Prima oară când am auzit despre cineva că e homosexual, era pe vremea „cealaltă” când așa ceva era absolut de neimaginat. Serios, în perioada Ceaușescu ți s-ar fi iertat mai ușor pedofilia sau violul decât o acuzație de homosexualitate. Gândiți-vă că vorbim despre vremuri în care sexul oral era aproape unanim considerat ca fiind ceva scârbos și aproape exclusiv apanajul prostituatelor. Well, atunci trebuie să vă imaginați cam ce muncă de lămurire a trebuit să duc cu mine însumi, de-a lungul timpului, ca să accept că oamenii sunt diferiți și că nu se întâmplă absolut nimic rău, dimpotrivă, dacă două persoane de același sex pot să-și ofere reciproc iubire. Și sex.
Astăzi am un coleg de birou gay. Și nu n-am aflat pe la colțuri, de la ceilalți colegi care bârfeau la cafea, ci este o chestie asumată despre care vorbește el însuși deschis. Așa că mi-am luat inima în dinți și l-am întrebat dacă ar fi dispus să-mi răspundă la câteva întrebări despre homosexualitate. Am făcut-o pentru că numai asa, vorbind pe față despre asta, vom putea să creștem gradul de toleranță și acceptare într-o țară și într-o societate unde mentalitățile au rămas prizioniere în alt secol. Unul trecut și apus.
Zi-mi câteva cuvinte despre tine, ca să înțeleagă oamenii care-mi citesc blogul cu cine stau de vorbă.
Salut, Cosmin mă intitulez. Bat spre 30 ani. Sunt originar din Focșani. Sălășluiesc însă prin București de vreo 10 ani. Ca și tine și mulți alții, încerc să răzbat în lumea asta mare, să-i găsesc sensul și să fiu fericit. Pe lângă asta, mi-s salariat, plătitor de taxe și impozite, votant, cetățean, frate, fiu, prieten, devorator de cărți SF și multe altele, cu bune și rele. Om până la urmă, nu?
Urmează, evident, întrebarea care sunt convins că-i roade pe toți cei care au păreri despre acest subiect: la ce vârstă ți-ai dat seama că ești gay și cum?
Diferit am știut mereu că sunt. N-am știut însă de ce și cum, până nu m-o bușit pubertatea. Și ’’bușit’’ e fix cuvântul pe care l-aș folosi. Până atunci, cu toții eram la fel (copii), interesați mai mult sau mai puțin de aceleași lucruri. Ei bine, cam de când brațele au ajuns să-mi fie mai lungi decât picioarele și vocea să-mi jongleze în tonuri care mai de care mai ciudate, m-am trezit într-o lume nouă. Una în care brusc cei din jurul meu erau interesați de combinat, necombinat, sărutat, atins, hormoni, orgasme, erecții etc. Acum, a nu se crede că gayii nu-s așa. Evident că da. Doar că, gay fiind, îți dai seama destul de repede că toate cele de care brusc sunt interesați prietenii tăi, nu-s pentru tine. Și atunci te ’’bușește’’. Acum, n-o zic cu titlu de lege. Așa a fost pentru mine. Sunt mulți alți „minoritari” care și-au dat seama de asta mai târziu în viață.
Cum ai reacționat în momentul în care ai conștientizat?
Conștientizarea a venit imediat. S-a suprapus și cu o emisiune TV a cărei temă erau homosexualii. Cred că printre primele în care s-a vorbit despre asta după ’90. Nu că acum ar fi vreo puzderie. Bate vântul și acum la TV și nu numai. E subiect tabu, la fel ca și violența domestica. Intră în categoria ciudățenii, alături de întâmplările de prin satele din Vaslui, deși lumea e mai mare și se întâmplă mai multe dincolo de scările noastre de bloc.
Revenind… mi-am dat seama repede ca-s gay. Văzut și acea emisiune TV despre comunitate și despre problemele ei. Și that was it. Acum, a nu se crede că conștientizarea înseamnă și acceptare. Asta a durat niște ani. Ani în care am avut parte de relații și futut cu fătuci de vârsta mea, de gânduri suicidale, de o izolare față de cei din jur, de gărgăuni în cap, dar mai ales în suflet. Când ești diferit, n-ai cu cine să vorbești și ai impresia că vei fi mereu că nuca în perete în orice context. Prea bine cu tine nu ești.
Cum au reacționat părinții tăi și apropiații în momentul în care le-ai spus sau au realizat care este orientarea ta sexuală?
O să încep cu a doua parte a întrebării. Nu prea și-au dat cei din jurul meu seama. Chiar și acum când spun unor diverși cum că sunt gay, nu toți mă cred. Nu vreau să intru în porcăria aia de dezbatere, care există și e reală în rândurile noastre (da, și noi între noi ne mâncăm sau ne punem etichete, de restul societății nici nu mai zic) cu efeminat vs neefeminat. Până la urmă e irelevant dacă ai pene în cap sau păr pe piept.
Cât despre prieteni, am luat-o treptat. Coming ouț-ul oricum am impresia că o să dureze până la adânci bătrâneți. Am spus prima dată unuia, apoi altuia și tot așa, până au aflat toți și acest lucru despre mine. Iar reacțiile au fost bune. Eventual, au fost surprinși. Chiar îmi pare rău că n-am reușit s-o fac mai devreme. În ceea ce privește familia, e mai complicat. O parte știu, o parte nu.
Crezi că a fi gay este o chestiune de alegere sau așa te naști?
Așa m-am născut. E o chestie de cum se amestecă genele. Ăsta sunt. Nu pot fi altfel decât ceea ce sunt. Și cine crede că are soluții ca eu să fiu altfel, îl invit să fie el gay. Să văd dacă el poate să fie altceva decât ceea ce este.
Simți că există in jurul tău oameni care dezaprobă ce ești? Interacționezi vreodată cu ei?
Evident că simt asta. Nici nu e nevoie să mi-o spună. Dar nu trăiesc gândindu-mă la cea/cel care nu mă place. Și nici nu-s tipul de om care gândește în termenii „dacă nu ești cu mine, ești împotriva mea’”. Pornesc de la ideea ca e vorba de ignoranță și idei preconcepute. Cum ar fi o lume în care am refuza să vorbim cu alți oameni doar pentru că nu ne punem de acord pe un subiect din… zeci de mii?
Ai avut vreodată senzația că societatea vă respinge?
Da. Da . Da. Într-o proporție covârșitoare chiar. Dar n-avem ce face. Asta e România de azi, România preconcepțiilor, România superstițiilor, România în care cu toții trebuie să fim la fel, altfel e problem’. Sunt totuși optimist. Mă gândesc că informația, educația și deschiderea vor schimba atitudinile actuale.
Te rog să-mi zici, dacă ai puterea, care este cel mai nasol lucru care ți s-a întâmplat datorită faptului că ești gay?
Eeee, dacă am puterea. 🙂 Nu pozez în victimă. Nu sunt o victimă. Sunt doar un gay printre alți români care nu știu cu ce se mănâncă subiectul. Dar de luat, mi-am luat-o . S-a întâmplat o singură dată. Circumstanțele au fost altele, dar când au aflat că-s și gay, furia a fost mai mare și pumnii mai grei.
Dar cel mai mișto?
Da. E bună întrebarea. Să știi că preconcepții despre homosexuali au și binevoitorii. Îmi amintesc că acum niște ani a aflat o verișoară a unei bune prietene cum că-s gay și primul lucru care i-o venit pe limbă când ne-am văzut a fost: „în sfârșit am și eu pe cineva cu care să merg să-mi cumpăr pantofi”. Mă rog, am fost politicos. Nu am zis WTF, nu am zis că urăsc shoppingul, n-am dat explicații. Am râs și atât.
Spune-mi cum reușești să întâlnești potențiali parteneri, având în vedere că în România mulți dintre gay ezită să recunoască deschis?
