Post scris de Duamna Vio.
Mi se pare uneori că e mai ușor să găsesc cocaină la mercerie decât un meșter bun care să repare diverse. Azi las încrâncenările deoparte și scriu despre problemele mele de duamnă muritoare și neajutorată în ale reparatului prin casă și nu numai. Hai, praduitorilor, că vine weekend-ul și sigur aveți planificată o sesiune de bormașină. Și dacă n-aveți voi, las că are vreun vecin. Zgomotul de fundal va fi asigurat și huruitul o să ajungă la voi că un tril care șoptește: “împrieteneste-te cu ăla de la 4, că la următorul cutremur o să locuiască la tine, cu casa lui cu tot”. Dar să nu divagăm prea mult. Și duomnii ăștia mânuitori de bormașină și făcători de minuni casnice sunt greu de găsit, de antamat și de adus.
De câte ori ți se sparge o țeava în patria asta a noastră, intri în panică rău de tot. Nu apa te sperie, ci că îți va lua cel puțin 1500 de ani până îl găsești pe THE ONE! Până dai de nea Gicu și îl convingi că îți arată casa ca o Veneție mai mică și că gondolă ciuciu și că tre’ să vina. Se dă greu și zice că e ocupat și că tot orașul tău e o țeava spartă și el nu mai face față. Îți vine să urli ca în 300: this is SPARTAAAA! Până la urmă, duomnu Gicu vine și îți explică. A, păi e groasă. Cum? Cine? Țeava? Ce? Situația, doamnă. Puteți dezvolta? Tre’ să spargem zidu’ asta aici și să înlocuim acolo și vedeți, eu sunt doar instalator, dar trebuie să aduceți niște meseriași cu zidul. Te trec toate transpirațiile. Abia ai reușit să îl aduci aici pe zeul țevilor cu sceptrul lui făcut din cheie franceză de aur și el zice că e musai s-o iei de la capăt? Să-l cauți pe echivalentul lui, Nicu?
Tragi aer în piept și îl strângi pe google de gât în timp ce îți pui omu’ să sune la toți amici lui de bere în căutarea meseriașului pierdut. Nici Interpolu’ nu caută așa de intens infractorii cum cauți tu acum pe unul care să spargă zidul, să îl lase pe Gicu să-și facă magia de rigoare. Si magia lu Gicu e necesară, că e oprită apa pe coloană și toți vecinii deja te urâsc de moarte. Suni, întrebi, te zbați, nimic. De ce nu există echivalentu’ smurdului pentru țevi? Un număr din ăla scurt unde să suni și să zici că te-a lovit nenorocirea. Nu știu de ce, dar cred că ar fi mană cerească.
La al șaptelea telefon, omu’ tău dă de Nicu. Ăsta se dă greu adus, dar după ce i se promite o vilă în Bahamas și un Ferrari, își mișcă bocancii plini de glet la domiciliul tău. “Deci să știț’ că eu aveam treabă multă azi, lucrez la un apartament la niște barosani și chiar am făcut un efort. Deci numa ca să știți că inteleg”. Omul începe să dea găuri unde a marcat Gicu pereții. Am uitat să zic că între timp Gicu s-a cărat, că avea de făcut o operație pe creier sau ceva la fel de urgent și-a promis că se întoarce mâine când e gaura făcută.
Boon. Nicu scoate unealta și bormagia se întâmplă. În urmă lui rămâne praf, moloz, faianța aia pe care n-o să mai găsești pe nicăieri, toată țăndări, și o gaură cât aia din stratul de ozon. Nicu rânjește mulțumit fasolea la opera lui de terminator în salopetă prăfuită, își așează basca pe cap și întinde mâna să îi pui un sfert de leafă. “Să trăiești, boss, că am venit ca pentru fratele meu”. Peretele arată ca după război și intuiești că o armată de gândaci îți va invadă în curând casa. Bine de toooot. Cuvintele lui Nicu, când îi spui că ești îngrijorat că ar putea să intre gândacii, sunt încurajatoare: “Pai ziceți mersi dacă nu intră și șobolani. Puneți și dumneavoasteă un cartonaș aici cu scotch, de la o cutie de pantofi, că uite ce de pantofi aveți”.
A doua zi de dimineață vine Gicu. Dimineață e pe la 10.00, pentru că poate. Nu contează că tre’ să ajungi la job. Jobul tău e să stai după curu’ lui, pentru că țeavă spartă. Punct. Se rezolvă cu țeava pe la 12.00. Încă o zi dusă ‘ulii de suflet. Și oricum se întoarce în glorie Nicu să repare peretele. Da-mi doamne putere . O să mă rog de acum pentru sănătate și țevi zdravene. Nu de alta, dar mai sunt câteva care au stat cuminți până acum. Seara te prăbușesti pe canapea de parcă ai săpat toată ziua la canalul Dunăre-Marea Neagră. Nu există Batman și nici șuperman. Există doar Gicu și Nicu și ei salvează lumea cu adevărat.
Nu trece nici măcar o săptămâna și în drumul tău spre muncă pierzi un flec de la pantof. Îți dai seama abia la birou că troncăni ca Bator al lu’ Fefeleaga. Ghinion. Ai evitat de mult să îi repari și azi au cedat. Tre’ să le pui flecuri că ai dat o căruță de bani pe ei și n-ai apucat să-i porți nici măcar juma’ de viață. Te gândești unde să îi duci și îți amintești de băiatul ăla de la Piața Sudului care era meseriaș. Prea departe. Îi duci la nenea Ticu, că n-or fi mare șmecherie niște flecuri. Dacă tot faci drumul, duci și ghetele alea fițoase de catifea cu piele și șnur de saten, că s-au dezlipit puțin la spate. Ești o duamna, ce gheata mea!
Și ajungi, și nenea Ticu le preia cu un zâmbet și cu o glumiță din aia libidinoasă de-a lui. Ar fi trebuit să-ți dea de gândit că nenea asta se uită câș, cu un ochi la tine și unul după tine. Că tocmai i-ai lăsat două perechi dintre pantofii tăi preferați. Pleci liniștită, că doar e în centru și e meseriaș în vârstă.
Te intorci după patru zile și găsești măcel. Hiperventilezi. Pantofii tăi arată de parcă au fost reparați în săptămâna cu școala altfel, de către un puști de clasa a doua. Ghetele sunt prinse prost și năclăite de lipic,i care e peste tot, numai unde trebe și cum trebe nu. Mai să leșini, dar te ții tare. Îl întrebi ce înseamnă asta? El spune cu o privire nevinovată: “Le-am reparat cum ați cerut. Nu văd vreo problemă. Uite ce frumoase sunt”. Păi, da, că de frumoase ce sunt le-am cumpărat, dar le-ați distrus. Și dacă flecurile se pot înlocui, la lipitura asta la cald ce să-i mai fac? Arată dezgustător! “Eeee…sunteti prea sensibilă. E normal să fie puțin lipici, dar dacă frecati cu un șmirghel se duce”. Mai să leșin! Șmirghel pe ghetele mele Lacoste din catifea și piele, cu șireturi de saten! Ține-mă, Doamne, că fac crima de la cismarie.
