spunea lu al meu : „șefule!” Până la urmă s-a lăsat înduplecat și a trimis banii( nu chiar puțini, pt toată echipa). Și omul nu mai sună. Sună inginerul apoi, să vadă de unde să îi preia. Când s-a gândit(îndurat) omul să răspundă, muncitorii erau blocați într-un oraș ( nu cel în care trebuiau să ajungă) și aveau nevoie de alți bani pt a-și continua drumul :)))))
Cred că azi va curge cu astfel de povești. Pt că e plină țărișoara de ele.
Comentariu beton!34
@LG, și? Până la urmă au ajuns?
Da de unde! Sunt două variante: ori au tocat banii înainte sa pornească la drum, ori chiar au pornit, s-au oprit într-un oraș de tranzit pt că li s-a făcut sete (de ceva acidulat și spirtos) și, sper eu, și-au găsit ceva de „lucru” pe acolo. Nu vom ști niciodată care-i varianta corectă, pt că s-au dat la fund.
Si eu mi-am gasit dragostea vietii mele pe internet. Chiar ea m-a contactat. Vorbim deja de 2 luni si avem planuri mari. O sa ne casatorim, dar abia dupa ce vine ea in tara. Momentan are probleme cu viza, saracuta!!! Dar mi-a spus ca stie pe cineva si in schimbul a 3000 de euro o sa-i dea si viza si cetatenie. Ieri i-am trimis banii, dar nu stiu daca a intrat in posesia lor pentru ca se pare ca are ceva probleme cu internetul. Va mai tin la curent!!!
Comentariu beton!65
@Radu sibiu, să ne trimiti poze cu ea când o iei de la aeroport.
Pe fata din gară, studentă, care n-avea bani de tren ca să ajungă acasă n-o știți? M-am oferit să-i cumpăr eu biletul, dar o fi zis că am de gând să mă prezint la ai ei și a refuzat. Cred că i-a refuzat pe mulți fiindcă, după vreun an, încă nu reușise să ajungă acasă.😜
Stăteam și mă gândeam ce pacoste e și avansul ăsta tehnologic pentru oamenii ăștia amărâți și pentru „binefăcătorii” lor. De când cu cardurile, nu mai poți să ajuți cum trebuie un om necăjit. Abia aștept să-l văd pe „mi-e foame, n-am mâncat nimic”, momentan rezident în 41, cum scoate POS-ul.😜
Comentariu beton!42
Nu cred că mai ai mult de așteptat!!! C-am văzut niscai poze cu așa ceva! 😀
@Ionuț, nu va fi nevoie. Băieții au inventat un device prin care îți iau banii, fără să-ți mai ceară, pe baza faptului că acum majoritatea cardurilor sunt contactless. Au trecut cu device-ul pe lângă tine, în 41, jbam, ți-au înhățat 99 de lei.
Tare!! Băi, ce să zic, tot respectul și considerația pentru cei care au inventat acest device. Și pentru cei care îl folosesc.
Din fericire, cardurile pe care avem banii nu sunt contactless. Am doar eu unul așa, dar e pe minus.😁😁
Părerea mea sinceră e că cea mai mare imbecilitate pe care au putut s-o scoată a fost asta cu carduri contactless. Hai, că nu-ți mai cerea buletin sau semnătură când băgai pin-ul mai mergea, dar acum va fi junglă. Nema protecție. Și iată cum ne vom întoarce la cash.
Ce de oameni câștigători in viața asta domnule,numai eu dau cu piciorul la noroc,in loc să cumpăr de la poartă cu 150 lei produse de 1000 lei,i-am spus ăleia că după sărbătorile de iarnă n-am bani decât de pâine…îmi spunea că vreo două companii aniversează x ani și oferă produse dar să le plătim taxa poștală de 150 lei..din America cred că dacă veneau și tot nu era atât.De atunci am schimbat încuietoarea la poartă , să nu mă trezesc că îmi bate în ușă.
Comentariu beton!19
La noi în oraș se consumă multă pâine…de fapt, e alimentul nostru de bază. Altceva noi nu mâncăm. Bine, și rahat, dar doar la primărie se servesc delicatese.
Și mereu sunt oameni mici care vin pe la mese să îi ajuți cu niște bani de…pâine. Unul nu ar cere bani pentru o Mona, Doamne ferește !
Comentariu beton!29
@Aanans, Mona au. Dar fără pâine nu au cum să-l consume.
GREȘIT!Habar n-aveți de nimic,Mona nu se mai strecoară prin pâine,pâinea are multe E-uri și Mona devine cancerigenă de la ea.
Comentariu beton!24
@Mihai, așa e, trebuie filtrat !
Scuzați-mi ignoranța, ce naiba e Mona asta?
@Laura G, știi tu sticluțele de spirt medicinal Mona?
@Laura https://www.webfarm.ro/alcool-sanitar-mona-500ml.html
Romantism la sticluță 😂 😂 😂
Mersi, lămurit acum. Iote cum aflu zilnic chestii noi 🙂
Asta nu-i nimic! Eu am castigat in total 100.000 de euro, la 5 concursuri la care nici macar nu am participat. Trebuie doar sa trimit numarul de cont si parola ca sa-mi vireze banii, apoi pot sa-mi dau demisia.
Comentariu beton!21
@E.O., 100.000 de euro? Ești copil. Suma mea din Nigeria e cu șase zerouri.
Acum vreo douazeci si ceva de ani, în fiecare dimineață când mergeam spre școală venea un vecin cu bicicleta și ne claxona țanțoș ca să-i facem loc (era pensionar, dar asta nu e relevant ;). Nu de alta, dar omu’ nu avea chef să-și uzeze ghidonul executând o dificilă manevră de ocolire. Unde mai pui că e și foarte periculos să faci așa ce a la amețitoarea viteză de 6,9 km/h! L-am înțeles perfect! Așa de mult am apreciat atenția pe care ne-o acorda încât am început să transpir derios gândindu-mă cum aș putea să-i arăt cât de mult apreciez eforturile dânsului.