Păi la fel că și cei care nu sunt LGBTQ. Cluburi, baruri, colegi de muncă, prieteni, aplicații mobile, Facebook. E fix la fel. Da, nu ne agățăm pe stradă. Și majoritatea nu-s open cu sexualitatea lor. Dar suntem mulți. Tăcuți, dar mulți. Someday o să contăm la vot. 🙂 Contăm și acum, doar că nu ne pitchuieste nimeni.
Cum percepi homofobia?
Prejudecăți. Lipsă de informație. Lipsă de educație. Lipsă de acceptare a faptului că cineva e diferit.
În încheiere, te rog transmite-le ceva persoanelor care încă nu au curajul să-și recunoască orientarea homosexuală din cauza posibilelor reacții ale celor din jur.
Să nu se grăbească. E important să fii conștient de ceea ce ești și cum ești. Iar apoi să te accepți. Dar asta nu vine peste noapte. E un proces. Da, mi-am dat seama că-s gay la pubertate. Coming ouț-ul mi l-am făcut totuși pe la 22 de ani. Și e ongoing. Așa că spune-le altora doar atunci când ești pregătit, când ești confortabil. Nu e nicio presiune. Important să fii ok cu tine însuți.
Am un mesaj și pentru cei care nu fac parte din comunitatea LGBTQ. Și dacă e fix așa cum am spus mai sus, o chestie de gene, și copilul tău îți va spune că e gay sau fratele tău sau prietenul tău cel mai bun sau iubita ta… ce faci? Refuzi să-l accepți doar pentru că e diferit de tine printr-o singură chestie? O singură chestie… Una!
Super tare Cosmin. Eu zic sa ai incredere ca suntem foarte multi cei care apreciem omul. In toata esenta lui.
Eu n-am sa inteleg niciodata de ce familia este ultima care afla. Cum naiba ma pot numi mama, daca nu-mi dau seama ce se intampla cu fiul meu iar lui ii este greu ca tocmai mie sa-mi spuna ce se intampla cu el?
Comentariu beton!98
O sã-ți crească și ție ficioru’ și-ai să vezi că n-o mai afli chiar tot de la el, cât de apropiați ați fi.
Comentariu beton!27
@VictorR, sunt absolut convinsa de ceea ce spui. Doar ca eu ma bazez si pe intuitia mea de mama si pe conexiunea dintre mine si el care e foarte greu de explicat.
Comentariu beton!17
@Elena P aici nu te pot combate: eu nu sunt mamăl sunt dăcât tatăl 😀
Comentariu beton!17
@Elena, nu cred că despre maică-sa e vorba. Nu l-am întrebat, dar pot să jur că se referă la „neamuri”. Știi tu, verioșorii ăia care vin la nuntă și critică sarmalele. 😉
@Mihai, nu ma refeream strict la situatia lui Cosmin, ci in general. Dar sa stii ca-i cunosc foarte bine pe mancatorii si comentatorii de sarmale:))).
Comentariu beton!24
Felicitări şi ţie şi lui Cosmin. Şi cred că azi o să-ţi filtrezi şi mai mult lista de Facebook.
Comentariu beton!28
@Stefan, era nevoie. Mai trebuie câteva locuri pentru cererile în așteptare. 🙂
10 pentru idee. Deseară, când ajuns acasă, distribui, cu toate că știi că aspectul ăsta pentru mine e precum ouăle prăjite seara: un fel destul de greu de digerat. Zi faină tuturor!
Comentariu beton!15
@VictorR, de ce e greu de digerat?
Nu știu nici acum, la atâta vreme după discuția din toamnă. Dar asta nu-nseamnă că sunt anti… Doar nu sunt pro. Lipsa de cultură în domeniul ăsta, probabil.. 🙁
Daca am fi toti pro s ar chema comunism. In Grecia antica era acceptata pedofilia. Tinerii stangisti suedezi încep sa lanseze idei in acest sens (Doamne ajuta că doar o minoritate). De ce n am accepta? De ce se consideră copiii majori de la 18 ani? Vremurile s au schimbat, hai sa i facem de la 10. Glumesc desigur.Am dreptul sa nu mi placa anumite lucruri. Nu înseamnă ca nu le tolerez si cred cu tărie ca asta nu ma face un înapoiat. Pledez pentru normal. Ce e normalul? E simplu de aflat.
Pe de alta parte e interesant de stiut daca numărul gaylor a crescut sau a rămas constant. Ca asta cu contatul la vot înseamnă ca a crescut. Logic asta înseamnă ca factorii de mediu influenteaza acest lucru, nu? Sau ce alta explicatie ar fi?
Se dezbate încă. Ce zici?16
@Bogdan, pai populația Planetei n-a crescut? De ce n-ar fi crescut, procentual, și numărul gay-lor. Iar dacă te referi la România, well, n-o să aflăm niciodată. Pentru că, să vezi ce, mulți nu au curajul să-și asume orientarea sexuală, din cauza intoleranților.
@VictorR, nu are legătură cu nicio cultură, ci cu faptul că trebuie să accepți că există oameni diferiți de tine. Uite, îți dau un exemplu. Mai ții minte basmele în care Împăratul le spunea feciorilor „feriți-vă de omul spân și de omul roșu”. Well, ți-a făcut ție vreodată vreun spân sau vreun roșcat ceva rău? Nu, singura lor „vină” era că sunt altfel.
A, BTW, dacă împărtul ar fi fost irlandez, sfatul ar fi fost de genul „ferește-te de omul brun”. Nu de alta, dar acolo toți sunt „omul roșu”. Cu pistrui.
Te-am lămurit?
Mihai, mi-a placut mult ce ai scris. De aceea imi permit sa imi spun si eu parerea despre mai multe probleme ridicate.
In primul rand sa stii ca sunt un barbat matur, la varsta maturitatii. Sunt casatorit, am copii adulti. Evolutia gandirii mele, a conceptiei mele despre homosexualitate a evoluat de la intansigenta feroce impotriva lor (mostenita de la invatatura comunista), pana la o intelege si a avea relatii intime. Mi-am recunoscut mie insumi ca-mi plac barbatii pentru legaturi intime dupa ce am trecut de 50 de ani, iar prima relatie cu un barbat am avut-o la 53 de ani.
@Bogdan: Nu putem fi in comunism daca acceptam cu totii ca si homosexualii sunt oameni normali. Ar fi ceva normal sa nu tinem cont de orientarea noastra sexuala. Am fi in comunism daca ii acceptam cu totii pe stangaci?
Multi spun ca ei tolereaza conceptul de homosexualitate si pe homosexuali. Pai vedeti dumneavoastra ca si asta este ceva rau. E putin mai bine decat intoleranta, dar spunand ca toleram pe homosexuali, automat ii consideram pe acestia ca anormali, ca fiind fiinte inferioare heterosexualilor.
Deocamdata atat. Alte comentarii mai tarziu.
Comentariu beton!12
@Bogdan – înseamnă că a crescut numărul celor care recunosc deschis că sînt gay, nu că sînt într-un procent mai mare.
Comentariu beton!22
Pentru ca inca sunt persecutati.Am avut un prieten gay care,desi era istet si competent in ceea ce facea a fost exclus de la serviciu si nevoit sa emigreze intr-un loc mai prietenos cu orientarea lui.Asta prin 99-2000.Cred ca nu scau schimbat multe de atunci.
Un om normal şi atât. Treaba lui ce face în dormitor.
Comentariu beton!34
@diabolic, e treaba lui ce face în general, nu numai în dormitor.
Frățică, mă refeream la orientarea sexuală, d’aia am specificat dormitorul.
Evident că e treaba fiecăruia ce face, în general.