Ies aproape plângând de nervi. Și nu mă hotărăsc dacă sunt eu proastă de bubui sau pur și simplu nu mai există meseriași decenți. Nu că aș caută acul în carul cu fân, dar va întreb și eu: unde mama naibii au dispărut acești dumnezei, care ne cârpesc și ne repară?
La voi cum stă treaba? Tot ghinioniști? Sau sunteți bulănoși din ăia care au oricând în agendă numărul unui zugrav genial sau al celui mai tare instalator din Univers?
sursa foto
Excelent! Mie-mi place de mor de instalatoru 2 care vine dupa instalatoru 1, se scarpina in cap si zice „Doamna, da’ cine v-a lucrat aici inainte? Aaaa, pai si-a batut joc de dumneavoastra! Pai asa se face??? Si ia ziceti, v-a luat mult?” (ca sa stie clar ca tre’ sa ceara cel putin dublu…). Oricum, suntem la mana lor…ca de, ne-a placut cartea 😉
Comentariu beton!41
Aia cu instalatorul 2 e bestiala! True story!
Si mai misto e cand instalatoru’ 2, cel de’-l injura pe instalatoru’ 1, e de fapt aceeasi persoana!
Mie imi place de clientul care te roagă să ii repari ceva, prost făcut de un anterior, și apoi iți zice că el a mai plătit odată serviciul ăsta.
Ba, da sa-mi f*** una de vrea vreo fomeie dasta cu ceva mai multa vacanta decat au altii scoala si giob la corporatie sa se marite cu bautor de bere bucegi priceput la tevi,fitinguri si alte scurgeri…Aici se face diferenta intre clasele sociale.
Comentariu beton!37
Gresim amarnic toate. Stiu :)))
Comentariu beton!12
Sa se marite nu, dar sa stie sa rada la glumele de autobaza ca nea Gicu sa fie incantat cand e apelat si sa isi elibereze brusc agenda pentru domnita la ananghie, deja asta e tehnica de supravuetuire.
Comentariu beton!17
O sa studiez problema. La noi au fost unii sa racordeze o masina de spalat si vorbeau numai cu omu mea desi eu ii chemasem „Boss in sus si boss in jos”…ca se uitau la mine asa de un metru si un zambet si la freza de clasa a treia si or fi zis ca nu cheama copiii instalatoru si nici nu platesc ei :))) M-am dus la bucatarie si i-am lasat. Ma trezesc cu unul in spatele meu venit la fumat ” si…ati facut ciorba?” Au…asta chiar vorbeste cu mine :))
Apreciez ca de la cizmar ati iesit plangand de nervi, desi ati rezistat eroic la dezastrul din apartament. Intelegem… La urma urmei, uameni suntem si noi… :))
Comentariu beton!12
Cam iubeam eu ghetele alea. Fetele sunt au o slabiciune la pantofi. Apoi instalatorul si zidarul nu i-am ales ca aia am gasit. Csf. N csf. Dar la cizmarul vraiste m-am dus eu cu piciorutele mele. Fi-mi-ar de ras!
Eu am 53 de ani, de profesie electrician( liceu energetic, școală de maiștri plus facultate, dar nu în domeniu) și să știți că și înainte de ’90 era tot la fel! Erau niște articole, pe tema asta,în revista Urzica, de mai mare dragul! Așadar nu s-a schimbat nimic iar meseriașii sunt pe cale de dispariție! Hai că instalatori mai găsești, dar cizmarii sunt din ce în ce mai rari, nu mai vorbesc de alte meserii! Ia să ai nevoie de un strungar! Capitalism ați vrut, capitalism aveți! Nu se mai repară&cîrpește nimic, totul se schimbă! A! Îi mai țineți minte pe depanatorii radio-tv? ???
Comentariu beton!24
In clasa a opta ma ameninta mama ca daca nu iau capacitatea, ma da la profesionala. Bah ce mai boceam de frica. Acu vreo 3 ani am facut singura un curs de florarie ca mi-e drag sa le asez si am vrut si eu o meserie palpabla, ca specialist PR e cam abstract, asa. Reactia mamei ” Cum adica florarie? Pai eu cu tactu’ te-am tinut la scoala la Bucuresti sa te faci florareasa? Mai fata, mai!?? Ca tiganii???” Zic ” Mama…e design floral, artistic…am si diploma si certificare oficiala recunoscuta in RO si EU….stii…” „Ce sa stiu? Ca ai facu scoala degeaba?” Well…cam am facut scoala degeaba si oameni priceputi si gata de treaba cand ne trebuiesc…cam ioc. Am aflat in timp ca nu e rusine sa vinzi mestesugul mainilor tale…cum credeam in clasa a opta. Acu trebe sa o mai conving si pe mama la 50+.
Comentariu beton!29
Nu dispera! Eu fac hand-made! Cine și-ar fi închipuit, inginer pictînd vitralii sau icoane! Așadar cred că florăria se potrivește la fix cu PR-ul! Așezi oameni și flori!
Comentariu beton!18
Amin! Felicitari pentru mestesug!
Păi, domnule electician, cu facultate de filoZofie, depanatorii rtv au dispărut odată cu lămpile PCL84 și tiristoarele de prin televizoare. Supuși aceleiași extincții sunt și frigotehniștii de cănd Fram nu mai este și electonica a găsit de cuviință să se lase implicată in domeniu…
Duamna Vio, astăzi vă fac în ciudă. Așa, de-al dracului….să vă explic:
Sunteți copil micuț…nu are rost să vă plictisesc eu cu ale mele aventuri…dar, uite că m-a pocnit o idee creață…mi-am luat niște jeanși mulați, o curea lată (fără pușcă), din aia plină de scule, o valiză cu 24 de bormașini și 487 de burghie, de la dimensiunile de doi microni până la 44 inch…și gata…sunt liniștit…orice s-ar întâmpla în apartamentul pe care sper să îl posed, nu am niciun stress…pun jeanșii pe mine, încing la brâu cureaua lată și gata…cu bormașina în mână, sunt gata de orice challenge….
Să nu uit…de când am fost văzut coborând din beemveu cu jeanșii și trusele de scule, la toate vecinele au început să se spargă țevile în draci…mister….:))
Comentariu beton!42
numaru’ de tel. al dvs il luam de la Mihai? sau nu-l deranjam, direct la 112 si va trimit ei? semnat: o duamna
Comentariu beton!17
@picatura…conform principiului stability prin secolul XII, pentru orice „damzel” in distress, nu trebuie decat un strigat si gata….venim cu tot cu scule
Sorine, tată, ‘geaba ai scule dacă nu știi ce să faci cu ele! ??
