Nu aveți idee în ce stare de nervi și de tensiune m-am culcat azi-noapte din cauza meciului ăluia.
Era ora 2:00 în noapte și eu nu reușeam să adorm, pentru că nu reușeam să înțeleg cum ai putut să pierzi un meci pe care l-ai avut în mână.
Bine că măcar nu m-am mai dus, mă ia capul doar când mă gândesc c-am fost la jumătate de pas să fac 2000 de km pentru bătaia aia de joc îngrozitoare. Știți cât de nasol e drumul de întoarcere după o înfrângere când mai ești și singur în mașină?
Plus că, la cum s-a desfășurat meciul și având în vedere condițiile de securitate inexistente de pe stadion, șansele să plec nebătut de-acolo erau mai mici decât ale României la baraj.
Într-un final, mi-am jurat că nu voi mai face niciun fel de efort pentru echipa asta, nici financiar, nici fizic, nici mintal, până când nu pleacă Lucescu.
Da, da, știu, n-a jucat el, e cel mai mare antrenor român al tuturor timpurilor, e cel mai bun, e cel mai cel, e ok. Poate c-a venit timpul să încercăm și cu unul care nu e cel mai mare și cel mai bun.
Oricum sunt șanse infime să treci de un dublu baraj în care joci împotriva uneia dintre Italia, Polonia, Turcia sau Ucraina, dar cu Lucescu antrenor șansele sunt zero curat. Nu mai explic încă o dată de ce, c-am făcut-o încă de la instalarea lui și-am mai zis o dată și după gloriosul meci din Cipru.
Până când nu-l văd plecat, mi-am jurat să nu mă mai intereseze.
Singura mea problemă este că până în martie o să uit.
Eu m-am enervat când a ratat Man a doua oară, când au luat al doilea gol și când abia intrase Drăguș pe teren și i-a tras un picior în cap unui jucător din echipa adversă, luând extrem de rapid cartonaș roșu. La al treilea gol nu am simțit decât dezamăgire, dar știam de la 2-1 că meciul era pierdut. Nu știu ce au avut în a doua repriză, că în prima nu apucaseră chiar prost.
Sa nu ne facem iluzii, ca sa nu avem deziluzii – citez un mare om si antrenor roman. Mai adevarat ca niciodata.
În principiu, corect. Dar dacă vrem să ne diluăm puțin cinismul, putem să nu ne pariem speranțele pe niște mârțoage obosite.
Am avut fix aceeasi problema. La ora 2 inca nu dormeam si cautam sa imi explic ce naiba s-a intamplat. Ca in prima repriza aia nu au jucat nimic si cu putin noroc am bagat-o o data in poarta dupa care am ratat tot ce se putea rata, hai ca reusesc sa trec peste partea asta. Ajungem la repriza 2 cand s-au suit pe noi din prima secunda si au bagat-o in poarta. Ne dau si frumosul gol 2 dupa care tu te decizi sa il scoti pe Birligea si sa il bagi pe Dragus. Bai nene, stiu ca nu avea de unde sa stie ca o sa o comita Dragus dar tot nu reusesc sa inteleg de ce il scoti in primul rand pe Birligea si de ce l-ai baga pe Dragus of all people. Nu mai zic de restul de schimbari si de cum am mai luat un gol ca de ce sa nu fie umilinta totala. E genul ala de meci unde am fost si batuti si ftuti si scuipati si injurati si cu banii luati.
Asta pentru că îți alegi meciurile greșite..:)
Eu m-am uitat la Spania – Georgia. A fost chiar relaxant.
înțelegi că omu’ suferă, da?
acu’ îl aștept și pe @Laur aka „posesor băț caut gard”…
Îl aștepți degeaba, tocmai i-am trimis comentariul acolo unde nu nici durere, nici întristare. Am și eu o limită.
Exact așa, nu e mai bine ziua la plajă și seara urmărit un meci relaxant? Mai ales de la o vârstă.
Costică, normal că înțeleg… Dar tot încerc să-l conving sa o ia pe urmele tale. Și e capos rău. 🙂
Eu mă gândesc la tensiunea lui. Că o ia razna la fiecare meci. Și nu e bine!
Echipa asta de fotbal, a noastră, n-are din păcate nicio treabă cu cea pe care am avut-o acum treij’ de ani. Era unu’ care „motiva” întreaga trupă, dar și trupa era formată din băieți talentați și muncitori. Puteai pune orice antrenor, echipa juca oricum bine, by default. Așa că, eu zic să fim răbdători, fiindcă echipe ca aia, cu regi, apar cam o data la un veac. La meciul de aseara, spre norocul meu, la 2-1 mi s-a făcut brusc somn. Cred că e un fel de autoprotecție a organismului la stimuli externi dăunători… P.S. Din păcate, s-a mai dus o șansă de a ieși din zona asta pesimistă, negativistă etc pe care o traversăm de o bucată bună de vreme.
