Cum stăteam eu, doborât de frisoane grele de lene și îmi frământam puținul meu creier să îi pot oferi lui Vasilescu niște motive decente ca să mă pot trage plenar și duminica asta pe kor, și-a făcut intrarea un email care mi-a debalansat starea de procrastinare perfectă, obținută cu greu în poziția lotus pe spate.

“ Numele meu este Cosmin Aionita si sunt un cititor zilnic al blog-ului tau. Am vazut ca ai si o rubrica de muzica rock si metal si am zis ca merita aruncata urmatoarea intrebare.Care ar fi conditiile pentru a putea posta pe blog videoclipul trupei in care activez (9.7 RICHTER), ce urmeaza sa fie lansat pe 19 ianuarie? Genul abordat ar fi rock, metal sa-i zicem oarecum usurel, cu clape si refren „dansant” (nu este o regula pentru noi, dar asa s-a nimerit piesa asta).In trecut (acum vreo 10 ani), printr-un prieten comun, Zoso ne-a mai postat un clip mai vechi pe blog-ul lui, miscare care a ajutat destul de mult cu vizualizarile acestuia, la acea vreme. “

I-am explicat omului că nu este terenul meu de joacă, am doar o rubrică gazduită pe blogul lui Mihai dar sunt convins că patronu’ nu ar avea nimic împotriva unei astfel de inițiative, mai ales că mi-a lăsat libertatea, cât timp nu aduc prejudicii blogului și nu depășesc limita bunului simț, de a face cum mă taie capul. Dacă ar refuza l-aș bănui de manelism cu premeditare.

L-am rugat de Cosmin, dacă poate să îmi ofere informații cât poate de detaliate despre proiectul lui. A făcut-o prompt și mi-a trimis comunicatul oficial al trupei către presă. A precizat că dacă vreau îmi poate pune la dispoziție un link provizoriu al noului lor single.

M-am uitat la trailer și am considerat, din ce am văzut, ascultat, că merită să savurez  piesa atunci când va fi lansată oficial și să mă bucur de ea, împreună cu toți cei care o așteaptă.

Înainte să pun aici comunicatul oficial al celor de la 9.7 RICHTER, precizez că refuzul meu de a interacționa cu muzica rock autohtonă, cu mici excepții ca Negură Bunget și mai recent, Exuviath, îmi oferă doza de obiectivitate care îmi permite luxul de a descoperi trupele românești, fără patimă sau partizanat dubios.

“După ani de așteptări, 9.7 RICHTER revine în forță cu un nou single: „Post-Mortem”. Cu un titlu sugestiv, care simbolizează atât trăirile prin care trec zi de zi unii oameni, revoltele sufletești împotriva anumitor norme ale societății, cât și renașterea trupei după o perioadă de pauză, piesa dictează direcția modernă, adusă la zi, spre care se îndreaptă sound-ul 9.7 RICHTER.

Single-ul „Post-Mortem” a fost compus, mixat și produs la Sound Symmetry Studio, în colaborare cu producătorul grec Bob Katsionis (ex-Firewind), și este disponibil pe toate platformele de streaming: https://97RICHTER.lnk.to/Post-Mortem.

 „Post-Mortem” beneficiază și de un videoclip spectaculos, realizat în colaborare cu băieții minunați de la WorkHorse, regizat de Dan Petru și produs de Florin Ivan: https://youtu.be/hAtwe1-kJ50. (embed-ul clipului este permis și încurajat).

Noul single „Post-Mortem” va fi interpretat live în concertul pe care 9.7 RICHTER îl va susține pe 27 ianuarie 2024, în clubul Quantic din București, în cadrul evenimentului „MOISE – 5 Years Anniversary & 9.7 RICHTER | Tragic | Green Prophet”. Mai multe detalii aici: https://www.facebook.com/events/263614970025110

9.7 RICHTER rămâne una dintre puținele promotoare ale genului heavy metal modern din România, cu o abordare diversificată, un sunet adus la zi și influențe atât clasice, cât și contemporane. Discul GROUND ZERO, lansat sub egida Universal Music România, s-a bucurat de aprecieri pozitive din partea publicului și presei de specialitate, fiind ales Albumul Anului la premiile Maximum Rock Awards 2014. De-a lungul anilor, 9.7 RICHTER a împărțit scena cu unele dintre cele mai mari nume ale metalului internațional: Judas Priest, Accept, Scorpions, Helloween, Testament, Battle Beast și Tim „Ripper” Owens.