Comentariu beton!21
@gheo…imi permit sa te contrazic
1. Aparentele conteaza…pai cand oi aparea cu tot cu jeansi, cureaua lata plina de scule si valizele cu bormasini, nu e o imagine care spune clar…MESERIAS?
2. Cand ii dai drumul la bormasina aia mare, care face zgomot cat trei tractoare la arat, crezi ca mai rezista cineva pe langa tine, sa vada daca stii ce faci?
3. Auzi, bre, da’ matale nu ai auzit de calificare la locul de munca? Ai?
Comentariu beton!21
Sigur e de la jeanşi 😉
@Cristina…sunt masura 46 …nu dau detalii….
Fără exagerare, chiar sufar pentru faptul ca nu mai sunt meseriasii, scolilti la mult hulitele scoli profesionale. Din pacate, cred ca parintii ușor frustrati au impins copiii spre facultati. Abrambureala din invatamantul romanesc abia acum, după 20 de ani, își arată coltii. Cei cu adevărat pregătiți au imbatranit, s-au reprofilat, si-au deschis câte o afacere sau au plecat aiurea prin tari străine. La noi au rămas Dorelu’ si frații lui. Ai nevoie de un meserias si toți au aceeași placa: „Cine v-a lucrat înaintea mea nu a făcut nimic bun. Trebuie totul daramat, aruncat, mai specialist decât mine nu exista.” Nu știi daca este adevărat, nu ai nici un control pe banii tai.
Meseriasii nu mai sunt destul de meseriasi….
Bine ma mama, tevi nu vrei sa inveti sa repari, una alta de reparat prin casa nu vrei sa inveti,in spania la capsuni nu vrei, in italia la spalat babe nu vrei…. …. du-te la facultate sa ne faci de rasu’ blocului!
Comentariu beton!24
Hai una cu invatamantul tehnic. Acum vreo 7 ani imi gresisem eu putin drumul profesional si predam la un grup scolar. Cum omuletii aia sustineau ca materia mea e ingrozitoare si inposibila si ei vor doar sa fie meseriasi buni, nu dr docenti, de la mine putere am dat derogare de teza la clasa a11a pe proba practica de mecanica auto (profilul lor). Proba simpla de tot, chestii care le poate face orice duamna: sa umple unul recipientele corespunzatoare ale masinii mele cu lichid de parbriz/lichid de frana/antigel, puse la dispozitie de mine. Timp: 3 min/om ca aveam de evaluat o clasa intreaga in 2 h. A se citi…vroiam sa ii trec cu orice pret. Rezultat…2 h mai tarziu 3 aveau nota de trecere, restul fie nu stiusera sa deschida capota (detin un Clio foarte simplu, nu vre-un custom made cu capota cu amprenta oculara), fie nu stiau recipientele corecte. Asa ca…bafta la gasit uameni priceputi.
Comentariu beton!24
@syl88 Pentru cineva care a predat, greșelile de exprimare si gramaticale, sunt impardonabile! Doar așa la repezeala, CHESTII CARE LE POATE FACE… VROIAM să-i trec pe toți si uite așa am ajuns o tara analfabeti! Si fara scuza, am tastat de pe telefon, tableta… Astea nu sunt auto-correct sau mai stiu eu ce funcții!
Un sfat prietenesc, pe viitor renunțați sa menționați ca ați făcut parte din categoria celor plătiți sa educe elevii!
A precizat omul că a predat despre țevi, presiuni și alte cele… un mare profesor de geotehnică, de renume internațional, nu folosea decât pluralul „strate” pentru strat, iar un altul zicea cable. E pe real nu pe uman 😉 acum se zice GEN
Ai uitat „inposibila”
Sa iti zic si eu o poveste… Cumpar eu o chiuveta noua la baie si o masina noua de spalat (cea veche, Dzeu sa o ierte, a fost decedata de unu care a vrut sa o curete si i-a turnat o galeata de apa pe instalatia electronica). Chem mesterul (care apropo, e chiar mester, il stiu de vreo 10 ani, ii pastrez numarul cu sfintenie) si zic: „Sa ma ajutati sa echilibrez masina de spalat, asta e vreo 15 min si apoi schimbam chiuveta, aici e de munca”.
Vine omul cum ne-am inteles, punctual ca de obicei, hai sa facem alea 15 min la masina de spalat. Bai nene… Nu incapea masina in camara. Nu mi-a dat prin cap ca s-ar putea intampla asa ceva atunci cand am cumparat-o.
Nu-i nimic zice omul, scoatem capacul de pe spate si poate intra. Nu, nu a intrat. Se scarpina omul in cap, zice:” Trebuie sa demontam unul din tocurile de la usa. Cobor la masina sa aduc ce am nevoie.” Coboara, vine inapoi cu parghii, clesti, chestii, socoteli. Ce sa iasa tocul… avea un piron bagat in beton, de juma de metru. Ce sa mai lungim vorba, dupa 3 ore de scos piroane, scos si al doilea toc, bagat masina in camara pe diagonala calculata cu factor logaritmic, am reusit sa vad toate alea puse cum trebuie. La care ne aducem aminte ca mai era de facut si „treaba aia mai grea, de schimbat chiuveta”. A ramas pe altadata…
Comentariu beton!18
Cătăline, sune-ne că chiuveta a încăput în baie! Îmi aduc aminte că demult, tare demult, nu se pleca la cumpărături de obiecte de „folosință îndelungată” fără să măsori ușa de la intrare sau locul unde urma să amplasezi obiectul! Cei mai puțin tehnici luau măsura cu o sfoară cu noduri sau cu centimetrul de croitorie!
Comentariu beton!17
Haha, da! 🙂 chiuveta o schimbam tocmai ca cea veche era prea mare (mostenire de la fostii proprietari).
Iar la chestia cu masuratul, cand m-a incercat senzatia aia de „ce bou am putut sa fiu”… priceless…
Comentariu beton!18
@catalin fdd. Asta poate exprima, pe undeva, și reluctanța meseriașilor de a porni către o intervenție/ lucrare. Niciodată nu știi cum se va complica situația: vrei să schimbi o banală baterie și ajungi la trei zile de complicații pt. că se sparge țeava in perete etc.
Cam toti patim la fel.Mi-aduc aminte de aventura mea cu balconul.Ehe, ce frumos a fost!Am chemat (la recomandare, ca la dentist, lucreaza frumos, finut) un meserias.Il intrebam cat ne costa sa curete peretii, sa-i indrepte si sa dea cu var.Eeee, pai e munca aici.Ok, zi-mi un pret.X pe metru patrat, dar fara racait!Ha?Ce racait?Pai trebuie racait peretele pana la placa.Ok, zi-mi un pret cu tot cu racait.Y pe metru patrat dar racaitul…Ce-i cu el?E mult de munca.Deci Y cu tot cu racait.Nu, fara.Si uite asa juma’ de ora.Mno, l-am racait eu cu sotul, l-am indreptat, am dat cu var, ne-am pus tavan fals si sarme.Lol, ce l-am mai racait.O mare prostie ca s-au scos scolile profesionale si de meserii.Meseriasii au cam plecat sa munceasca afara.Iar cei din tara se ocupa cu racaitul.