Comentariu beton!12
@diabolic, știu, dom’le, ziceam așa ca să mai vadă și alții. 😉
Din ce zice omu, pasiuni de om normal…nu’s diferente decat de ordin sexual. Aia e…Si ca tot a zis de pasiunea pentru SF, presupun ca una dintre cartile favorite este si Consiliul de Fier a lui China Miéville 🙂
Cred ca toti ne-am lovit in viata de un gay dar se pare ca inca traim, asa ca, bravo Cosmine, baga mare…tu stii ce e cel mai bine pentru tine.
http://e-redoo.ro/povesti-gay/
Comentariu beton!27
@Redoo, sa-ti traiasca minunea. Sa creasca fericita, inteleapta si sanatoasa.
Saru’mana mult!
@Redoo, stai că ajunge la birou și-l rog pe el să-ți spună care e cartea. 😉
Faina initiativa. Fain OM Cosmin…..atat!
Comentariu beton!15
@Eliza, să știi că chiar e.
Un om ca oricare altul. Și cred că cei care resping homosexualii nu pot să-ți dea o explicație logică. Bravo lui că a reușit să-și găsească echilibrul.
Nu știu dacă e potrivit, dar mi-am adus aminte un banc cu homosexuali.
Un moș la ambasada SUA
”Vreau sa emigrez pe motiv de homosexualitate”
”Adică?”
”Înainte te băga în pușcărie dacă erai homo, acum se acceptă. Vreau să plec până nu devine obligatoriu”
@Xenopol, păi n-au ce explilacție logică să-ți dea. Îi resping doar pentru că sunt diferiți.
Forever war se numeste cartea, parca, unde intreaga populatie a lumii este gay la un moment dat. Apropo de sf
Oameni normali, care au avut ghinionul sa se nasca intr-o tara de rahat. Ca si noi de altfel.
Comentariu beton!19
Măcar nu s-au născut în Rusia…
Comentariu beton!17
@cati, se putea și mai rău. Dar, da.
Hei, atentie cu expresia ,, tara de rahat” ! Rahatul iese din anusul penetrat si labartat. Asa ca de aia pute.
Super bună ideea, Mihai!!! Prin acest interviu s-a dovedit ceea ce ai mai scris pe-aici, Cosmin este un om ca noi toți, doar cu altă orientare sexuală! Bravo lui că a reușit să ajungă la echilibru- sunt mulți „normali” ce nu ajung să cunoască acest termen?!
Comentariu beton!17
@iulian, exact. Dar sunt „normali” doar pentru că așa se consideră ei.
Un om normal cu o gândire normală. Orientarea sexuală(de orice fel) nu face un om „altfel”, totul e să fie fericit cu sine și alegerile făcute, „să fii ok cu tine insuți”.
@kya, exaaaaact.
Ba, voi sunteti retardati? Am vazut destui bagandu-se aiurea peste persoane care nu le impartaseau orientarea. Este normal asa? Ti-e si frica sa vorbesti despre aceste lucruri ca sa nu ai dosar penal. Asta e normal?
Cel mai mult m-a impresionat modestia si umbra de tristete cu care vorbeste Cosmin. Finalul a fost cel care m-a convins ca este o persoana deosebita, faptul ca indeamna oamenii sa fie rabdatori, fie gay sau nu. Ceea ce trebuie sa intelegem insa cu totii este ca a fi homosexual (femeie sau barbat) nu este o boala. Si nu se ia. Si nu sunt mai putin inteligenti fata de cei care nu sunt homosexuali, din contra. Uitati-va putin aici https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_persoane_lesbiene,_gay,_bisexuale_%C8%99i_transgen si veti intelege ca majoritatea celor din lista au lasat multe capodopere in urma lor. Ce s-ar intampla daca un ipocrit ar propune sa nu mai mai ascultam muzica lui Ceaikovski, sa nu se mai cumpere hainele majoritatii creatorilor de moda, sa nu ne mai uitam la filme cu Marlon Brando. Va spun clar ca si noi, cei „normali” am fi extraordinar de tristi. Mai tristi decat cei semenea lui Cosmin.
Comentariu beton!34
@Georgian, ooo, bine ai revenit, man. Pe unde ai umblat?
@MIhai, m-am hotarat sa fiu ca sampania. Aia facuta in Champagne nu la Zarea. 🙂 P.S. Da-mi si mie ok la comment. 😛
Comentariu beton!13
Bravo lui, nimic gresit.
Pot intelege perfect primele 3 litere: LGB. E treba ta ce faci, esti cine esti si nimeni n-ar trebui sa te judece.
Insa, ma deranjeaza foarte tare faptul ca si TQ intra in aceeasi categorie. Astea deja mi se par boli psihice serioase. Adica e una sa-ti placa o persoana de acelasi sex si alta sa nu stii cine esti, sa nu fii sigur in pielea ta, sa te mutilezi fizic etc.
Asta nu inseamna ma comport urat cu transgenderi si persoane cu „gender identity problems”. Inseamna ca ma uit la ele ca la niste persoane cu probleme… si asa cred ca ar trebui sa se uite mai multa lume, nu sa o dea cu „safe spaces”, „tre sa-i intelegem”, „facem operatii”, „exista mai mult de 2 genuri”
@Mihai – Identitatea sexuală e una iar genul e alta. Treaba cu “exista mai mult de 2 genuri” este o enormitate. Ştiu, repetată des şi aiurea. Cu toate astea, identitatea sexuală poate să difere de gen.
Pentru a filtra oamenii „cu boli psihice serioase” de cei care chiar se simt prinşi în alt corp se fac teste psihiatrice extrem de serioase şi consiliere psihologică de durată înainte să fie permise schimbări majore (a se înţelege tratamente hormonale şi, în final, schimbarea de sex).
La partea cu: „sa nu fii sigur in pielea ta, sa te mutilezi fizic etc.” nu ştiu ce să-ţi spun. E un subiect mult prea amplu. Aş putea însă menţiona că trăim într-o lume plină de silicoane, operaţii estetice, steroizi, hormoni, etc. Şi cele enumerate sînt mult mai întîlnite în rîndul persoanelor heterosexuale. Şi fără furcile caudine prin care trebuie să treacă un transsexual. Concluziile le trage fiecare.
Toată stima şi să nu crezi că nu-ţi respect părerea.
Comentariu beton!38
@Stefan, bun comentariu. Aș completa spunând ca sunt unele femei care dupa operatii pot fi ușor confundate cu un transexual.
Comentariu beton!20
Dar de ce nu spui si despre barbati? Stiu cativa tipi trans care chiar arata a baieti chiar fara sa ia testosteron (par mult mai tineri decat varsta lor reala) nu mai spun ca dupa un an de tratament hormonal niciunul nu arata a altceva decat a barbat, mai ales daca si-au scos sanii, pot fi pe plaja langa tine si nu-ti vei da niciodata seama.
Revenind la fete trans stiu vreo 2-3 care nu au facut tratament hormonal dar foarte-foarte greu ai putea banui ceva, dupa tratament hormonal e si mai bine, aici fetele sunt dezavantajate fata de baieti, rezultatele depind mult de varsta si genetica.
@Stefan E drept ce spui, multa lume isi face schimbari fizice mai mult sau mai putin majore… dar de la un silicon sau un botox pana la a schimba fundamental ceea ce esti, e cale lunga. Nu ma intelege gresit, la fel de multe probleme mi se pare ca au si oamenii care isi implanteaza cuie in cap, isi perforeaza obrajii de nu mai pot bea apa, sau alte chestii de genul.
Si poate as pricepe toata treaba asta cu TQ, dar mi se pare o contradictie fundamentala:
Esti barbat, iti plac barbatii si te transformi in femeie. Ca sa ce? Unui potential partener homosexual nu-i plac femeile, iar un partener heterosexual te va respinge in secunda in care va afla ca tu, candva, o aveai mai mare ca el. Basca, sansele is ca l-ai terminat psihic pe viata. E valabil si invers, pentru femei, bineinteles.
Numai bine,
Mihai
Comentariu beton!16
@Mihai – da, cred că înţeleg ce nu înţelegi. Bun! Identitatea sexuală nu are legătură cu atracţia sexuală. Sînt transexuali născuţi bărbaţi cărora le plac femeile şi după schimbarea de sex ajung lesbiene.