9.7 RICHTER înseamnă:

 Cosmin Aioniță – voce

Adrian „Sinner” Rus – chitară

Lucian „Trigger” Gruia – chitară

Ovidiu Cristea – bass

Alex „Gomez” Dăscăloiu – tobe

Clipul devine public astazi, joi 18 ianuarie 2024, de la ora 19:00.

 Alte informatii cat de cat relevante: trupa activeaza din 2006, cu destul schimbari de componenta si pauze de-a lungul acestor ani.

 Discografie:

Epicenter (2010)

Sinner (single, 2014)

GROUND ZERO (2014)

#NuVomCeda (single, 2016)

Post-Mortem (single, 2024)  părerea mea : este bun bine ce au scos oamenii. Ascultați și Ground Zero, nu o să regretați.

 Ultima chestie și după aia ne apucăm de dărăcit lista, nu uitați să aruncați un ochi la Bogdan, are articole mișto, recomandări muzicale, el zice că’s bune, eu zic că sunt diferite de ale mele.

Să dăm drumul la treabă:

➡️ Vivarium, foarte probabil că o să urmeze încă un single, până la data de 9 februarie atunci când este preconizat să apară albumul basarabenilor, este noul videoclip lansat sub umbrela celor de la Napalm Records și care promovează cel de al șaselea lor album.

➡️ Am mai vorbit despre Austrian Death Machine, proiectul alternativ a lui Lambesis, vocalul celor de la As I Lay Dying. Tot sub oblăduirea celor de la Napalm Records a apărut și acest nou single și tot ei vor produce și noul album A.D.M. care o să apară pe 24 februarie. Gagica care apare în clip, Dany Lambesis, o tipă care iubește sala, pe Tim, pictura și muzica metal. A devenit anul trecut cea de a treia soție a lui Tim Lambesis și a apărut absolut întâmplător în videclipurile recente scoase de A.D.M. Atenție mare Dany, dragă, că te-ai cuplat cu un Banică. Aștept noul album și prima palmă.

➡️ Și băiatul ăsta a mai trecut pe la noi, îl punem și duminica asta, că avem destul loc, mai ales că cei de la AFM Records îi vor lansa album nou, Five Angry Men, pe 24 ianuarie. Ce pot spune, Dymytry nu este chiar visul meu muzical dar merge acolo o ascultare. Vedem și ce este cu albumul.

➡️ Am câteva trupe ale căror evoluții le-am urmărit cu interes de-a lungul timpului, unele m-au dezamăgit, altele nu. Borknagar este una dintre cele care au făcut lucrurile cum trebuie. Aștept cu nerăbdare lansarea albumului, Nordic Anthem, programat să apară pe 23 februarie. Comparația cu bijuteria din 2019, True North este un proces inevitabil.

➡️ La un concert Saxon ai ocazia să vezi bunici, fii, nepoți, generații care cântă refrenele britanicilor cu un entuziasm care transcende vârsta. În 1978 au scos primul demo iar în 1979, primul lor single. Și ce fac oamenii? Scot album nou pe 19 ianuarie, disc care a polarizat deja recenzii pozitive. Nu este locul acum dar data viitoare o să prezint ceva care demonstrează că în muzică, cu muzică, vârsta este doar un număr. Merită o discuție separată.

➡️ Nu am urmărit componența celor de la Dragonforce, l-am reținut mai mereu, uitându-mă la meterialele britanicilor, doar pe Herman, în cel de acum am observat ceva schimbări de trupe, adică oamenii au schimbat pe unii dintre ei. Nu am chef să caut dacă aveți informații despre asta, spuneți, nu vă sfiiți.

➡️ Polonezii ăștia parcă au mai fost pe aici, sună bine, prestează un heavy cu ceva metalcore, îmi aduc aminte că mă plângeam că au ales să cânte în limba natală. Și în noul single cei de la Iron Head nu au schimbat nimic. Poate sunt un fel de Celelalte Cuvinte sau Compact care au ales să cânte doar în română pentru că se știe că limba noastră este universală, o vorbește tot sapiensul.

➡️ Existența germanilor de la The Vision Bleak mi-a fost reamintită de către Krossfire, cu un, uite bă, aștia încă mișcă. Și or să scoată și album.

➡️ I-am amintit în trecutul apropiat și pe britanicii de la Bad Touch. Oamenii fac genul ăla de heavy blues rock cum numai insula știe să îl facă.