Comentariu beton!11
Să vă spun o anecdotă. Zice mama către fiică: Draga mea, ştii că tatăl tău repară de toate- frigidere, aspiratoare, masini de spălat, ai mare grijă cănd te măriţi, să nu iei unul ca el, NU O SĂ-ŢI CUMPERI NIMIC NOU ÎN CASĂ!
Comentariu beton!32
Dar în altă ordine de idei, e greu să găseşti un meseriaş ca lumea, în primul rând meseriaşul îţi explică de ce nu se poate să facă ceva cum vrei tu. Se uită la tine cu un aer de maximă superioritate şi zice „aaa, nu se poate aşa, e complicat, nu merge, nu se face”. In schimb vine cu soluţii năstruşnice, mie a vrut unu’ d-ăştia să îmi pună în bucătărie gresia peste duşumeaua de scânduri, iar altul le-a făcut vecinilor mei o surpriză: a lăcuit podelele cu lac din două componente, dar a pus doar o componentă, nu s-a mai întărit nici în ziua de azi.
„Nevoia te invata!” Stiti cat urasc chestia asta? Dar sa o luam cu inceputul. In 9 ani de cand locuim in actualul apartament, ne-am lovit de vreo cateva ori de „mesteri” de genul asta. Imediat dupa ce ne-am mutat am avut o problema cu o teava la baie. Am apelat la instalatorul blocului. Un tip morocanos, anti-social, fara chef. M-am dus personal sa inchid apa de la subsol, subsol pe care nu il cunosteam fiindca abia ne mutasem, fiindca el n-avea chef, era ocupat. Am zis ca nu-l mai chem a doua oara nici mort.
Problema la bucatarie, 2 ani mai tarziu. Iau un bilet d-ala de pe un stalp si sun. Se prezinta doi frati, lucreaza o zi intreaga, toata bucataria vraiste, dar rezolva problema. „Veniti intr-o zi sa schimbati instalatia la baie?” „Sigur. Ne vedem luni.” Nu am mai dat de ei, nu ne-am mai vazut in veci.
Am cautat altii. A venit o echipa de 3 insi, din care unul doar privea fiindca era responsabil doar cu zidaria. Au facut instalatia intr-o seara, de la 6 la 12 noaptea. Au scapat niste bolistanci pe coloana, i-au spart vecinei de la 2 o teava, pe care a trebuit sa o platesc tot eu, ca doar dela mine a fost. Zidarul urma sa vina a doua zi sa repare.
A venit a doua zi cu figuri: ca ii trebuie aia, ca ii trebuia cealalta. In sfarsit, i-a luat o saptamana sa faca ceea ce si eu as fi facut in maxim 2 zile. Am vrut sa ma plang la seful lui, unul din ceilalti doi. Imposibil. Cei doi instalatori plecasera la munca in Belgia!! Iar n-am avut noroc.
S-a spart o teava de incalzire. N-am avut incotro si l-am chemat pe „morocanosul” blocului, fiindca era treaba asociatiei de proprietari sa o repare. L-am chemat in scarba, a venit in scarba. A stat cateva ore, a reparat ce trebuia si….am devenit cei mai buni prieteni. De atunci, el e instalatorul meu. Tot fara chef pare, dar, totusi, e prompt, lucreaza bine si, din motive inexplicabile, ma simpatizeaza. ???
De ce am zis mai sus ca „nevoia te invata”? Simplu. Am facut liceu teoretic, urmat de ASE. Nu stiam sa bat un cui, ai mei nefiind genul care sa „mestereasca” prin casa. Nici eu nu eram. ‘telectual, da-ma dracu’!?? Dar am avut norocul (sau ghinionul) sa am job-uri care nu au avut legatura cu studiile mele. Desi in fisa postului meu, peste tot pe unde am fost, scria ceva legat de calculatoare, am batut si cuie, am folosit si bormasina, si alte scule, si lipiciuri, si vopsele, m-am catarat pe chestii, am lucrat cu tot felul de materiale, am facut chiar si mobila, m-am bagat nitel si prin electrica, si prin instalatii etc. Acu’, nu pot sa zic ca sunt „mester”, la cazuri grave inca mai chem meseriasi adevarati, dar am inceput sa ma pricep si sa rezolv chestiile mai simple prin casa. Cine ar fi crezut? Totusi sunt de principiul ca fiecare ar trebui sa-si vada de meseria lui, cea pentru care s-a pregatit si la care exceleaza. As prefera sa platesc un zugrav sa imi zugraveasca apartamentul, nu sa stau eu cocotat pe scara (cum am facut vara trecuta) si sa fac ceva la care nu prea ma pricep. Asa ar fi normal. Dar, cum scrie in articol, si cum am spus si eu, probabil si altii, cand sunt atat de greu de gasit, atat de scumpi, cu toane, figuri, iar „lucrarea” dureaza de 3 ori mai mult decat ar dura daca ai „realiza-o” cu propriile manute si cu cunostinte minime, te lipsesti de „Gicu” si „Nicu” si te apuci sa o faci singur.
@Vio, m-am distrat de minune citind articolul. „Smurd pentru tevi”……genial! Subscriu! Unde trebuie sa semnez pentru?
Comentariu beton!20
@Ionut: Am citit si am ras. Ce epopee strasnica. Sa stii ca si eu am dat cu trafaletul toata casa si am sapat curtea sa pun gazon. N-am gasit meseriasi si cand am gasit cereau ca de la Donald Trump. Am zia pas sj am pus mana pe bidinea si pe cazma. Nevoia te invata si te perfectioneaza 😉 )La tevi si prize nu ma bag dib spirit deconservare ca vreau sa mai nasc pui vii in viata asta :)) Maaare dreptate ai cu meseriasii dar si cu morocanosii blocului. Avem si noi. E ca o piatra in pantof da rezolva treaba.
Am o lista de meseriasi. Dintre cei care au lucrat in casa… Sau care au lucrat la prieteni si au facut treaba buna…
Lista are nume, prenume, nr tel, specializare , berea preferata, tot ce trebuie..
Da’ cum ii faci sa -ti raspunda instant cand ii suni a doua oara pt o treaba sau pt un prieten?…
Hmmm dupa ce repara… Ii dai banu’ si o cutiuta cu Sildenafil ( generic de Viagra)… E 12 lei la farmacie…
De preferat sa ii sopteasca masculu’ casei… ‘ Ai probleme cu inima? Nu? Atunci ia si asta… Am de la nevasta-mea ca lucreaza in farmacie… E lucru bun..Nu ca nu pot, da’stii cum e … Pt performanta…Mai te dai si cu Ferrari nu numa’ cu Loganu’ Una … Si repari pretii dupa aia daca ma-ntelegi ce zic’
Nea Gicu/ Nicu/ Vasile, se uita neincrezator, apoi ranjeste si o ia..