Schimbarea de sex intervine şi e permisă atunci cînd e singurul mod prin care respectivii (sau respectivele) mai pot duce o viaţă normală, în primul rînd cu ei înşişi (sau însele).
Schimbarea sexului este o chestiune în primul rînd personală. Nu ca să-i păcăleşti pe alţii că acum eşti femeie sau bărbat. Foarte mulţi care aleg să facă asta au deja parteneri stabili.
Ştiu cum sună şi stiu cum pare. Totuşi, te asigur că diferenţa între boală psihică şi schimbarea de sex e extrem de evidentă. Şi e valabil şi pentru restul de operaţii estetice. Doar că acolo nu se fac aceleaşi controale.
Comentariu beton!15
Tocmai asta e, nu schimbi FUNDAMENTAL cine esti. Esti exact aceeasi persoana doar ca acum esti cu adevarat libera, schimbarile sunt la „carcasa” desi si schimbarile pe psihic sunt extraordinare, in sensul bun. Pe mine tranzitia m-a scos din depresie (aveam simptome de tulburare bipolara), la 2-3 saptamani dupa ce am inceput sa iau hormoni m-am simtit extraordinar, nu mai fusesem asa de la 12-13 ani cand m-a „lovit” pubertatea masculina. Am avut curaj sa-mi caut de lucru, m-am angajat, a fost primul job din viata obtinut prin forte proprii.
La punctul 2 iarasi gresesti. Sa stii ca sunt femei trans atrase de barbati si tranzitionate complet a caror frica mare e exact asta: cum vor reactiona partenerii respectivi cand le vor spune ca sunt trans. Janet Mock spune asta in „Redefining Realness” ca era principala ei frica intr-o relatie pe termen lung. Dar sa stii ca nu toti barbatii sunt asa ca altfel lucratoarele sexuale trans nu ar avea clienti dar in realitate au destui. La fel sunt multe fete trans neoperate care au relatii sexuale cu barbati iar aia nu sunt nici pe departe gay, nici macar bisexuali, pur si simplu sunt atrasi de femei cu organe sexuale masculine.
In plus cam 3/4 din femeile trans sunt lesbiene, bisexuale sau asexuale.
Cat despre baietii/barbatii trans majoritatea nu au mari probleme in a-si gasi partenere, sunt multe femei care nu fac o problema din asta. Chiar si cei care sunt gay/bisexuali isi gasesc.
Nu este nicio boala psihica, diagnosticul de „disforie de gen” se pune doar in absenta altei boli psihice. Este o conditie innascuta la fel ca si pentru persoanele LGB si cauza este aceeasi, o anumita predispozitie genetica combinata cu un „peisaj” hormonal in uter diferit de cel optim pentru sexul fatului respectiv. Cat despre Queer nici eu nu-i intelegeam dar sa stii ca sunt OK. Doar ca nu sunt atat de disforice ca persoanele trans, sunt undeva „la mijloc” intre cele 2 genuri. Si mi se pare dificil sa fii queer daca esti de sex masculin, toate persoanele queer pe care le cunosc sunt de sex feminin.
Cat despre „sa nu stii cine esti”, „sa nu fii sigur in pielea ta” te provoc la un exercitiu de imaginatie: Cum te-ai simti daca toata lumea ti-ar spune ca esti fata, te-ar trata ca pe o fata, te-ar segrega intotdeauna cu fetele, etc. Nu te-ai simti ciudat, confuz, deosebit cand tu stii ca esti baiat? Exact asa se simte o persoana trans. Cat despre mutilare nici vorba de asa ceva, alea sunt operatii de corectie. Si aici se aplica dubla masura: daca esti baiat si ai sani si vrei sa ti-i scoti te duci pur si simplu la chirurg, daca te-ai nascut de sex feminin si vrei asta iti trebuie diagnostic de la psihiatru ca esti transsexual.
@Andreia I Daca spui ca te-a ajutat, atunci ma bucur pt tine 🙂
”Să știi că preconcepții despre homosexuali au și binevoitorii.” E din cauza modului stereotip în care sunt portretizați prin filme, extravaganți, cu gesturi ample și pasiune pentru modă. Dacă nu cunoști personal niciun gay, normal că iei de bună această portretizare, mai ales dacă te gândești la Elton John …Sunt fan SF așa că simpatizez orice alt fan al acestui gen, indiferent de orientarea sa sexuală. Felicitări pentru articol, ne vom lua multe dislike-uri azi dar, na, un pic de suferință face bine la karma…
Comentariu beton!20
Nu ştiu dacă să dau vina pe filme sau pe muuuuuulte altele. Ca notă de subsol, singurul meu amic gay e exact ca-n filme. Flamboaiant, extravagant, extrem de cochet şi teribil de critic. Şi da, se amuză şi el de asta.
Comentariu beton!17
@crisS, nu cred că ne vok lua dislike-uri. Știu eu ce oameni s-au strâns aici.
@CrisS, nu stiu daca are importanta dar ti-am dat like. Si am vrut sa iti spun asta ca sa iau eu dislike-urile.
Comentariu beton!14
Misto om, misto interviu! Habar n-am daca cunosc vreun gay (din cate stiu eu, nu, dar poate ma insel). Oricum am o lista mare cu tipologii de oameni pe care nu ii suport si cei gay nu se gasesc pe ea. Sau, cel putin, nu pentru acest motiv.
Comentariu beton!16
@Ionut, man, dacă ar fi să enumăr tipologiile pe care nu le suport, aș sta până diseară. Și ar reieși că nu suport o grămadă de oameni așa-zis „normali”.
Eu am avun manager gay.mi am dat seama din prima zi ca e gay si nu pentru ca era in vreun fel opulent in gesturi si vestimentatie. Habar nu am cum, dar am stiut. Petreceam f mult timp si in afara job ului, si cand am.plecat din companie mi-a marturisit ca e gay. Am ras amandoi cand i-am zis ca stiam din prima zi. M-a rugat totusi sa nu mai spun si altor colegi. Nu voia sa se afle in companie. N-am mai spus. E treaba fiecaruia ce face in dormitor. In afara lui, sunt alte criterii care ne diferentiaza si unul dintre ele este, din pacate, gradul de toleranta din cauza caruia se ajung la dispute si asumate antipatii vis-a-vis de comunitatile lgtb.
Comentariu beton!18
@Ana, nu ai cum să nu te prinzi. Și eu îmi dau seama imediat.
Dar in rest sunt exact ca niste oameni normali, doar ca’i depistezi de la prima intalnire. Sunt curioasa, asa la prima intalnire despre cati oameni esti convins ca sunt fani SF si doar SF? :)) Sau pentru asta nu sunt stereotipuri atat de clare?
@karina, ești idioată? Și pe un blond îl văd că e blond imediat. Normal că sunt DIFERIȚI, despre asta este toată discuția: CĂ NU ACCEPTĂM CE ESTE DIFERIȚI DE NOI. Deși, uite, pe tine te-au acceptat cei din jur și așa proastă. Ar trebui să-ți dea de gândit asta.