Ei, și după o noapte de chef îmi vine și ideea cu care să-l răsplătesc. Așa că pun mâna pe telefon (ăla fix, cu disc) și sun la stimabilul domn acasă și îl anunț fain frumos că a câștigat un tv color cu diagonala de 60/80 cm și 18 viteze. Tot ce trebuia să facă era să meargă vreo 30 de km (pe vremea aia nu stăteam în municipiu) ca să-l ridice personal. Mare bucurie dom’le! Să dea norocul așa peste tine când pe strada aia avau tv color doar vreo 2-3 familii de chiaburi?
Mulțumit, m-am gândit totuși că nu o să meargă, că dupa ce ne-am luat rspectuos la revedere o să-i dea de gândit specificațiile precizate și adrsa inexistentă de unde trebuia să ridice prețiosul premiu. Doar că, după vreo două zile trec pe la bună-mea (care locuia la 3 case de preafericitul câștigător) care mă anunță ca stimabilul a plecat la oraș să-si ridice premiul. Noroc că bună-mea nu era o persoană invidioasă, chiar s-a bucurat pentru el. Nu pot să zic același lucru despre ceilalți vecini, care făceau spume că n-au câștigat ei. Bine, le-au disparut spumele când a venit nenea acasă cu mâna în fund.
Ei, după aceea, altfel suna claxonul în fiecare dimineață când noi știam că omul a văzut știrile la noul lui tv color;)
😈
Comentariu beton!45
Și doar ca o confirmare a faptului că toate se plătesc, după vreo 3 ani de la faza asta a dat norocul și peste mine și am cumpărat un ghiul de aur noaptea în tren. Ieftin dom’le, ieftin ca braga!
Comentariu beton!26
@Relou, diagonală de 80? Bă, da’ chitros ești. Nu puteai să zici și tu 100 sau 120? Că nu dădeai de la tine.
@Mihai, pe ăla de 120/100 îl căra greu. M-am gândit săi fie omului mai ușor, totuși era mai în vârstă și nu puteam să îmi bat joc de el chiar așa.
Comentariu beton!17
Copiii mei nu se mai uita la tembelizor de cativa ani , nu le mai vor nici in camerele lor ( ,,la ce ma ajuta, mama?”) si mi se pare corect pana la un anumit punct. Si pleaca ficiorasu meu, cum unde, pleaca in Napoli cu o bursa Erasmus. Acolo a capatat multa independenta si a considerat ca face afacerea vietii cand un nenea negru (negru , sa se inteleaga, nu tuciuriu, nu romanas) i-a oferit spre vanzare un Iphone la fantasticul pret de 30 eur. A muscat, a cumparat si spre disperarea noastra a fost atat de suparat incat nu a vrut sa pastreze caramida din cutia oferita, yo puteam sa ii fac un soclu frumos. Noi hi hi hi, el a invatat pe chielea lui cum e cu lucrurile frumos ambalate si cum e cu chilipirurile ( dar atunci i-am atras atentia ca daca se mai uita la temmbelizor ar fi aflat de multe tipuri de inselaciune la moda dar mai presus de atata, nu cumperi un lucru pe care un hot il ofera la vanzare pt ca bla bla bla…)
Comentariu beton!24
@MAS, hai că pretul era bun. Cărămida e scumpă în Italia.
Mai degraba citesti de pe net despre asemenea inselaciuni.
La televizor nici nu stii cand da ceva util.
Nici eu nu mă uit la tv , am hotărât să nu ne luăm când ne-am mutat la casă (copiii nu au fost atât de hotărâți) dar aflu de toate tipurile de înșelăciuni de la prieteni, cunoscuți, familie. E un nr impresionant de persoane inselate!!!
@EO depinde de informatia pe care o cauti pe net, crezi tu ca sunt multi de douj de ani care citesc ziare online?Mno, evenimentul in sine i-a facut un bine din punctul meu de vedere,si a fost si ieftin , mai bine 30 eur pierduti pe un real life decat o suma mai mare…acu e imun la asa ceva. Si daca tot mi-am amintit de evenimentul respectiv astazi am sa i-l reamintesc , cu hohotele de rigoare 😈😀… niciodata nu esti suficient de pregatit si e bine ca cineva sa-ti reaminteasca ca intr-o zi, oricat de pregatit consideri ca esti , viata mai gaseste o bresa in sistemul tau de aparare.
Eu am un noroc fenomenal la bărbați pe feisbuc. Tineri sau bătrâni, frumoși sau boccii, militari sau teroriști cu pușcociul în brațe, toți îmi scriu și mă laudă pentru frumusetea-mi răpitoare ce transpare din avatarul de Fb. Unii sunt timizi și doar mă salută, alții sunt direct pornografici când îmi propun din prima replică să-și vâre râmuța vioaie în diverse-mi orificii. Am nădejde. Curând mă marit. Il aștept pe ăl mai convingător dă pă feisbuc.
Comentariu beton!40
@Vera, poze sau nu există. De râmuțe zic. :)))
Vera, io zic să-l iei pe indian;)
Comentariu beton!13
@Mihai am primit ceva ceva dic.kpics. Dar sunt o doamnă și nu le arăt. Chit că unii au zis că le pot trimite și prietenelor mele, poate e vreuna interesată. Băieți încrezători, nu glume! 😀
@Relou care? Ultimul? Ala care mă cunoaște atât de bine? He knows I like it! :))))))))))
@Vera, păi io ce zic? La cât de bine te cunoaște poti să zici “da” direct.