La plecar te saluta cu ‘ Saru’ mana Duamna’ si-i face cu ochiul complice masculului din casa.
Garantat iti raspunde apoi la tel din primele 5 secunde… :))
Aflat de la un prieten :))
Comentariu beton!22
Sildenafil zici?
@ Miki: la Sildenafil nu ma gandisem :))) Genial!
cum unde sunt? fac mastere de marketing, management si advertising. pff..
Cred ca au ajuns la doctorat deja :))
Săru-mâna duamnă! (Vă salut așa ceremonios fi’ncă deși v-am tot citit n-am avut ocazia să vă inoportunez 🙂 ). Înseamnă că-s norocos: la mine-n târg mai există și pantofari buni și depanatori tv care pricep și la modelele noi de aparate. Cât despre instalatori…Aici într-adevăr întristarea-i națională!
@ VictorR: Norocos se cheama ca sunteti ca n-au disparut. Incerc sa nu fiu invidioasa pe duomni amabili si necunoscuti 😉
Acum cativa ani am cumparat un apartament (63 mii euro, 2 camere, confort 2, 30 mp, intr-o zona dubioasa, credit in franci elvetieni pe 33 de ani) si am cautat o echipa de muncitori, apartamentul trebuia facut de la zero. Ne-am luat concediu 2 saptamani, ca sa stau cu „baetii”, sa se tina de treaba. Eu baiat bun, le vorbeam frumos, elegant alea-alea. Bineinteles, dupa ce plecam, o dadeau pe baute, fumate, etc. Dupa ce s-a „terminat” treaba, vine nevasta-mea in control: peretele ala e strmab, tapetul nu este pus bine, acolo nu ati vopsit cum trebuie. DE CE MAMA DRACULUI NU ATI FACUT CUM TREBUIA???? „Ce vreti duamna, ce pretentii mai aveti? Nu stiti ca aia bunii ie plecati afara?”. A doua zi am sunat la firma si mi-am mai luat doua saptamani de concediu. Legat de „cismar”, am avut si eu o experienta misto: este un nene cu un atelier chiar in fata blocului meu. Am patit-o cu o pereche de tenesi albi de la zara, purtati vreo 35 de zile, mi-a iesit degetul intr-o parte. M-am dus plin de speranta la nenea asta. „Nici o problema boss, se face de nici nu se vede, ca noi iese!”. Cand m-am dus sa-i iau aveau un mare petec turcuaz.
Comentariu beton!15
@ Georgian: Auch la partea cu creditu in franci elvetieni si la cea cu mesterii pesterii. E un pattern cu echipa care o arde dorelian si renoveaza de zici ca demoleaza. Cizmaru’ o vrut sa o arda creativ dar n-ai priceput tu :)))
Dar pantofii, mai ales că vorbim despre mărci cunoscute, aveau garanție. Așa se lucrează științific!
Io mi-s norocos. Am un coleg și prieten care ridică o casă de la zero, deci, când am nevoie de un meseriaș formez 076** *** *** și se rezolvă problema. În schimb e bâtă la orice înseamnă tehnică și sună el la mine: alo, bre, nu merge uaierlesu’, s-a virusat calculatoru’, s-a stricat tableta lu’ aia mică…etc, deci mergem pe compensare 😀
Bun aşa, diabolic, faceţi şi deplasări în alte localităţi?
Dacă iese banu’, de ce nu? :)))))
@ Diabolic: Trocul asta de meseriasi si abilitati e super cool. Vreau si eu acces la bazele voastre de date si cand e de meseriasi si cand e de uaierless :)) Eu aduc caterinca si povesti 😀
@Duamna Vio, știți care e treaba, nu vrem să-i „furăm clientela” lui @SorinB, deci,care este treaba, ie că că fiecare ie pe nișa lui. Am zis! 😛
Niste prieteni au angajat o echipă de zugravi, renovau apartamentul. Si pentru că se mutaseră la parinti, în fiecare dimineață îi aștepta proprietarul si stabileau ce materiale, culori etc au nevoie, apoi plecau la serviciu. După o vreme, se întrebau de ce durează atât, proprietarul se duce pe la amiază le ia si cate o bere, ca na, or fi transpirați de atâta lucru, intra in casa si ce sa vezi instalasera televizorul si se uitau ( la ce credeți ?) la Tom si Gery :-):-):-):-). Păi f****tui Tom &Gery ? Eu de asta stau de două luni la socrii ?
Comentariu beton!12
@ Cornelia: Cand stapanii nu-s acasa, joaca soarecii pe masa….si pisicile dupa ei. Viata bate filmu’ da nu si desenu’ animat :))) Tare asta.
Ai dracu’ chelea pe voi…mă da’ unu’ nu v-ați duce să faceți un curs de calificare pentru îndreptat și schimbat țevi, unul de zidărie, unul de instalații electrice, unul de pus gresie, unul de montat chiuvete, unul de lăcuit parchete, unul de schimbat roți, unul de schimbat uleiul la motor…așa vă mai place să va dați corporatisti, oameni cu carte, deh, nu coborâți voi să vă murdăriți mânușițele…
Uite, să mă laud….le luăm pe rând:
curea lată cu scule am….dacă se arde becul, aduc scara de 4 metri desfășurați, iau patru kilometri de cabluri după mine (că nu știi ce găsesti acolo), plus două lăzi cu bormașini (nu știi dacă nu trebuie data vreo gaură, ceva…și, sunt pregătit cu toate cele 487 de burghie)..după ce schimb becul, ăl chem pe nea Vasile, electricinaul, să îi fac în ciudă…
dacă se sparge o țeavă: nimic mai simplu…sparg peretele cu bormașina, după care, găsesc țeava, o tai pe toată și cumpăr țeavă din fibră de carbon…odată montată, mă ține o viață …îl chem pe nea Nicu, instalatorul, să îi fac în ciudă…aaaa și pe nea Vasile, zidarul, să îi fac și lui în ciudă, că nu a văzut el așa găuri în viața lui…
S-a zgâriat parchetul? Nicio problemă…scot bormașina, dau găuri, după care, adun gunoiul, duc gunoiul și în chem pe nea Gicu, să îi fac în ciudă….că nu mai are nimeni parchet cu găuri, ca al meu…
S-au rupt pantofii? Nicio problemă…mă duc la dragonul Roșu, îmi iau o pereche din ăia cu gurgui, mă îmbrac în trening și mă duc la nea Mitică, cizmarul, să îi fac în ciudă….