Intai o sa-ti spun bravo pt cele spuse lui Mihai si ma bucur ca faci parte dintr-un colectiv unde e si „nebunul fucsia”. Fac precizarea ca am lucrat cu homosexuali de pe la inceputul anilor 2000. Am colaborat bine si voi colabora la fel de bine. Ii accept ca pe restul oamenilor. Am iesit la un pahar de vin, facem glume etc. Nici unul nu a fost roman. Dar am avut si divergente care nu s-au terminat tocmai bine. Tocmai pt ca sunteti oameni, unii sunteti mai grei de cap: daca spun ca nu ma intereseaza este nu, cand a insistat i-am desenat, nu a inteles si iar a insistat evident ca nu s-a terminat prea placut. Acum am sa-ti spun ceva draga Cosmin, dar este ce am intalnit pana acum:absolut niciunul nu mi-a spus asa m-am nascut nici macar cei care au fost doar cu barbati. iar tu cand imi spui ca ai mai ars si pasarele, pe urma ai mai vazut o emisiune si ca a durat ceva ani pana ti-ai dat seama ca mai apoi sa-mi spui asa m-am nascut, nope nu prea merge. Poate asa e moda la noi in Romania. Acum, apropo de lucruri de genul, pe la sfarsitul anilor „90 eram in facultate si vine un coleg la mine si-mi spune: sa-ti spun ce am patit ieri dupa ce ai plecat. zic: a venit cumatra si v-ati tras-o ca nebunii, El: nuuu Eu: cum asa?! El: vine asta cu o prietena si cu iubitul ei. Zic marfa si mai misto. el neeee cam nasol. pai?! iubitul aleia un creator de moda (nu dau nume) si incepe asta sa se dea la mine. Eu bascalie de el: frate chelia ta atrage, barba alea, alea . El stai ca i-am zis sa stea potolit, din respect pt a mea iubita. Ala cica deloc. Si totul culmineaza cand ala ii propune sa si-o traga ei intai ca mai apoi sa le bage si pe ele in circuit. A rabufnit asta si l-a dat afar din casa. Omul desigur bisexual. Cu scuzele de rigoare, cam asa te vad eu pe tine: adica ai facut o alegere si atat nu ca asa te-ai nascut, mai ales dupa ce ai incercat si asa si asa. In rest respect.
Se dezbate încă. Ce zici?5
@Marius, e o alegere? cine alege calea grea, incomodă, blamată, jenantă, hulită de societate, stresantă pentru cel în cauză?
Structural/anatomic nu e o alegere, deloc!
Încercările cu celălalt gen sunt doar tatonări (hai să încerc, poate, totuşi, nu sunt gay)… Sunt forţări – pentru edificarea personală şi/sau de ochii lumii.
Comentariu beton!20
@Laura G era vorba strict despre Cosmin. Este doar parerea mea. Intrebarile tale tin strict de societate si nu au treaba cu alegerea lui. Iar ceea ce spui legat de tatonari, eu zic sa te mai gandesti putin. Iti dau zeci de exemple in care nu sunt tatonari ci doar satisfaceri „sexuale”. Repet cunosc destui homosexuali care sunt super in regula, sunt oameni si nu sustin ceea ce incerci tu sa spui aici. Iar daca faci ceva de ochii lumii atunci ai grave probleme si nu conteaza orientarea sexuala.
Da, exact! Multi gay fac altceva decat ar vrea, de ochii lumii (ai lumii care nu-i accepta). Si da, pentru ca se chinuie sa para altceva decat sunt, au probleme… Toti o spun, atunci cand ajung/decid sa discute despre aspectele astea.
@Laura G ca esti sau nu homosexual si faci ceva de ochii lumii ai o problema.
Foarte buna ideea, Mihai.
Acum cativa ani mi-a marturisit si mie un coleg ca e gay, si in afara de faptul ca am fost foarte surprinsa (nu mi-a dat absolut deloc de banuit in 5 ani), relatia dintre noi nu s-a schimbat deloc de atunci. Consider ca peste tot, in orice domeniu, omul daca isi vede de treaba lui, fie el oricum, merita respect si consideratie ca oricine altcineva. Ce face fiecare din noi in intimitate nu e treaba nimanui 🙂
Chapeau!
Am prieteni gay şi-s nişte tipi minunaţi (am spus-o şi la un alt articol de pe acest blog). Treaba fiecăruia cu cine face sex consensual.
Îi deranjează pe hetero atitudinea şi/sau gestica uşor diferită a gay-lor? Astfel de diferenţe există şi între oameni din diferite culturi – vezi asiaticii vs. europeni sau arabii vs. europeni. Dacă ăştia sunt diferiţi de noi ar trebui expulzaţi? Pe naiba, pare că îi acceptăm/tolerăm uşor…
Eu am o întrebare pentru bărbaţii hetero care resping gay:
– care e diferenţa între un gay şi un hetero practicant de sex anal? (şi nu-s deloc puţini)
Chiar vreau să ştiu! Singurul răspuns găsit de mine este: ipocrizia.
Comentariu beton!22
Apropo de bancuri cu homosexuali, eu aș fi curios să aflu dacă în comunitățile gay se fac bancuri cu din ăștia, cică, ”normali”.
Comentariu beton!15
@krantz, bună asta.
Da, se fac. Cele cu Ion și Măria
Cosmin, sa fii fericit! Toti meritam asta, indiferent de orientarea sexuala si alte diferente create anapoda, diferente care duc la pierderea umanitatii.
ahhhh inca o dataaa ma ungee la suflett ce scrii , ahh sii daca lumea macar ne ar respecta , inainte de toate suntem OAMENIIII ,ma respecti te respect , e greu dar totusi a ales sa ramana in romania , bravo lui COSMIN ,te rog sa ii transmiti gandurile din partea unei lesbiene , putin mai mare decat el 🙂 ca si el uneori alege sa fie retrasa , si nu ptr ca mie jena sau nu am coming-ul out facut ci ptr ca mie lehamite de ce au ajuns bipezii .
draga mihai draga
dincolo de afirmatiile tale vehemente bazate as zice pe o judecata prea rapida, ca sa folosesc un eufemism, indraznesc sa fiu insistenta si sa te intreb cum te prinzi tu imediat? Consideri ca toate persoanele gay se comporta intr-un anume fel? Sau transmit un anumit vibe pe care tu il sesizezi imediat? Te intreb pentru ca nu cred in generalitati si nu cred ca poti pune o eticheta imediat oricui. Si cred ca este usor ofensator stilul tau declarativ in ceea ce privesti subiectul pe care l-ai expus. Nu cred ca suntem niciunul detinatorul adevarurilor absolute ceea ce ne permite sa fim surprinsi uneori 🙂 In orice caz, nu am vrut sa te supar. Voiam doar sa spun ca nu cred ca conteaza atat de mult orientarea sexuala ci mai degraba un alt set de sentimente care par sa dispara cu desavarsire din noi toti. Cand nu exista toleranta vis a vis de lucruri mici si foarte cunoscute, cum putem sa ne asteptam la toleranta fata de subiecte care par in continuare mai putin cunoscute?! Stiu ca suna cliseic, dar acceptarea cred ca va veni atunci nu vom ma judeca atat de aspru pas cu pas pe cei din jur. Toleranta aparenta sau ideologica nu este echivalenta cu intelegerea nevoilor celor din jurul nostru.
@karina – Dragă Karina, dragă. I-am acordat lui Mihai sfertul academic. Dacă n-a răspuns, îmi permit să-ţi spun părerea mea. Ar fi material de articol dar momentan n-am timpul şi nici putinţa.
Vorbeşti de generalităţi şi vibe-uri. De tipologii. Da, ele există. Există de cînd existăm ca specie. Sîntem programaţi de evoluţie să percepem subtilităţile care ne diferenţiază. Şi nu doar specia noastră. Nu sîntem chiar atît de special precum credem.
Ştim ancestral să observăm diferenţele între rase, triburi şi preferinţe. Ce ne diferenţiază (sau ar trebui să ne diferenţieze) e toleranţa faţă de alţii.
Urmăream nu de mult un meci de box. În spiritul ultra-mega-politically-correct (PC) al vremii, comentatorul se chinuia să explice cine sînt cei doi pugilişti, după metoda „X are mănuşi roşii cu degete aurii iar Y are mănuşi roşii complet”. Asta în condiţiile în care un boxer era alb şi celălalt negru. N-a spus asta niciodată, pe parcursul celor 12 runde. De ce? Că nu e PC să diferenţiezi oamenii după culoare. Aşa cum nu e corect să presupui că cineva e gay dacă se sărută cu alt bărbat sau altă femeie. Normal, uneori, presupunerile sînt greşite. Dar frica asta de a presupune e o altă mare porcărie. Şi frica de a o exprima crează mult mai multe divergenţe.
Nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. Nu e rău să ştii sau să spui că X e gay sau Y e negru. E rău să îi consideri mai prejos decît tine sau decît ceilalţi. Aşa că, da, nu mă deranjează dacă la Mihai „strong in him the gaydar is”. M-ar deraja dacă ar arunca cu pietre. Sau dacă în secunda în care ar percepe asta şi-ar reevalua radical părerea despre respectivul sau respectiva.
Pe final, nu mă deranjează parerea ta. Doar supun discuţiei opinia că nu contează dacă vezi diferenţele ci cum te adaptezi lor.
Mai mult, „toleranţa aparentă sau ideologică” nu sînt de ignorat. Sînt baza a ceea ce sîntem astăzi ca specie. Înţelegerea nevoilor e parte a toleranţei, nu o conţine…
Stimă,
Ştefan
Comentariu beton!22
@Stefan Sunt perfect de acord cu tot ce ai spus tu mai sus. La fel cum sunt de acord ca si stereotipurile si prejudecatile sunt formate in urma experientei personale si colective si ca sunt in natura noastra. Uneori ajuta, alteori ne incurca. Iar daca radarul lui Mihai e atat de bun, foarte bine. Doar ca as fi preferat sa se includa in grupul de binevoitori de care vorbea Cosmin 😉 Iar intre binevoitori si oameni care inteleg cu adevarat cred ca exista o mica diferenta. Pe scurt, ceea ce voiam sa spun este ca nu cred ca ar trebui sa conteze genul asta de diferente si nici n-ar trebui sa se puna problema de acceptare – ar trebui sa fie de la sine inteleasa. Ceea ce da, nu ar trebui sa ne faca sa traim in frica exprimarii.
Si eu am ramas surprinsa de cat de exact e „gaydar”-ul lui Mihai. Asta in conditiile in care sunt gay care recunosc ca „gaydar”-ul lor da erori mari si nu se pot baza pe el. Asa lumea vorbeste mult, am avut candva un coleg care cand a venit multi au spus ca e gay si nu era. Pe mine m-au strigat „gayule” pe strada desi nu ma simteam asa doar pentru ca purtam blugi skinny de fata sau incaltari si geaca de fete. Si nu eram gay ci femeie trans care pur si simplu faceam asta din instinct, la momentul respectiv nici nu-mi facusem coming-outul.
@karina, dragă karina, tu cum te prinzi imediat dacă o ființă umană este bărbat sau femeie? Fix așa îmi dau și eu seama.
Nu are sens sa continuam discutia caci cred ca iti dai seama cat de usor poate fi demontat argumentul tau. Dar nu tin sa ne certam asa ca-i asa 🙂 Apreciez interviul si ma bucur ca te-ai gandit sa-l faci. Poate asa o sa ne mai gandim macar un picut inainte sa fim vehementi si sa sustinem pareri despre subiecte pe care nu le cunoastem foarte bine – ceea ce cred ca e o boala care ne caracterizeaza ca natie.
Imi pare rau daca comentariul meu te-a suparat, nu asta a fost intentia. Tot ce-am avut de zis am scris mai sus fara nicio urma de rautate adresata-ti.
Am citit pe aici pe undeva conceptul de „nebun fucsia” si am zambit…apoi mi-am dat seama ca este foarte trist. Dar trist la modul „argumentele sunt inutile”.
Long story short, cred ca totul porneste de la acceptarea de sine si la cat de mult ne placem pe noi. In clipa in care esti intransigent, te iei prea in serios, ai asteptari nerealiste de la tine, nu vei fi tolerant cu ceilalti. Daca tu esti nefericit, probabil ca nu te va interesa sa fie altii fericiti. Si de aici apar conflictele.
De dragul dezbaterii, hai sa spunem ca homosexualitatea ar fi o alegere…ar fi alegerea lui X. Cu siguranta asta nu l-ar face nici un om mai rau, nici un profesionist mai slab, nici un prieten mai putin de incredere. Daca esti de rahat ca om, poti sa fii si straight, si gay in egala masura.
Comentariu beton!15
Cosmin, eu îți doresc să ai parte de multe și mărunte motive de bucurie. Și-ți mai doresc să iubești cât poți tu de tare, de profund și de mult pe cine dorești tu.
Nu prea e din zona SF-ului, dar dacă îți iese în drum cartea doctorului Oliver Sacks – În mișcare. O viață – s-o citești, habar n-am să-ți spun de ce, dar pe mine cartea asta m-a amprentat. E toată viața lui acolo. Inclusiv frânturi din intimitatea lui, din iubirile lui – a fost homosexual și abia în această carte scrisă înainte de a muri și-a găsit curajul de a se confesa despre asta.
Așa ca idee, ni se întâmplă atât de rar să ne găsim, să iubim și iubirea asta să ni se întoarcă, dincolo de simpla atracție sexuală și de cei trei ani fatidici 😛 încât dacă ar fi să dau vreun sfat cuiva, acesta ar fi: măi, omule, dacă ți se leagă lucrurile și ți se aliniază planetele, iubește. E singura noastră mică victorie împotriva morții. Îs în pasă filozofică, dar înțelegi tu 🙂
@Mihai, felicitări pentru interviu. Mai vrem 🙂
Comentariu beton!16
Felicitări lui Cosmin! Și, ca să-i răspund la întrebare: aș fi chiar entuziasmată dacă fiu-miu mi-ar spune că-i homosexual! Consideraţi-mă ţăcănită, dar eu, subliniez că EU, am așa o slăbiciune pentru „cei diferiţi”.
Ziua bună la toată lumea!
Multă tristețe răzbate din articolul tău. Sunt convinsă că i-a fost foarte greu să se înțeleagă și să se accepte. Cât despre a fi acceptat și înțeles de ceilalți…omg! Ani de zile în facultățile de psihologie și sociologie se preda că homosexualitatea este o deviație sexuală. Ce să aștepți? Cât timp va trece?
Nici nu stii cata dreptate ai. Si sa te accepti ca persoana trans e inca si mai dificil. Dar nu regret nicio secunda, singurul regret e ca n-am realizat 10, 20 sau 30 de ani mai devreme desi semne au fost.
imi aduc aminte de prima mea experienta de posibil gay . acum vreo 25 de ani , dupa prima mea zi de munca trebuia sa fac dus impreuna cu vreo alti 30-40 de barbati . nu era obligatoriu da` decat sa merg acasa cu prafu` in cur era mai bine sa fac dusul ala . imi dau jos textila si ma bag sub un dus liber cand un zdrahon de vreo 120 de kile imi zice zambind : copile , ia buretele asta si spala-ma si tu pe spate . iau buretele si-i dau delicat pe spate la care ala zice : ba` , parca ai fi nevasta-mea , freaca in plm mai bine . in timp ce frecam zdrahonu` pe spate , cineva se se pisa pe picioarele mele . de atunci mi-am dat seama ca nu sunt gay si ca barbatii este niste porci
@Shoric, tu ești sigur că ăla era gay? :)))
@Mihai Vasilescu , nu stiu . dupa ce l-am spalat pe spate m-a intrebat duios : vrei sa te spal si eu pe tine ?? am inghitit in sec si ca prin farmec , mainile mele s-au lungit si i-am aratat ca pot sa sa ma spal si singur pe spate . am facut de atunci , 25 de ani in fiecare zi dus cu oameni care mi-au devenit colegi de munca si prieteni . acuma naiba stie cati din ei sunt gay . mie imi pare ca sunt normali. aa , este unu` care prefera sa se imbrace in halat decat in salopeta si-i place mult sa barfeasca cu femeile , da` eu zic ca e mai efemeiat
@Shoric, boss, dimineața ies din duș în halat și cred că sunt cea mai bârfitoare ființă pe care o cunosc. Și-ți dau în scris că nu sunt gay. 😉
Nu știu cat e de ok sau nu sa fii gay în ziua de azi. Am interacționat cu câțiva și unii erau efeminati și se răsfățau ca o puștoaică proastă, alții erau ok.