Nu ai mai fost la meci dar macar ai intrat live la B1 🙂
Mda…
Lucescu e ăla care a declarat înainte de meci că el nu poate fi demis și că pe el nu se pune presiune?
Ieri s-au împlinit niste ani de când am învins Danemarca. Acum ne bate Bosnia și Cipru. Ăsta ne e nivelul, n-are rost să ne amăgim!
la asta mă gândeam și eu. Câtă aroganță și autosuficiență în declarația aia! Iar dacă antrenorul se poziționează așa, de la echipă ce să aștepți? Acum 15-20 de ani (adică generația lui Chivu, nici nu îndrăznesc să mă duc mai departe, la cea a lui Hagi), dacă pierdeau cu Bosnia veneau pe jos acasă și nu mai ieșeau din case două luni. Acum aștept să aud cum adversarul și-a dorit mai mult victoria.
Dacă nu mă înșel, după un meci, amical, e drept, și pierdut, Lucescu a declarat ceva de genul că dacă nu încasam golurile, meciul ar fi fost bun. Whattttttttt?
Îți amintesc eu în martie.
Bosnia are o echipa rudimentara, cu care trebuia sa facem instructie. Mai ales ca incepusem bine, pentru un meci in deplasare. Adica marcasem.
Dar meteahna de a te retrage dupa ce dai gol este marca inregistrata.
Am vrut sa jucam pragmatic, cand ei erau in genunchi, am tratat superficial situatiile mari de gol din prima repriza.
Ei schimba la pauza, noi continuam cu mainile moarte. Si e alt meci. Rolul antrenorului este de a lua decizii, de a transmite mesaje, de a trezi sau de a schimba cand ceva nu functioneaza.
Nu aveam ce sa cautam la Mondiale, nu e despre valoare ci despre atitudine, despre spirit. Nu s-au vazut aseara.
Cat despre iresponsabilii care au gasit de cuviinta sa glorifice personaje vinovate de masacre, crime de razboi oribile, este doar capacitatea noastra remarcabila de a si exporta cretinismul. Ar fi pacat sa il pastram doar pentru noi.
Absolut. Când ești cretin trebuie să afle cât mai mulți oameni. Gizăs fucking craist, bine că nu m-am dus.
Sincer, am aceeași părere în legătură cu Mircea Lucescu. Chiar îi spuneam soțului după meci că nimeni nu îndrăznește să îi spună ceva lui Lucescu. Da, ar trebui schimbat. Nu am habar cu cine, dar e momentul unei schimbări. Și asta cât de repede.
Vă aduc aminte, în caz că ati uitat, că sportul național al României e oina.
Hai să ținem pumnii echipei naționale de oină și să lăsăm fotbalul cunoscătorilor.
Noi am mai discutat pe tema asta… am preferat să încerc să mă uit la meciul lui St Étienne cu o echipă de R2 in conditii de vizibilitate cruntă decât să mă uit la mizeria aia de fotbal. În ceea ce mă privește, până nu se vor pune baze sănătoase fotbalului autohton (cu centre de copii si juniori autentice, cu competiții adecvate lor si cu promovarea lor la echipele mari) nu mă interesează nimic din ceea ce propun, nici la nivel de club nici la națională. Bișnița nu mă interesează si nu mă reprezintă
Te invidiez.
In minutul 70 am cedat nervos si am schimbat canalul. M-am uitat la Elvetia – Suedia, la care m-as fi uitat de la bun inceput, daca nu juca nationala. Echipele acelea joaca fotbal adevarat, nu bambiliciul vizionat pe Prima. Iar comentatorii de acolo au fost pe masura stilului de joc
Am deschis gazeta dimineață cu speranța de a vedea un titlu cu plecarea lui lucescu – țeapă. Aseară am aflat că hagijr e pe teren prin minutul 40 – țeapă de jucător. A fost bătut recordul lui Jean Vlădoiu – asta e mooie, că țeapă e prea puțin.
Dacă cu jucăm cu Ucraina în martie, vedem mondialul la tv – da’ ce atâta grabă, mai e unul si peste 4 ani. Tot ce pot visa acum e să jucam cu Ucraina (și să batem), apoi în ultimul meci să batem bosnia cu un arbitru care sa dea 4 penaltyuri nouă si 3 eliminări lor
Fix primul lucru pe care l-am făcut și eu.
Eu m-am deconectat de această echipă când a plecat Edy. Lucescu e un frustrat, nu are nici măcar o calificare la C.M. și nu o să aibă niciodată. Pentru orgoliul lui plătește o țară întreagă. Și nu, nu-i cel mai mare antrenor doar pentru că are niște ghete de aur și campionate câștigate în Europa de Est cu camioane de bani. Cum să-l numești selecționer pe un blatist?
Băi, nu, nu e așa. Omul a câștigat Cupa UEFA și Supercupa Europei. Chiar este cel mai titrat antrenor român. Doar că asta ajuns la o vârstă și asta n-are cum să nu conteze.