Măi oameni buni, voi nu vreți să vedeți soluțiiel, măi…nu vreți și gata…totul e la îndemâna voastră….în viață, important e să ai o ladă cu 24 de bormașini și 487 de burghie și ești fericit….REZOLVI TOATE PROBLEMELE
@SorinB, în parchet să dai găuri cu șpiralul ăla de 2 microni și apoi să chemi cariile de lemn să le faci în ciudă că ele nu pot să dea așa frumusețe de găuri 😀
Comentariu beton!16
@diabolic…uite, vezi, numai tu ma intelegi…super idee….nici picat cu ceara nu-mi trecea prin cap….
@SorinB, dacă nici geniile nu se înțeleg între ele…. :))))))))
@SorinB: Sa muara dujmanii daca nu facem hotline din numarul tau daca il aflam. Pai bine ca stim, Boss! Imparat policalificat!
Vio, fara sa-ti fac in ciuda :))) Abia acum, imi dau seama pe comoara de barbat am pus mana :)))). Flecuri, tevi, robineti,faianta, gresie, zugravit …. sa-ti mai zic :)))) Tulai doamne, ce comoara am :))) Ps. ai un stil bestial de a transfoma necazul in umor :)))
@Dede Cati…Sarut mana, doamna…pai se poate????? Eu, care te credeam prietena…adica, ma laud aici, dau de inteles ca pun flecuri, repar tevi, fac de toate prin casa, spun CLAR ca sunt dotat si vii matale si lauzi the better half…pai bine, bre, imi strici toate ploile, sau cum????
Acum, nicio damsel in distress nu il va mai ruga in genunchi pe Mihai sa ii dea numarul meu de telefon….ce rea e lumea asta, domnule…
Sa fii multumita si sa nu te prind ca il critici pe aici…vezi ca am printat comment-ul…atat iti trebuie>>>>:))
@SorinB, stai calm, my friend. Pai crezi tu ca dau eu o asa bunatate imprumut ???:))) Cine are nevoie, sa te caute :))). Ohohoho, de cate ori l-am criticat :))) Pai tu crezi ca noi femeile suntem multumite vreodata :))))
@Dede Cati…adica, omul indreapta tevi, bate cuie, duce gunoiul, ace de mancare, face curatenie in casa si garaj, spala masina…si ma opresc, ca am obosit…iar TU…TUUU, Brutus, nu esti multumita???? NU pot sa cred..
@ Sorin: Nu zi de doua ori ca te facem sef la smurdul tevilor si reparatiilor. Acest Arafat al bolilor din gospodarie 😛
@Dede Cati: Sa-ti traiasca uomu si tu multumita langa el. Norocoasa duamna mai esti! Aferim! Al meu e ca mine absolvent de PR si stam cu priza in dormitor stricata de o luna. Ne temem de electrocutare amandoi. S-a stricat sertarul in bucatarie si in timp ce einjural de zor ca aia de la dedeman bat mingea in loc sa faca mobila buna,pac pac am gasit eu doua suruburi si am improvizat. Jur ca am facut tot ce a fost romaneste posibil. Dar la altele…ajung la „spcialistii lu’ peste” 🙁
P.S Multam! Mai fac haz de necaz. Parol!
In primul rand: Buna dimineata duoamna Vio! Frumos scris si oarecum trist (ca nu mai sunt meseriasi).
Parerea mea. IKEA ne-a futut pe toti. Cu atatea „do it yourself” si mai ales cu aceste conceptii gresite „fa mama o facultate, sa ajungi cineva in viata” – si hai, ca nu e gresit sa faci o facultate, sa ajungi cineva in viata, dar cu toate universitatile private si cu toate examenele de doi lei care se dau, normal ca tot „viitorul instalator” a terminat ISE-ul sau Jurnalism sau stiu eu ce Facultate.
Iar partea si mai proasta, este ca de multe ori, preferam sa inlocuim noi o garnitura, o clanta, o priza. Si automat contribuim la „uciderea” acestor meserii. De ce sa-i dau eu 50 de lei lui Gigel sa-mi schimbe priza? Cumpar una noua de IKEA, curea lata cu scule am, da-l in ma-sa pe Gigel, si asa este un meltean! – FUCKING WRONG! Si asta e parerea mea.
Nu sunt un tip bogat. Insa orice mica reparatie as avea de facut in casa, chem oameni care se pricep. Ei ma ajuta, iar eu incerc sa aduc o mica contributie la mentinerea in viata a unei meserii!
@Cezar, te aprob. Problema e ca au disparut si scolile de meserii, si nici aia mai batrani nu sunt in stare sa ii invete pe cei tineri ca un mester priceput castiga mult mai bine decat un absolvent somer cu 3 diplome. Mai e si faza ca multe chestii din casa nu mai sunt un lux. Ai mei au avut un frigider mai mare ca mine cu 1 an. L-au reparat de vreo cateva ori. Al meu, daca se strica, in secunda doi imi iau altul. Nu costa o avere, n-are rost sa-l repar. Aia e. Ca o curiozitate, daca vreau sa il fac pe fi-miu instalator, unde trebuie sa il duc? Intreb fiindca chiar nu stiu.
@Ionut da, au disparut din pacate. Si nah, cu frigiderul ok, inteleg, nimeni nu mai repara electronica. E si greu sa tii pasul cu tehnologia, dar raman celelalte meserii, instalator, zidar, strungar, tamplar si tot asa. Nu ai unde din pacate. De aia si vorba aia „meseria se fura”. Ne transformam incet incet in consumatori. Suntem deja.
@ Ionut: Astea-s meserii care se fura. Il duci ucenic la un alt instalator care o sa isi bata lula de el. Succes….
@ Cezar: Multam! E trist dar macar facem haz de necaz. Ikea asta e mare belea si ne cam ia lehamitea si inlocuim in loc sa reparam. Mama lui de consumerism si bat-o vina pe mapa ca nu mai punem mana si pe sapa. Eu am facut un curs acreditat de florarie acu vreo 3 ani ca sinteam ca e trist specialistu de PR din sufletul meu si ca se plictiseste. Imi doream un meatesug….sa fiu realmente utila societatii si implinita. In rotita corporatrista esti doar un hamster anonim care presteaza chestiuni monotone. Si fac cursu si mama imi zice ca e tare dezamagita…ca nu de asta m-au dat la Bicuresti la scoala…cum sa vand flori ca tiganii. Tot ei m-au invatat ca munca nu e o rusine si m-au tinut la sapa pana la 19 ani. E cam confuz si in deriva poporul si murim de foame si stam cu teava sparta cat ne plimbam intre mapa si sapa. Mai repar si eu una alta…dar nah…am limitele mele :))
:))))))))))))
Mda.
Ce sa mai spui! Nimic. Meseriasii sunt pe cale de disparitie pentru ca toata lumea vrea job la birou! (Guilty as charge!)
Eu am fost ospatar pe perioada studentiei si unul al naibii de bun! Am spus intotdeauna ca daca n-as fir vrut job la universitate as fi fost un grozav ospatar!