@Relou fi-mi-ar nebunii de râs! Unul frumos, deștept, bogat și necăsătorit nu mi-ar declara :))
@Veruto, ia du-te tu la bricolaj si cumpara-ti un kil de cuie. Da’ din alea mari, sa fie rezistente 😉
Faza cu ghiulul gasit de o ”doamna” chiar in fata mea, mi s-a intamplat si mie anul trecut pe Champs Elysees… am avut un dialog scurt de convingere/refuz cu doamna, in franceza, evident…
@alma, am pățit-o și eu pe Pont Neuf. Când i-am zis ăleia în română că „s-a orientat prost” i-a picat fața.
Asa va trebuie daca puneti botul la oferte venite din surse neautorizate. Norocul vostru e ca sunt si eu pe aici ca sa va spun cum trebuie procedat corect. Nu de alta dar sunt preafericitul aproape proprietar al unui Volkswagen Jetta si a marelui premiu de 100.000 euro primit aproape moca prin intermediul Postei Romane. Mama a primit odata cu pensia si un talon gratuit din partea Postei Romane, care avea pe fata un volskwagen cu un numar de inmatriculare. Pe verso avea o zona razuibila. Chichirezul era ca dupa ce razuiesti, numarul aparut pe verso trebuie sa fie identic cu cel de pe fata talonului. Nici nu va pot descrie bataile de inima pe care le-am simtit cand am constatat ca s-au potrivit ca prin minune. Am sunat grabit la numarul inscris pe talon ca sa-mi ridic premiul. Mi-a raspuns o cucoana ca pentru marele premiu trebuie sa mai fac ceva simplu, banal. A trebuit sa mai dau o comanda pentru o carte ce costa doar 99 de lei, ca sa pot participa la tombola pentru marele premiu, ceea ce am si facut. Ce vroiam eu sa va intreb: Si la voi merge asa greu Posta Romana? Nu de alta dar am platit cartea acum 2 saptamani si inca nu mi-a ajuns. Daca nu stiati, Posta Romana are sloganul „parte din viata romanilor” .
Comentariu beton!23
Io cre’că tre’ să mă las de fumat. De câte ori ies la țigară apare câte un nebun/ă:
– auzi, te văd fată frumoasă și gătită, hai să-ți dau două parfumuri. Acum le-am furat de la Douglas, să moară mama! Dă-mi repede 300 dă lei pă amândouă că moare copiii mei dă foame. Ia uite, doar ăsta e 500 lei. Și așa era. Avea prețul scris cu markerul negru direct pe ambalajul incert. Să moară mă-sa dacă vă mint!
De vreo două luni sună fixu’ din birou în draci. A tot răspuns colega mea, care îmi făcea semn de fiecare dată ca e ăla din Făgăraș. Pe scurt, ăsta din Făgăraș, vrea niște multe laptopuri și tv-uri, cam un camion două așa. Ne dă și banii. Normal! Urmează să vândă un teren. Teren pe care i l-a luat primăria și a făcut cimitir pe el. Și el a vorbit cu oamenii să-și ia morții de acolo, dar vreo câțiva sunt plecați din țară și mai durează puțin. Curat ghinion. Într-una din zile am răspuns eu la telefon. M-a bălăcărit ca dracu’ că el stă de două zile în fața porții și camioanele n-au venit. Ce să zic, a ieșit o discuție de vis. Eu eram înainte de kiklu, el nervos că n-are marfa…
Acum suntem așa: el sună, io-l trimit la poartă să se uite-n zare după camione, el se duce, se uită, mă sună iar, mă bălăcărește, io-l fac de balamuc. Bă, pân’la urmă unul va ceda. Și nu, nu-s eu aia.
Comentariu beton!57
Trimite omului TV-urile și i ce-o mai vrea ca acum am văzut pe stradă două basculante cu oase conduse de doi popi,sigur se mută cimitirul:))Auzi,da’ s curios de ce vrea de acolo,doar si aici e Altex.
Comentariu beton!20
@Marius, simplu: am vocea secsi. D-aia!
Comentariu beton!26
@Elena P, io în locul tău i-aș zice că-i dau numărul de telefon al șoferului de camion, să sune să vadă pe unde sunt camioanele, și i-aș da numărul lui Ostahie. Să aibă și el activitate.
Numa’ vocea?:)))
@Mihai, ar avea și el. Aș avea și eu. Crezi că-i ușor să mă dezvolt în afara companiei?!
@Elena P, păi de unde știe Ostahie că tu ai dat numărul?
@Mihai, cum de unde?! De la clientul ăsta. M-a întrebat la un moment dat:
– cu cine onoarea?
– cu doamna Elena!
Acum dacă nu-i răspund eu la telefon, că io mai și muncesc, spune că el nu discută decât cu d-na Elena. Și apar pe fir eu ca o doamnă ce mă numesc. Și începe bălăcăreala.
Comentariu beton!14
Cine are drum pe Valea Oltului, sa opreasca si la domnul care sta sub un picior de pod langa masina cu capota ridicata si care flutura viguros din maini (el, nu masina) la soferii care trec pe acolo. Nu de alta dar flutura de ceva ani si se pare ca nu opreste nimeni, saracul.
Comentariu beton!27
@Ana mai sunt și pe la Sinești (Ialomița) niste ghinioniști d-ăștia. Săracii, de la atâta așteptat, s-au și bronzat ^^
Comentariu beton!34
Eu am primit mail de la ing atunci cand au dat rateuri grave vreo cateva zile, ca au pierdut baza de date de carduri si vor sa si-o reactualizeze. Bineinteles in mail era un formular care te trimitea pe un ing.ceva ce imita perfect site-ul ING. Si le-am dat datele de pe card dupa cum urmeaza:
Nume: Swgi pwla
Prenume: Daca nu ai inteles mai swge-o odata
Numar card: aivr eatu sast iiii
Numar tel: 07su gip ula
Bai nu am mai primit inapoi mail de confirmare a primirii datelor si de multumire. Ce sa mai bancile nu mai sunt ce erau odata!