➡️ Cei de la Frontiers sunt casa de discuri preferată a lui Bogdan, nu știu dacă este o mare surpriză pentru voi, nu este și a mea. Dimpotrivă o ocolesc cum fuge dracu de tămâie. Sunt și chestii bune care mai răzbesc de acolo, The End Machine la care nu știam că dă cu vocea Girish. Dacă citiți comentariile de la noul single a celor The End Machine o să vedeți în top comentariul soției lui Girish, care precizează că el este al ei, mișto intruziunea casnică, se știe că femeile vinde.

➡️ Sunt curios cum o să trec prin noul album al celor de la P.O.D. după atâția ani în care am pierdut din vedere ce au mai făcut oamenii ăștia. Am citit că Veritas, noul lor disc este anunțat pe 3 mai, o să vedem atunci dacă mai au ceva de spus.

➡️ There’s a Witch Among Us este probabil ultimul single al finlandezilor de la Torchia înainte de apariția celor de al treilea album al lor. Vremea metalului extrem colțuros a trecut, melodicul este noua măsură după care se judecă genul ăsta. Recunosc că sună al naibii de bine.

Unele dintre trupele de deathcore aleg să rărească momentele standard de breakdown și să migreze unele spre death metal, altele spre mai mult metalcore, implementând din ce în ce mai multe elemente specifice celor două stiluri. Evoluția celor de la Ov Sulfur se duce mai mult spre metalcore, unul simfonic. Nu este rău deloc.

➡️ Nu ascund faptul că îmi doresc ca noul album al celor de la Ingested să se întoarcă spre soundul ăla apocaliptic de slam. Mai puțin deatcore și mai mult slam.

➡️ Growling, clean vocals și Elize pe refren sau toată lumea se adună la refren cam asta este Amaranthe. Nici gropițele și nici bulanele generoase ale Elizei nu m-au convins că pot duce un album al lor de la cap la coadă. Pe undeva am dat cu close, am leșinat, am sunat la ușă și mi-am răspuns singur.

🔴 ALBUMUL SĂPTĂMÂNII:

 Blood Command – World Domination

 Albume de genul îmi dau energia de a scrie rubrica asta. Îmi oferă motivația de a căuta muzică nouă. Reușesc performanța de a mă lăsa mască. Am dat albumul spre ascultare lui Krossfire, nu a scris nimic nou nu vă speriați, și lui Bogdan, ca să mai mai cer și alte opinii. Reacția neașteptată a venit de la Bogdan, puteți băga un ochi la om la rubrica lui de muzică, #Din drum 365, dacă vă întrebați ce este 365, este numărul de recenzii făcute de individ.

Aveam deja o părere formată când mi-a fost trimis un link, de către Kross, cu mesajul, bă tu știi cum arată aștia ai tăi? Și m-am uitat. Videoclip făcut de coroporatiști învoiți de la muncă. Turnat în grabă să nu îi prindă ăia de la ocolul silvic și să îi i-a la bețe.

Pe album avem cântece ca Forever Soldiers Of Esther dar și unele ca World Domination aflate ca și concepție la poli opuși.

Am ascultat de trei ori consecutiv World Domination și am fost încântat la fiecare tură. Dacă l-aș fi ascultat mai devreme crossover thrash-ul norvegienilor ar fi împins albumul în top 5 al preferințelor personale.

Înainte să închei o să lansez prima Recomandare a cititorului, de anul ăsta și care sper să o putem avea în fiecare dumunică, aici chiar depinde de voi, pentru că o să conțină doar recomandările voastre. Promit că și pe Discord o să devin foarte activ și descriptiv. Pentru recomandări, promovări, folosiți cu încredere, [email protected].

🔸 Recomadările lui Flavius:

Dream On – Postmodern Jukebox ft. Morgan James (Aerosmith Cover)

Distraught-Southern Screams Live

ARKAN – Inner Slaves (live)

 Hafgúa-Out of the Depths of Sheol

DIVAHAR – Alien

🔸 Recomandările lui Ovidiu:

HEAVEN TURNS BLACK MMXXII

🟢 Aici aveți și playlsitul,  LISTA LUI EDELWEISS – COLȚU CU METALE – LXXXVIII

Atât pentru astăzi, mă bucur că am dat drumul la treabă, vă urez un an lin, să îl treceți cu zâmbetul pe buze și sănătoți cu toții. Al vostru Edelweiss se înclină și vă urează să aveți grijă de voi ca să puteți avea grijă de toți ai voștri.

sursa foto: freepik.com