Cunosc însă o familie al cărei unic fiu e gay.
Mi-a trebuit cam un an sa aflu ca au un fiu deși lucram împreună zi de zi. Mult mai târziu am aflat din indiscreta unei babe răutăcioase ca „băiatul lor e cam fetiță”. Tipul e prin Germania și în zece ani nu știu sa fi trecut vreodata pe acasă. Nici părinții nu știu sa îl fi vizitat acolo. E un subiect tabu în tot satul.
Pentru oamenii aceea a avea un fiu gay e o tragedie și cred ca asa va fi încă pentru multa vreme pentru orice familie tradițională din România.
Și știi de ce? Pentru că încă țin cont de „gura lumii”, de ce ar putea crede x sau y, rudă prieten sau simplu cunoscut despre EI nu despre copilul respectiv. În plus mamele au tendința de a se victimiza, au impresia că pe undeva au făcut ceva greșit ele că au născut un copil gay sau trans. Dar am cunoscut și părinți extraordinari care și-au susținut și își susțin copiii în public.
Ba, da n-ati intrebat si voi ce e esential: „Cum a fost cant te-a futut in cur unu prima data si ti-ai dat seama ca mai vrei?”…
N-am inteles si n-o sa inteleg vreodata de ce-ar trebui sa ne intereseze cu cine se fute fiecare. Propaganda anti-gay e sinistra, paradele gay sunt la fel de sinistre ca se vede ca aia care participa sunt niste idioti. E cetatean roman platitor de taxe? Da. Si el sta 2 ore sa-si deszapezeasca masina ca sa plece la munca si cand se-ntoarce i-a luat un meltean locul? Da. Care-i problema? A, ca zice-n biblie ca nu e normal? Bun, sa nu fie normal, e treaba lor, o sa arda-n iad si tu te duci in rai cu normalii tai si gata. Asta e problema in Romania. Nu ca ne cad dintii cand muscam dintr-un mar sau ca suntem sufocati de taxe si coruptie, problema e ca undeva, chiar in momentul asta, 2 barbati sau 2 femei fac sex! POATE CHIAR IN APARTAMENTUL DE LANGA TINE!
Comentariu beton!23
ba, ai supt pula dupa ce te-a futut in cur?
@grasu contrabasu, nu se știe dacă a făcut asta. Dar se știe sigur că nu e atât de laș și de muist să pună întrebări cretine, ascunzându-se după un nume fals și o adersă de email falsă. Atât.
Frumos. Doar că la noi, numai cei care mai citesc câte ceva înțeleg, că a fi gay nu e o alegere, ci da, e genetic.
Am citit interviul, am citit comentariile aproape toate, și mi-am dat seama ca in Romania e trist și frustrant indiferent cărei minorități aparții: naționale, sexuale, politice, indiferent care, majoritatea va încerca sa-ți pună călușul in gura și piciorul pe cap… atât de trist…
Cu cat ma gandesc mai mult, cu atat mi se pare mai stupida discutia…Imi pasa daca arunci gunoi pe strada, ca ma afecteaza. Imi pasa daca iti abuzezi partenerul, fie fizic, fie emotional, inseamna ca ai probleme. Imi pasa daca dai spaga, intrucat contribui la un obicei prost care incet-incet erodeaza societatea. Imi pasa daca iti bati copilul, cred cu tarie ca locul tau e dupa gratii. Imi pasa daca faci sex cu un adult de acelasi sex pentru ca imi strici viata…aaaa…wait a minute…ca nu ma afecteaze in nici un fel! Retrag…chiar nu imi pasa ce faci in intimitatea casei tale, atata timp cat e consimtit. Pam-pam
am sa comentez sincer, ca deobicei nu imi plac floricelele ¨¨pe text¨¨ cand e vorba de chestii rupte de si din viata……da asa e, si barbatii pot sa suga pula altui barbat…si deasemenea femeile pot da limbi unei alte femei…fiecare e liber sa faca ce vrea atat timp cat nu afecteaza libertatea celuilalt….ei exista….societatea devine tot mai toleranta la……la ce dragi prieteni..??….daca noi suntem ¨¨streight/drepti¨¨ si ei strambi….nu e buna abordarea…..ca poate e invers ei drepti si noi strambi…..daca ei sunt cazuri medicale psiho sau neuro …iar nu e bine…bai au aparut cromozomii xy din nastere dar un scurtcircuit neuronal a cauzat sa ii creasca puta…in loc de gaura…erare humanum est….chiar ne poate invata cineva si pe noi de ce unele gorilele studiate in prezent ca strabunici legitimi sunt uneori ¨¨bi¨¨ dar niciodata nu raman cu un partener de acelasi sex….sa fie asta tot un semn de evolutie umana….??……daca nu e in fond genetic ratacit prin ADN atunci ce e?….de ce trebuie sa imi fie mie rusine ca nu inteleg daca e ceva defect sau poate acesta e viitorul….daca logica/stiinta…..nu imi ofera argumente reale ?…..de unde stim ca zoofilii, gerontofilii, pedofilii nu sunt tot cazuri de modele care au avut un buf la pubertate…pe care nu la inteles nimeni nici atunci si nu il intelege nimeni nici acum…??
Pai simplu, daca nu intelegi, te informezi si intrebi, pana intelegi. Daca tu pui in aceeasi oala zoofilia si pedofilia cu homosexualitatea inseamna nu doar ca nu intelegi, ci si ca NU VREI. Desi, absenta cratimelor ma face sa cred ca nu poti sa intelegi.
Comentariu beton!14
daca ai argumente ¨¨go¨¨ cu ele aici….care e diferenta in creierul si buf-ul lui pubertin dintre un homosexual si un pedofil sau gerontofil ??
PS nu sunt rau intentionat….dar traim in epoca in care orice minoritate tipa ca e discriminata ¨¨sine qva non¨¨…..tipa atat de tare incat majoritarilor li se face rusine…si merg la pshihologi sa afle daca nu au devenit intre timp extremisti in mod inconstient nu la pubertate ci la maturitate
E diferenta intre natural si traume ale caror efecte se manfiesta la un moment dat, probabil in urma unui trigger. Nu esti gay pt ca ai avut o trauma, esti gay pt ca asa te-ai nascut.
Nu imi aleg prietenii in functie de orientarea sexuala. Nu voi face favoruri cuiva pt ca e straight sau, din contra, pt ca e gay. Nu cred in discrimanre, de nici un fel, nici in favoritisme. Nu consider ca merit mai mult respect pt ca sunt femeie, consider ca merit respect pt ca sunt om.
La fel si daca esti gay sau trans sau whatever…nu iti cunosc viata, nu consider ca esti anormal in raport de mine, si nici ca sunt eu anormala in raport de tine…E loc sub soare pt toata lumea…Si daca esti un nesimtit, asta transcede orientarea sexuala.
@sorin, nu ai cum să compari homosexualitatea cu pedofilia și zoofilia. Pentru că în ultimele două cazuri sexul ori nnu este licber consimțit (n-am văzut câini care să sugă pula), ori vorbim despre sex cu minori (care nu au capacitatea de a lua decizii corecte). Capisci?
@Mihai, cred ca este a mia oara când explici asta si încă mai sunt o grămadă de idioti care nu înțeleg! Dar le place sa-si bata femeia și să facă sex anal cu ea când vine beat de la cârciumă.
Coming ouț ? ce duios sună!
PS: ar fi mișto și un interviu luate de Cosmin ție. Și voi sunteți o specie ciudată pentru noi.