Comentariu beton!55
@Alin, eu cred că mail-ul tău a ajuns la o fată care n-a terminat (de făcut ce i-ai spus) de introdus datele. Mai așteaptă și tu răspunsul. Dacă primești în scris două litere (o și h) și la antet e scris (L)ING(-O), ești iar client.
Comentariu beton!22
@Alin, ce oameni. De ce nu ți-or mai fi scris?
Or să te sune :
– Aloo domnul Pwla, Sugi Pwla 😉🤪😎
Când eram țacani/ puștani sunam la familia Bucă din Codlea.
– Alo! Doamna Bucă?
– Da.
– Domnul Bucă este acasă?
– Da.
– Înseamnă că sunteți tot curu’ 🤪
Comentariu beton!34
@Habar am ras fratior, dar fara muci daaa, la faza cu Buca grav rau de tot. La noua firma la care lucrez am un coleg al carui nume pana nu de mult era fix exact asa. Dupa casatorie probabil si-o fi facut aia pomana ca l-a trecut pe numele ei. Il cheama Adi Gheorghe acum :)). Nu stiu de ce dar a fost singurul care nu a gustat gluma in birou.
@Elena, ce a patit P din numele tau a suferit operatii pana a ajuns la G? Oricum s-a notat astept cu nerabdare cele doua litere… poate o fi vroo duamna cu glezne fine, dar tare ma tem ca alea sunt doar la ghiseu.
@Misule nu stiu frate ca eu chiar asteptam un raspuns sa o ard pe bascalie :))
Și eu știu pe cineva cu două nume de familie, dintre care unul Bucă. A fost cicălit toată copilăria de glume din astea, cu cea zisă de tine primeau ai lui telefoane pe fix. Iar pe el îl întrebau; dacă mama ta e o Bucă, tatăl tau e cealaltă Bucă, tu ce ești? C_ _ _tul? Și altele, dar le-am uitat. Pe el îi distrau, fiind băiat, destul de misenrupist și miștocar la rîndul său, dar după ce s-a născut prima fetiță, care mai e și o tipă foarte gingașă și sensibilă, au făcut demersurile necesare și Bucă a dispărut din acte. 😀
Am incercat sa sun la numarul de telefon mentionat de mine ca sa ii spun omului ce numar are poate nu stia dar din pacate nu este alocat :))
In urma cu ceva vreme am vazut un serial englezesc, bun, (ca aproape toate serialele lor) cu o banda de escroci Seful lor la un moment dat a spus ceva de genul: nu poti sa pacalesti un om cinstit. Vezi daca te-ai bucurat la un inel gasit pe strada in fata ta….
Comentariu beton!16
Printre poveștile voastre îmi este și rușine să vin eu acum cu o înșelăciune mică rău.
Eram în parcare la hypermarket și mă îndreptam spre locul cu cărucioare să îmi trag unul. Am făcut doar doi pași și a apărut un om foarte cum-se-cade care mi-a spus că îmi dă el căruțul lui gol pentru că tocmai a băgat cumpărăturile în mașină și să îi dau lui moneda, să mă scutească de un drum până la căruțe. V-am spus, foarte de treabă domnu. Am luat căruțul, i-am dat moneda și am întrat la cumpărături. Când am terminat și am dus căruțul la loc, am scos un dop metalic turtit în loc de monedă.
Omul ăla a fost un geniu și eu am purtat dopul ăla la mine mult timp. Fără monezi în portofel mi se întâmpla frecvent să rămân și să nu pot lua căruț, dar fără dop nu rămâneam niciodată :))
Comentariu beton!42
Auch, am vrut sa fie un like, prea funny faza dar îmi alunecă degetul!
Băi, @Vasilescule… unii renunță la job și la viață socială ca să-și dedice tot timpul activităților civice și să transforme lumea în ceva mai bun, iar tu cauți proprietăți și insule? Superficialule. 😛
Văd că pe tine te-au ocolit ăia de la așa-zisul centru de prevenție, care invită lumea la „analize gratuite” ca, mai apoi, să bage pe gât purificatoare de aer și vase de gătit atât de scumpe, încât ar trebui să vinzi un rinichi și corneea de la ochiu’ sâng ca să ți le permiți. Pe mine m-a sunat o tanti de la ei, conversația fu cam așa:
– Alo, doamna didina?
– Bună ziua, depinde cine-ntreabă.
– Ăăă, da, bună ziua. Sunt de la asociația pentru prevenție și sănătate, avem o propunere…
– Să fiți sănătoasă, de unde aveți numărul meu de telefon?
– …
– De unde aveți numărul meu de telefon?
– Păi poate aveți vreun card de fidelitate la vreo farmacie…
– N-am.
– Poate aveți și n-ați citit cu atenție regulamentul. Lumea semnează fără să citească termeni și condiții…
Cum am scris și pe feisbuc, continuarea nu v-o spun. Pentru că sunt o doamnă.
Comentariu beton!19
@didina, s-o crezi tu. Fix azi dimineață m-au sunat. No joke.
De când am firul de telefon fix doar pentru internet și tv nu mă mai caută nimeni să-mi ofere analize și aparaturi..și pe mobil i-am luat în șuturi pe câțiva până s-au lipsit.
Hahahha bun bun … bunul și credulul cetățean român votant 😉
La aia cu benzina mă ofer să îi cumpăr eu 2 litri, dacă zice că nu vrea și o dă în diverse îi ofer și un foc 😋. Când insistă că vrea bani, zic că n-am nici bani, nici lei. Am în schimb 2 lupi flămânzi acasă 😊. Se tirează instant.