Ma rog…
Am avut si eu experiente inedite cu instalatori si constructori!
S-a spart teava in apartamentul parintilor mei si normal ca m-au sunat pe mine ca stiau ca sunt fata descurcareata si stiu sa dau telefoane :)))
Am gasit un nene Stan care a venit, a spart tot inclusiv chiuveta de la baie si a spus ca avem nevoie de un alt instalator ca ceea ce a gasit el acolo este peste ceea ce poate sa faca!
Buuuun…platim si chemam un alt nene… care a spart din nou…mai mult…inclusiv a spart la vecinul de jos.. a pus cofrag sau cum s-o numi ala…si a asteptat sa se usuce… dar cofragul a cazut…cu tot cu ciment in baia vecinului de la etajul inferior…:))))))))))
Chemat alt nene, pus alt cofrag…si 12 ore mai tarziu totul era reparat :)))
What a journey!
:))))))))))))))))))))))))
@ Livia: Toti vrem la birou si ei stiu asta si isi fac numarul. Macar de l-as face bine. Ghinion curat ai avut. La a treia incercare e cu noroc :)) Radem noi acuma dar a fost crunt la momentul ala. Nu exista un Sfantu Priceputie ceva sa bagam un acatist inainte de reparatie?
Ioiiii! De fix 59 de minute aștept un meseriaș în Hornbach pt ca trebuie sa luam niște uși. Dacă ma duceam sa îmi cumpăr cosmetice eram deja acasă.
Am avut vreme sa citesc postarea și sa și comentez.
Sper ca a venit pana la ora asta 😀
@Vio, a venit la vreo 10 min după ce am lăsat comentariu. Și am mai stat 2 ore sa rezolv treburile de care el nu are timp și pentru care ar trebui sa își facă timp, doar el e șeful de lucrare și e plătit. Nu ai cu cine… Am ajuns sa ii dau dreptate colegului de camera, e bine dacă e gata casa și ma mut pana la Crăciun. Vreo 3 luni o sa le ia sa repare ce au stricat pana acum.
@Ramo: sau, daca te duceai sa iti cumperi cosmetice, la ora asta erai inapoi in Hornbach 🙂
Ăsta al meu e priceput la toate. În combinație cu tata…sunt în stare să ridice o casă, la propriu. Mi.e drag de ei când fac planuri, ce să mai dărâme, ce să mai construiască. Acum plănuiesc un foișor, după ce l.am tocat pe al meu cu poze, muuuulte poze. Eu pun parchet like a boss, schimb prize…cu puțină teamă. :))
@Catalina: Vezi ca imi notezc cazurile astea de best practice si o sa va treziti cu mine la usa :))
Să o vezi pe sor.mea cum întinde tapet…o nebunie. Nu punem gresie și faianță! Îmi pare rău… :)))
Acuma ti-ai dori sa existe un iad al instalatorilor, hai, nu-mi spune ca nu. Asa-mi doresc eu unul al presarilor, cat mi-i vreau in vesnica tortura, ca dau din cap numai a profunda intelegere, cu ochii dilatati de dorinta, de te-ncearca aiasta dorinta.
In ’92 am chemat niste „oameni priceputi” sa-mi puna faianta. La jumatatea lucrarii le-am dat toti banii si le-am zis sa plece. Am terminat lucrarea singur, mult mai bine. De atunci fac totul singurel. Ma bucur ca nu se prea mai gasesc meseriasi, inseamna ca voi avea ce face si dupa pensionare. Multumesc divinitatilor in toate limbile ca m-au oprit sa continui facultatea la timp. 🙂 🙂
@Leonard: Ei au venit pentru training sj consultanta de implementare de fapt :)) Ai dezvoltat frumos si ai devenit expert. Un model de succes in RO.
Când m-am mutat în apartamentul ăsta acum vreo 4 ani, tocmai ce-l terminase o echipă „dă meșteri”. Simțeam eu că se „scufundă” piciorul în parchet chiar la intrare. Sun la imobiliară, zic să-mi trimită alt meșter să vadă ce se întâmplă. Îmi deschide ăsta parchetul și ce să vezi? Toate resturile de moloz, hârtii, bucățele de lemn, odihneau la loc de cinste.
Când mi-a povestit un amic că el a găsit toate astea sub cadă nu-mi venea a crede, până am fost și eu un Stan Pătitu`.
@lectorarumana: Pana la Dumnezeu te manaca mesterii. Au fost inventivi. Am auzit ca sunt blocuri noi intregi construite asa de mantuiala. Asa sa ne ajute Sfantu Apartamentie impreuna cu Cuvioasa Mesteria! Parchetul meu simuleaza valurile Dunarii agitate. Am cautat si o masa stramba la Ikea dar n-am gasit. Mancam ciorba ca la cutremur :)))
se rupe cureaua la masina de spalat automata…..o jucarie care si-a facut treaba 10 ani si cu un copil mic in casa…..misc masina de spalat vad cureaua rupta cazuta din ea….inca 10 minute si fata neveste-mii trece de la nivel ranjet maxim cand „mesteream” la nivel „cazuta toata” cand scoteam masina in fata usii de la intrare…pe dinafara.in cor de ..”Ce faci ai inebunit??….arunci masina de spalat pentru o curea rupta?? nu esti sanatos…??…o sun pe mama sa vb. cu tanti Tanta care sa il trimita pe nea Gicu repara tot la noi „…eu nimic…masina afara si cu cureaua pusa deasupra…sa se vada ce are…..n-a trecut o ora trrr la usa vecinul de vis a vis…”vecine vad ca ti-ai schimbat masina de spalat…asta veche ce are?”…cureaua rupta ii spun eu…daca vrei o poti lua..”pai as lua-o si as duce-o la tara la vreo 100 de km la soacra-mea”….ok vecine i-am zis eu in timp ce laserul privirii neveste-mii functiona la putere maxima….inca cateva zile trec cu hrana rece si canapeaua din sufragerie…trrr la usa vecinul radiind ..”vecine m-a costat un milion cu curea cu tot si merge masina”…sa fii sanatos zic eu…si iar nevasta-mea laser…..la vreo luna de zile…..vecinul cu masina in potbagaj in fata blocului…eu il intreb ce probleme….”pai s-a rupt iar cureaua….si meseriasul care l-am dus la tara a zis ca e din cauza rulmentilor de la cuva dar trebuie dusa la atelier ca nu ii poate schimba pe loc”….aaa pacat zic eu si cat o sa coste toate astea.?? pai un milion deplasarea si constatarea la fata locului…si inca un milion schimbat rulmentii si cureaua….”…mda zic eu macar sa o faca …masina respectiva e la fier vechi de mult….dupa inca un drum,doua al vecinului la tara cu ea in portbagaj…..pentru „niste fleacuri” rezistenta si parca ceasul de comanda lovitura finala….seara la o discutie amicala….fac apel la cunostiintele de matematica ale nevestei….si o pun sa adune….”ei cateva milioane si ceva benzina consumata nu-i un capat de tara”….dar bataia care ti-ai fii luat-o de la mine nu o pui la socoteala?…sau e „priceless”??