@Bogdan, oricând. Eu sunt ciudat cu siguranță. Din păcate, nu va interesa pe nimeni ce am eu de spus. Ah, în plus, vezi cu tu ai folosit termenul de „ciudat”, eu n-am spus și nici macar nu gândesc așa ceva. Știi cum e, gura păcătosului…
Intamplator am cunoscut multi gay in ultimii ani. Majoritatea sunt asumati, niste oameni foarte misto de altfel. Pe cuvant ca nu inteleg de ce ar trebui sa ma frece pe mine grija ce si cu cine fac ei sau oricare alti oameni, fie ei normali sau nu dupa valorile oricui, atat timp cat nu afecteaza pe nimeni. Adica ma pun cumva si in papucii lor atat cat pot: cum ar fi sa incerce cineva sa imi spuna mie ce si cu cine ar trebui sa fac? Ca poate nu e conform normelor unora ca prietenul meu sa fie cu 10 ani mai mare.
Si dati-mi va rog voie sa nu cred in clasicele povesti in care Gogut s-a intalnit cu Gigel cel gay, care i-a propus ….(a se completa cu orice activitati sexuale) si, daca se poate, chiar contra unei sume cat mai mari de bani. In povestea asta, Gogut refuza obligatoriu propunerea, ba daca isi aminteste bine ii da si 3 suturi in fund lui Gigel. Asta suna la fel cu afirmatiile uneia de la tv de acum cateva zile: ea face prostitutie (care se cheama shugar nu stiu cum…frate, cum am uitat fix ce era mai important, uite cum ratez eu sansa vietii mele de a face bani) castiga zece mii de euro pe saptamana si primeste de la masculi cadouri de gen X5, vacante la 5 stele si alte alea.
Aaaw carti SF. E de-al meu. Intreaba-l daca si el e cu calcaiele aprinse dupa tipul ala superb din starship andromeda.
Bai, i couldnt care less. Eu pe oamenii astia ii consider egali cu cei hetero, nu trebuie sa sugar coat pe nimeni din simplul fapt ca e gay. Cand mi-a zis un amic ca este gay nu am avut nici cea mai mica reactie. i only said „asa, si?” si mi-a zis ca sunt cea mai buna prietena ever.
Nu e treaba mea, si a nimanui sa judece unde si de ce vrea tovarasu’ sa isi infiga treaba. Mind your own business, people!
Mno vezi exact asta e problema. Cand pana si intr-un discurs de toleranta cu emfaza exemplificam un om ca „unde si de ce vrea sa si-o infiga”. A vorbi despre alti oameni cu un minim de respect nu inseamna sugarcoating. Just saying nici tie probabil nu ti-ar conveni ca o persoana nonfamiliara sa te reduca in stilul „Nu ma priveste ce-ti bagi in pizda”.
10 pentru articol. In alta ordine de idei, nu judec pe nimeni…
Eu nu vreau sa para ciudat dar am 12 ani si recunosc nu prea ma atrag fetele ma atrag mai mult baietii si numi pasa ce zic alti ma accept asa cum sunt.Apropo sunt disponibil.?
Nu stiu daca intre comentarii se afla si concluzia mea. Nu am rabdare sa citesc atatea pareri. Asadar, ca o persoana oarecum religioasa si cu destule rezerve fata de gay, am accepta cu greu existenta lor. Dar, gandind mai bine si eliminand partea legata de sexualitate – ca probabil asta ma oripila – mi-am dat seama ca am gresit si am inceput sa-i privesc altfel! Avem atatea exemple negative zilnic, in care vedem ce se intampla in familiile normale, asa incat sunt convinsa ca in multe din cuplurile cu parteneri de acelasi sex lucrurile pot fi mai bune! Poate datorita sensibilitatii lor…
Felicitări pentru interviu!!! Foarte bun!
@Anca B., săr’na.
Minunat articol! L-am citit pe nerasuflate. Ma indentific in atat de multe chestii. Sunt out atat in familie cat si in societate dar inca dau de homofobie unde nu ma astept si ma socheaza atata rautate. Cred ca daca spun ca sunt criminal sau dealer de droguri, as fi mai acceptata de cei 3 milioane de cretini decat fiind gay.
Eu incerc si incerc sa explic dar uneori, obosesc.
*identific! oups 😀
Imi amintesc ca mie mi-a fost greu sa ma accept atunci cand am ajuns la pubertate. Mi-a fost greu sa-mi accept sexualitatea din cauza atator idei preconcepute.
Pentru mine homosexualii sunt doar niste oameni care au mai multe de infruntat fata de heterosexuali.
Dar eu prefer sa cunosc oamenii nu etichetele si daca deschiderea mea le poate da incredere sa accepte cine si cum sunt am sa-i sustin neconditionat.
A trecut ceva timp de cand e postat dar subiectul este interesant .Se fac 6 ani de cand am cunoscut si povestit prima data un ,,un gay,,. Se mutau niste prieteni din orasul veci la noi in oras. Am facut o echipa de prieti sa mergem sa-i ajutam . Acolo un tip satirat ,harnic, venise si el sa ajute(se cunostea din copilarie cu amica noastra).Omu’ muncea la 65 de kg cat noi la 100.La mun moment dat , el ramane in casa cu amica noi afara sa mai urcam in casa ultimele lucruri.Il intreb razand pe amic,cum de are curaj sa-si lase prietena cu satiratu’ ca care el imi zice zambind : vorbesc si ele ca fetele ! hm…deci gesturile lui studiate atent il dadea putin de gol,dar mintea mea refuza sa creada asta. Dupa ce s-au mutat aproape de noi, ne vizitam ,o poveste,un sprit ,venea si ,,gay-ul” . Omu’ la locul lui , respectus,grijuliu cu copiii , un OM pe care te poti baza oricand ! are 45 de ani ,o relatie stabila de 15 si ce e cel mai important ,am invatat sa apreciez oamenii pentru ce sunt si nu pentru cum sunt ! p.s. ce face fiecare in intimitatea lui,in patul lui,nu ma intereseaza si nu cred ca intereseaza pe cineva…
Mi-am amintit de articolul asta (care imi place) dupa o discutie cu niste prieteni pe urmatoarea tema, si as vrea sa-ti cer si tie parerea:
Eu tot timpul am sustinut miscarea LGBT si ideea ca fiecare e liber sa iubeasca si sa se casatoreasca cu cine vrea. Dar acum, in 2018, lucrurile s-au schimbat.
In continuare accept orice preferinta sexuala, dar nu mai pot sustine miscarea LGBT ca un intreg deoarece ei au divagat grav de la ideea originala: s-a ajuns de la „dragostea e dragoste, vrem drepturi egale pentru toti” la „genul este non-binar, vrem toalete neutre, vrem sa ne alegem pronumele personale si vrem ca tu sa fii de acord” – iar daca tu faci putin apel la ratiune si nu il recunosti pe ala ca fiind elicopter de lupta Apache, nici nu ai poti vorbi, vei fii automat etichetat ca „bigot”, marginalizat, facut cu ou si cu otet.
Tu ce parere ai? Nu ti se pare ca toata miscarea a luat-o pe cai gresite? Orientarea sexuala si drepturile sunt una, dar nu poti veni sa-mi spui ca genul e o conventie sociala si sa ma obligi pe mine sa ma cenzurez, sa-mi gasesc alte cuvinte, doar pt ca tie nu-ti place sa ti se zica „el” sau „ea”.
Subiectul abordat este unul delicat ,pentru ca este nevoie de empatie ,intelegere si deschidere catre oameni pentru a intelege
in profunzime interviul.Observ multe mentiuni cu privire la : oameni „normali ” ,” ce face in dormitor e treaba lui ” ,ideea interviului este de a prezenta paragrafe din viata lui ,a lui Cosmin si greutatile prin care trece pentru a fi acceptat in societate.Nu este nimic nou ,toti trecem prin asta intr-un fel sau altul.Nu este diferit ,nu are eticheta .
Sunt convinsa ca O relatie de prietenie cu Cosmin ,ar fi una foarte frumoasa si plina de perspective noi . Putem invata un lucru foarte important de la el si acela ar fi : „Curajul , sa spunen exact cine suntem” !