Împotriva furtului cu POS în tramvai am :
Card protection https://imgur.com/gallery/mcphLg8
Una apăruta acum pe ecran:
https://imgur.com/a/habnWTA
m-am lipit!Are designul de la RDS,sigur nu-i fake:))
@M&M,
Ha! O bălărie de genul ăsta îmi apare când deschid Firefox la un computer mai vechi. De curiozitate, i-am cautat pe FB pe comentatorii ăia ce se lăudau cu premiul primit. Ce să vezi? Niciunul, dar niciunul nu există! 🙂
Orice ați zice, niciun hoț nu-i așa smecher ca aleșii noștri. Care din 4 în 4 ani urlă cu oferte, iar noi decartăm bani(taxe), nervi, timp, speranțe, încredere.
Și ce să vezi? Nu primim nimic în schimb. Pe mine ăștia m-au păcălit cel mai rău.
Asta-i adevarata iscusință 🙂
Comentariu beton!12
Laura, șmecheri zici că sunt? Mie-mi par deja tâlhari în toată regula…
@Anduța,
Da, dar nu puteam zice ”niciun hoț nu-i așa tâlhar”.
Veorica își permite asta, eu nu 🙂
Ori s-au aliniat planetele ca să am ce scrie aici, ori e pură coincidență, dar tocmai ce am asistat la o fază care începuse ca o țeapă.
Masa de prânz o luăm toți colegii împreună, undeva într-o sală de ședințe. Vine curierul cu o lustră de copii comandată pe net de una dintre fete, grasa mișto de care vă povesteam zilele trecute. Noi doar o auzim, exclamând dezamăgită ‘’Așa de mică e?’’. Cel mai cuminte și tăcut dintre colegi comentează încetișor, cât să auzim doar noi ’’ E frig afară, doamnă!’’.
Vine P cu lampa, nici măcar nu e curioasă de ce râdem, adevărul e că pentru 139 lei pare cam mică. Dar o altă colegă ia la puricat cutia și exclamă cu ușurare ‘’hai mă că se face mare, e 21 pe 35’’. Într-adevăr, e un desen cu axe, 21cm pe una, 35 de cm pe cealaltă. Colegul din capul mesei care nu bate până la cutie să vadă desenul e nedumerit, se întreabă în ce condiții e una și în care cealaltă. Răspunsul că poate e 21 când e lumina stinsă și se dilată la 35 când e aprinsă stârnește controverse. P este deja cu cutter-ul în mână, desface cutia, sunt multe litere care trebuie băgate în niște țevuști, care la rândul lor se introduc în corpul central. Tot colegul cuminte și tăcut îi recomandă să se apuce repede de lucru, să știm o treabă și să ne putem continua liniștiți masa.
Acum pare a fi de 21 pe înălțime, 35 pe lungime, n-a fost țeapă, spiritele s-au liniștit, pfiu.
Mă întorceam acum vreo 2 ani din Grecia.Imediat ce am intrat in Bulgaria ne-am oprit la un OMV să bem o cafea și să luăm ceva de ronțăit.Precizez că era aproape de 1 noaptea și eram destul de obosiți. Știam din experiențele anterioare,că e mai ok să plătești cu cardul.Doamna de la casă foarte drăguță și binevoitoare,știa și engleză la nivel conversațional,mai rar așa ceva la ei.
La masă am analizat un pic bonul pentru că la ce cumpărasem, mi s-a părut un pic cam scump.
Și ce să vezi,mai achiziționasem în plus și ceva de aproximativ 25 de euro.Eu v-am zis că eram foarte obosită dar nu atât cât să uit matematica elementară.
Doamna cea drăguță brusc a uitat toată engleza,șef nu exista desigur,dar în urletele mele a reușit să-mi dea diferența jecmanită imediat.In leva.
Un tânăr bulgar intrat dupa noi,alertat de țipete,s-a oferit să ne ajute și ne-a tradus bonul.
Treceau pe bonuri conserve de masline la 3 kg,profitând de faptul că era scris in bulgara lor.
Oboseala scade vigilența și uite așa,suficient să furi de la 10 clienți pe noapte că te-ai scos!
Așa că aveți grijă la ce plătiți si cât plătiți în Bulgaria.
Comentariu beton!16
Am patit fix aceeasi faza, tot la bulgari la benzinarie.
Bulgaria as tranzita-o doar cu avionul. Io încă ma Mir ca sunt oameni care au curaj sa meargă in concedii acolo.
Și eu am luat țeapa cu inelul.. La mine a fost cu o verighetă.M-am prins destul de tărziu.Cam după 12 ani.Așa sunt io mai lent mintal…
Comentariu beton!38
#triggered
#hyperventilating
#smoking
#EnterSandman
#smoking
#calmingthefuckdown
#abortkillermission
#smileon
#chillagain
Paco, nu înțeleg, te-a păcălit cineva să cumperi o verighetă falsă? Sau ai găsit-o chiar tu, ai crezut că e din aur și și ți-ai dat seama după 12 ani că nu e? Sau cum?
@Paco, ahahahahahahaaaaaaa.
Auzi, doamna Paco e plecată undeva unde n-are net, este?
Paco avea 3SE un hit cu amintirile mă chinuiesc 😉
Las-o-n plata Domnului… vezi de Doamna pe care o ai acum 😋🤗🤪😎 ține-o strâns și vezi unde pui inelul 😊
Comentariu beton!14
Habarnam, dar poate amintirile nu-l chinuiesc, poate a învățat ceva din ele și tocmai de-aia acum are o verighetă așa cum trebuie. În plus, n-are cum să lase vechea verighetă în plata Domnului, că a făcut pui, de care trebuie să aibă grijă împreună.
Vasilescule, te tii de mizerii?
Postu-ul asta e vechi de vreo 2 ani!
@Liviu, și mizeria e care?
Da’ chiar Vasilescule, de ce faci mizerie pe aici ?
Iar te-a târât Petrică la tetru de nu-ţi ceri scuze corespunzător unui vechi cititor vigilent care-ţi citeşte blogul de 10 ani ?