Masina de spalat vine cu un drac preinstalat in ea.Jur! Eu am stat ani multi intr-o casa boema pi centru si aveam dusumea pe jos. Ma duc la baut…pardon…la citit, intr-o sambata seara si las bestia sa spele singura cum scrie la scriptura ei de best hi tech. Si cand ma intorc, facuse duhu sfant baita la mine in bucatarie si era numai apa pe jos. Noroc ca vecinii aveau tavan fals si nu stim nici pana azi, nici eu si nici ei, cum arata situatia reala. Chem meseriasu recomandat de un prieten al unui prieten al unui prieten al unei cunostinte si o repara. Cica i s-a stricat memoria. Acu, nah si eu am memorie proasta dar tin minte cum se spala rufele si mai fac si altele cu memoria mea. Bag 300 de lei la chilotu lui nea Caisa durduliu care s-a deplasat sa repare bestia si imi anunt prietenii care se casatoresc next weekend ca la nunta o le dau x lei si chitanta de la reparatie ca m-a lovit necazul asta inainte de necazul lor :)) Uamenii au inteles si masina merge si azi. Memoria bat-o vina. Cred ca a retinut toate sudalmile mele din ziua aia si de asta sta cuminte :))
Haoleu, fetiță! Stai și tu tot pe o bombă gata să explodeze.
De vreo 3 zile tot „bormasineaza” un peruan pe sub geamul meu; mă trezesc în dulcele glas al mașinii că a început să-mi și placă!
Și să vă zic și de ce: un mare guru al arhitecturii a decis să „îmbrace” blocul în care locuiesc în plăci de aluminiu; arată atât de ciudat că zici că dintr-un moment în altul ne vom lua zborul. 🙂
La un vântișor mai puternic acum vreo 2 luni au zburat câteva plăci și acum se ocupă cu fixarea șuruburilor, adică, de ce să facem treaba bine când merge și aia de mântuială?
@ lectorarumana: Cooperativa Munca in Zadar, versiunea imbracata in aluminiu. Garantat pe voi va viziteaza extraterestii prima data cand vin. Sfantu Bormasinie are mai multa putere decat trebe acolo sus. Nu e drept.
Duamna, din experienta unei blonde si la propriu si la figurat :))). Am trecut si eu la randu-mi prin cateva momente din cele descrise de tine. M-am gandit si eu cum sa fac, ce sa fac, ca ma fraieresc astia. Basca stau intr-o zona rezidentiala unde, zic meseriasii lui peste prajit, ca suntem cu bani. Si imi centrau scoruri gen amenzi penale. Intr-o zi mi-a venit inspiratia. Prin urmare, ce sa fac eu de ceva timp. Sunt mitocanca, mult mai decat ei, ma comport execrabil, dura, mojica, dar nu cu ei, ci in prezenta lor, cu unii sau cu altii la telefon cu care vorbesc si stabilesc dinainte. A functionat de fiecare data. Meseriasii lui peste prajit au fost impresionati de mine, le-a fost si teama de mine unora, si s-au comportat diferit. Adica cu sarumana, rezolvam tot, nu va faceti griji, bani ne dati cat vreti. Sunt spaima lor, dar ma admira si revin ‘cu mare placere” :)))) sa vada ce mai zice nebuna din Pipera. So… am gasit calea.
@Doina: Interesanta abordare. Ma gandesc sa o aplic pe viitor. Mai bine sa te stie de nebun decat de prost 😉
Mai, eu-s in oras nou. Vorba vine nou, ca stau de vreo 15 ani aici. Dar na! n-am relatii, cunostinte dintre fosti colegi de liceu, facultate etc. Si nici prea vorbareata cu vecinii nu-s. Si anul trecut mi s-a pus pata sa renovez apartamentul. Adica zugravit, schimbat gresie, faianta, pus mobilier nou, tot tacamul asadar. Cred ca am slabit 5 kg numai gandindu-ma cum naiba fac eu rost de mesteri. Pe cine iau? Ca amicii din jurul meu care si-au mai renovat toti, dar absolut toti ziceau: Da, mi-am renovat, dar nu ti i-as recomanda pe ai mei ca ma injuri. Au fost prosti, au facut aia si aia. Nimeni, jur, n-a putut sa-mi recomande pe cineva.
Eiii! si m-am gandit: Bai, eu nu-s chichiricioasa, nu ma uit ca dunga aia e cu 1.2 milimetri mai jos decat trebuia, ca unghiul ala nu e la 45 ci la 44.99 si tot asa. Ia sa caut eu in ziar.
Noa, am chemat pana la urma 3 echipe de mesteri. La vazut apartamentul, negociat. Unii mi-au cerut 7800, altii 6500, altii 5000. Aia cu 7800 mi-au zis ca daca vreau sa care molozul negociem dupa aceea. Aia cu 5000 au zis-Sigur doamna, cum sa va lasam cu el in casa? intra in pret. Astia ultimii aveau tariful mai mic fiindca tocmai ce se intorsesera din strainataturi si n-aveau nicio lucrare care sa-i recomande… Si-am mers pe mana lor. Cei mai ieftini, dar si cei care au vorbit cu mult bun simt. Surpriza! au facut o treaba brici! Atat de brici incat dupa mine i-a mai luat un prieten de-al meu pentru casa lui si inca un prieten pentru a zugravi o ditamai fabrica 🙂
Tapiterul l-am luat tot din ziar. Parchetarul la fel. Super multumita.
La fel, recomandat altora, oamenii multumiti. Poate oi fi avut mana buna, habar n-am! Cert e ca nu stiam niciun meserias si am nimerit numai oameni de treaba. Acum telefonul meu e plin de numere de mesteri, asa ca n-am niciun stres.:))
Este internetul plin de anunturi cu merseriasi pentru… de toate. Dar cel mai bine eu as apela la o firma care sa imi dea si garantie la lucrare!
Ei, lăsați duamna Vio, s-o întoarce norocul și o să găsiți odată și odată acei meșteri, punctuali, pricepuți și o plăcere să îi privești reparând prin casă sau un motiv de bucurie să se mai strice câte ceva să duci la reparat.
Semnat, o visătoare. ?
@duamna Vio, @Mihai & @comunitatea lu’ Mihai, las aici acest link http://www.reparatot.ro/ Nu faceți mișto de Dorel, chiar e meseriaș, am o prietenă care-l cheamă doar pe el.
@Ovidiu, oho, bun așa. Mulțumim!
Intrii pe constructorievaluati.ro si ai rezolvat problema nu te mai chinui atat. Vezi clar pe cine aduci in casa