Pe mine m-a sunat acum ceva timp o tanti foarte amabilă să-mi vândă niște produse de beauty ‘’miraculoase’’ – șampoane, săpunuri și chestii din astea de uz zilnic, toate născute din spuma celor mai performante laboratoare de prin Anglia (parcă) și moșite de o armată de specialiști de topul cel mai top. De obicei la telefon sunt foarte expeditivă, dar acum eram la volan, pe hands-free și chiar aveam chef să văd cum ar decurge vânzarea asta prin telefon, în special cu această doamnă, care foarte repede a strecurat un ‘’am testat și eu’’ în conversație și m-a intrigat . O las să-și zică poezia vreo 5 minute, vreo 200 de lei costa pachetul cu tinerețe și frumusețe la recipient, iar la final mă întreabă ‘’deci, la ce adresă să vă trimitem produsele?’’. Zic ‘’păi stați așa, că eu nu cumpăr pe bază de vorbe, vreau să văd și eu mostre ceva. Le distribuiți poate pe undeva?’’. Normal că nu le distribuiau pe nicăieri, adevărul e că miracole așa la colțul străzii ar fi chiar culmea să găsești. Eu am asigurat-o că fac parte dintre persoanele care chiar cred în miracole, dar că sunt într-o perioadă mai sceptică și am nevoie de mai multă muncă de lămurire. Vreo 20 de minute am vorbit, la un moment a zis ceva de genul ’’vă dau cuvântul meu’’ și m-a bușit râsul. Mi-am cerut scuze repede, am lămurit-o că nu am râs de faptul că nu aș avea încredere în cuvântul ei, ci pentru că tocmai văzusem un accident amuzant. În fine, eu aș mai fi continuat toți cei 300 de km pe care îi aveam de făcut, dar am primit între timp un telefon la care chiar trebuia să răspund. Am salutat-o frumos și am rugat-o ca pe viitor să nu-și mai piardă timpul cu mine pentru vreun recall. N-a mai făcut-o. Dar mă mai încearcă uneori gândul că poate am dat cu piciorul unei șanse incredibile ca, la cei 100+ani la care plănuiesc să ajung, să fiu o senioară cu plete de Cosânzeană și epidermă de bebeluș.
Comentariu beton!18
Vând fân…
Am un pont de pont …ăăă un pachet de criogenare deosebit. Model excepțional. A fost folosit cu suptces de către adevărata Elodia. E în camioanele de la Altex pe care le trimite ElenaP 😋 Cioacă fierbe și Bianca tremură 🤪
Interesat cumva cineva?
Pe cuvânt? L-ați testat și dvs personal? Păi să vedem, să discutăm, să vedem niște specificații tehnice. Mai avem până la camioane și livrare , s-ar putea până atunci chiar să se materializeze cele de la Altex către domnul din Făgăraș.
Cine e Bianca? Pentru mine Bianca este o rață alergătoare indiană pe care am cunoscut-o cândva. Fusese botezată așa de stăpânii ei pentru că nu mânca mai deloc.
Eu sunt tristă rău când apare pe strada mea o fatuca în negru, plânsa toată, cu flori după ea ca iar i-a murit barbatul și nu are bani sa-l scoată de la morgă. Că este de la tara dar vine pe litoral, cred ca sărbătoresc ceva, dar ghinion curat e al 3-lea pe care-l pierde pe aici.
Altele nu gasesc un bărbat dar ea deja pierde 3 de cand o stiu eu, păcat de tineretile ei!😉
Comentariu beton!22
@Vero, i-auzi! Nebuna asta tânără omoară barbații pe care-i aștepți tu ca o muscată-n geam.
Comentariu beton!19
@Elena stai, ma, ca citisem „fatuca in negru” si deja ma simteam. In negru sunt, flori am, ma pot preface de minune ca sunt vaduva (sper sa nu zambesc, dracu).
Io nu gasesc, sa dea gheonoaia in ei ca se ascund bine tare! :)))))))))
Vera acu’ să mă ierți dar chiar mă gândeam cum te vei simti tu ca altele au norocul sa-i gaseasca și să ramană văduve de tinere să mai caute😁😁😁 nu tu divorț, nu tu scandal…relatia ideală!
@Mary M niet! Relația ideală e aia când el vine acasă în fiecare seară după job, își pune telefonul pe silent, mănâncă friptura de i-o pun sub nas (NU, bărbatul meu nu va fi vegan, vegetarian sau altă orătanie), face temele la mate cu copiii, îmi povestește despre ziua lui în care nu s-a intâlnit cu nicio femeie (sau doar cu d-alea balcâze și lălăi), dăm un număr (+ bj dacă temele la mate sunt grele în ziua aia) și doarme lângă mine.
Comentariu beton!21
La mine a fost cu Audi A8(săracilor).În parcare la un supermarket.Aflat la 253 de pași voioși de o benzinărie.Duma a fost să îi dau 50 de lei pentru ,,benzină boss” că nu îi merge cardul sau nu mai știu ce bălării a îndrugat.Am ascultat povestea în timp ce bâgam cumpărăturile în portbagaj.Pe care l-am închis și m-am dus spre fundul mașinii lui.
-Maestre,mi-ai repetat de cel puțin cinci ori cuvântul,,benzină”.Utilajul tău e pe motorină.Scrie aici: TDI.Vrei bani pentru benzină sau motorină,că văd că ești nehotărăt..
(pauză câteva secunde de belit ochii la mine)
S-a suit în mașină și de pe geam mi-a aruncat un colegial ,,te’n pwla mea”
Comentariu beton!25
Poate că mai avea un A8 acasă pe benzină şi a uitat cu care venise. :))
Comentariu beton!18
@Anduta ,îmi datorezi 30 de euro.Îmi făceam o linie când ți-am citit comentariul și s-a împrăștiat toată făina pe jos de la râs.
Nu am găsit nici o verighetă.Era vorba de fosta nevastă.Ea a comandat verighetele înainte de nuntă,eu eram plecat din țară( nu știu cine dracu m-a pus să mă întorc..)
Acu te-ai prins,???Figură ce ești…
Comentariu beton!16
Paco, nu-ți datorez nimic, am înțeles perfect la ce te referi. Întrebările rămân valabile. Ba chiar aș mai fi adăugat vreo două, dar atunci cred că răsturnai toată punga aia cu făină 😀
Buey din respect și corect se scrie FOSTA Năpastă 😉
@HabaRnaM Extraordinar, ce să-ți spun! De parcă el o fi fost prințu’ din povești! #NuMaiAberați!
@Shoric,:))))))))))))))bun de tot.
@Anduta,plic nu pungă,că sunt Paco,nu Pablo.De Escobar,zic.Ia fă și uimește-mă (ne) cu nește întrebări…
Paco, întreb doar dacă e și Dami M pe recepție și poate să intervină în caz că, din greșeală, nuanțezi în favoarea ta răspunsurile :-).
Asta ca să nu zic că ar fi mult mai interesant dacă ar comenta pe-aici chiar împricinata verighetă care s-a înverzit și, mă gândesc, ți-a înverzit și ție degetul.
PS nu am întrebări uimitoare, doar îmi place să vorbesc despre relații și cu oameni reali, nu doar să citesc chestii. Și în principiu, de fiecare dată când cunosc o persoană care-mi place implicată într-un cuplu, îl/o întreb cum s-au cunoscut. Felul în care vorbești de Dami M îmi place foarte tare, iar intervențiile ei pe-aici (2 am prins eu) mi-au plăcut maxim. Chiar sunt foarte curioasă cum v-ați cunoscut voi doi. Și mi-ar plăcea atât varianta ta, cât și a ei. Am un feeling că ar ieși scântei 😀
@Vera ,tu practic cauți un contabil..nu un prinț
@Paco păi da, principalul criteriu după care îl aleg e să facă temele alea nenorocite! Restul e cancan 😉
Săptămâna trecută am primit pe fax, da ați citit bine fax (la serviciu evident) o foaie pentru șeful meu (el fiind de alta nație, italian) că i-au găsit o rudă decedata în marele cutremur din China în 2008 și are de recuperat vreo 9.18 milioane de dolari. M-am hilizit (era scrisa intr-o engleza destul de buna, fără greșeli majore ), i-am redirectionat poza cu foaie șefului și i-am zis că vreau jumătate din avere. Am zis că s-au plictisit de trimis pe mail si au revenit la metode mai „traditionale”
@Anduta ,acu ceri și tu detalii din culise..Ne-am cunoscut în niște împrejurări destul de dubioase.Suntem firi extrem de diferite.Ea e floare ,e un crin ,cu parfumul cel mai fin.La prima vedere.Eu o alint cu ,, Mercenarule”.Ea mă alintă ,,Ferdinand.”Mai departe te las să te joci cu imaginația..
Păi să raportez și io în fața Marii Adunări Naționale și a reprezentanților clasei muncitoare cum e cu norocul ăsta care mi-a surâs și mie din belșug.
1. Anul 1993 primăvara. Primesc prin poștă un plic prin care o nu-ș-ce-firmă mă anunța că am avut imensul noroc să fiu singurul locuitor al urbei mele care a fost tras la sorți pentru a câștiga o minunată combină muzicală cu tot felul de „acareturi” specifice perioadei respective, combină care, dacă o cumpăram din magazin, ar fi costat 2 meleoane de lei! Ai di capu șî di zâlili mele, io și fosta consoartă pe care o aveam în dotare pe atunci aveam venitul salarial net la un loc de vreo sută de mii de lei (vechi), iar băieții ăștia (de la care nu cumpărasem niciodată nimic și nu reușeam să-mi dau seama de unde aveau adresa mea) mă îmbogățeau dintr-o dată, datorită imensei lor bunătăți sufletești, cu o „sculă de meleoane”. Egzista însă o foarte, dar foarte mică problemă: întrucât premiul consta în scula minune și nu în bani, nu se putea deduce din costul său niște „mărunțiș” de vreo 10000 lei vechi, necesari pentru cheltuieli de ambalare-expediere-sanchi-balamale. Și fiindcă băncile „e” ticăloase și lungesc foarte mult transferurile bancare, cel mai indicat era să pun io mărunțișul în plic și să-l trimit la căsuța poștală indicată de dragii de ei, ca să mă pot bucura cât mai urgent de serviciile HI-FI ale minunatei combine
Cunoscând faptul că era interzisă introducerea de bani sau alte valori în scrisori simple, am luat un plic, am scris pe el adresa respectivei căsuțe poștale și în plic am pus o hârtiuță scrisă în care le-am explicat bunilor samariteni că egzistă două variante de rezolvare a problemei: fie îmi trimit ei „pe încredere” agregatul respectiv împreună cu un număr de cont bancar și eu, ca cetățean de bună credință, după ce verific existența, starea și funcționarea la parametrii proiectați a „sculei”, mă angajez ca imediat să le rambursez cei 10000 lei în cont, fie trimit eu o scrisorică duioasă la IGPR în care solicit respectuos să se elucideze misterul prin care datele mele personale au ajuns la niște cetățeni fără identitate care locuiesc într-o cutie poștală. Bineînțeles că n-am ai auzit veci de ei, în schimb, după două-trei săptămâni, a început să vuiască orașul pe motiv că niște zeci de idioți creduli (pardon, am vrut să scriu „cetățeni model ai urbei”), care bineînțeles erau „unicii norocoși câștigători ai marelui premiu”, trimiseseră banii la respectiva căsuță poștală și primiseră în schimb niște praf de pe toba mare.
2. Anul 2003 primăvara, adică după 10 ani de la primul noroc ce dăduse pe capul meu. Primesc un „email” în limba engleză prin care sunt anunțat că adresa mea de „email” a fost trasă la sorți ca „Mare Câștigătoare a loteriei anuale de 1 milion de doalri organizată de Yahoo”. Vă dați seama, urma să încasez 1 milion de coco cu care să-mi cumpăr o insulă numai a mea prin Caraibe și să trăiesc ca un nabab! Bineînțeles, egzista și aici o mică-mică -de-tot (chiar infimă) problemă: pentru a mi se rambursa suma integrală, era bineînțeles nevoie de două lucruri: în primul rând, trebuia să trimit la o adresă de „email”, care nu se știe dacă era de pe Terra sau de pe planeta Zog, o copie scanată a actului meu de identitate, iar în al doilea rand, după ce trimiteam această copie, urma să primesc un alt „email” cu instrucțiuni privind trimiterea unei „bagatele” de taxe de prelucrare a datelor personale, în valoare de 1000 de coco, care, din cauza legislației fiscale, nu putea fi dedusă din premiul câștigat. Am luat o foaie A4 pe care am scris mare cu un marker „FRAUD- INTERPOL!” și m-am dus cu ea la internet-cafe-ul unde mergeam zilnic să-mi verific mesajele (nu aveam pe atunci calculator personal și nici scanner), unde am rugat-o pe fata de acolo să mă ajute cu scanarea și expedierea prin „email” a foii respective. N-am mai fost deranjat de nimeni din „comitetuldeînmânareamareluipremiu”.
3. Anul 2012, iarna. Mergeam pe trotuarul necurățat de zăpadă din fața Poliției Municipale. În fața mea, la doi metri, un cetățean component al „hetniei discriminate”, se apleacă și culege ceva din zăpadă. Când ajung în dreptul lui, îmi zice : „Domnu, ia uite ce-am găsit pe jos!”, și-mi arată o ditamai verigheta din „haur” strălucitor. „Eu nu mă pricep la amaneturi sau cum s-ar putea valorifica, n-ai vrea matale să-mi dai vreo 30-40 lei pe ea, să iau și io o pâine la copii?”, continuă balaoacheșul dialogul. Eu mă uit în ochii lui și zic: „Eu nu pun mâna pe metale, că mi-e frică de trăznet, dar am altă idee: Că tot suntem în fața poliției, hai să te ajut să duci verigheta la ofițerul de serviciu, că poate apare cel care a pierdut-o și o recuperează în felul ăsta!” Borâtura discriminată face ochii cât cepele și zice „Unde-i poliția, mâncaț-aș”? Eu zic: ”Uite-aicii, clădirea de lângă noi!” În clipa aia a zbughit-o scursura humanoidă ca o săgeată. Mă gândesc că discriminatul venise din alt oraș și nu știa unde e poliția, că altfel cât de prost putea să fie să încerce înșelătoria tocmai în fața instituției cu pricina?
Comentariu beton!21
Cum mama dr… fac unii afacerile vieții!!!
Cred că m-am născut făr’ de noroc!
A dat norocul peste tine. De atâtea ori. Pentru întâmplările astea e nevoie de talent special. Eu n-am. Nici talent, nici noroc.
Eu nu stiu de ce sunt asaltata de cereri de prietenie pe facebook de la generali, chirurgi, piloți toti foarte chipesi si vaduvi.
Saracii de ei nici prieteni virtuali nu au dar m-au găsit pe mine floarea florilor din povesti.
O perioadă doar le ignoram cererea de prietenie, apoi mi-am dat seama ca as avea nevoie de o liposuctie si le cer din prima 5000€🤣
Ce sa vezi…dispar, din o suta doar 1 a incercat sa ma convinga de bunele lui intentii, apoi dezamagit mi-a reprosat ca nu sunt sinceră.
Avea dreptate, mi-e frica de operații.
Comentariu beton!13
asa se tine dupa unii norocul….tot sa ai de asta..la cat mai mult
Vasilescule, esti tranzitat de scammeri.
Contul ala de-l facusem special pentru blog, cont care zace nefolosit, a fost gasit cumva de Anthony Calder, un nene care vrea sa-mi dea „Summe von $ 8,2 Millionen Dollar”!
Cum e posibil sa primesc un mail de prosteala pe un cont-fantoma?! Jesus!
@Vera, ce prosteală, mă? Ți-a pus ăl de sus mâna în cap. Nu ești la nivelul meu (câștigul meu din Nigeria e de vreo 5 ori mai mare), da’ tu pune mâna și ia-i banii lu’ nenea, că nu-s de lepădat.
@Mihai ba, tu nu intelegi. Contul ala nu e folosit, nu postez nicaieri cu el, nu il stie nimeni… well, l-am lasat aici pe blog pentru curiosi. Si in rest nimic. Cum l-a gasit scammerul?
@Vera, exact așa. Akismetul meu reține zilnic între 100 și 200 de mesaje din astea de spam.
Pentru amatorii de senzatii nu stiu de care si de prietenii „speciale”, mai am una:
Hello Dear,
how are you today,I hope you are doing great. It is my great pleasure to contact you,I want to make a new and special friend,I hope you don’t mind. My name is Tracy Williams from the United States, Am a french and English nationality. I will give you pictures and more details about my self as soon as i hear from you in my email account bellow, Here is my email address; [email protected]
Please send your reply to my PRIVATE mail box.
Thanks
Tracy Williams
[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=C4Uc-cztsJo&w=640&h=360]
In 1998 mi-am luat teapa in Alba Iulia cu un așa zis pocăit care nu purta bijuterii😏😏găsise omul o verigheta pe jos, și cum eram studenta in devenire și bani ioc… i-am dat ceasul de pe mâna. Ceasul era și el luat din piața, deci nu vreo valoare imensa, vreo 60. 000 la vremea aia. Dar nah, mi-am luat teapa 😏😏am mai câștigat între timp o grămada de bani și aur de la nigerieni :)))))) ma gândesc pe ce sa-i cheltui :)))