Sunt un adept și un promotor al utilizării mijloacelor de transport în comun. De fiecare dată când pot să le folosesc, în detrimentul mașinii, cu siguranță le voi folosi, am perioade când nu mă ating de mașină cu săptămânile.

Partea tare este că n-am fost așa dintotdeauna, au existat vremuri când aș fi mers cu mașina și să duc gunoiul. Vremuri în care credeam și eu, ca toți proștii, că doar săracii merg cu transportul în comun. Din fericire, eu m-am deșteptat, proștii cred asta și în zilele noastre.

Ce a ajutat la „deșteptatul” meu? Ieșitul din țară, desigur. N-o să uit niciodată cât de tare m-am minunat când am ajuns în 2007, în Lyon. Era o joi seara, ora 18:00, și ploua. În București, dacă se întrunesc aceste trei condiții, totul se transformă într-o imensă parcare.

Da, și în Lyon se circula greu cu toate cele trei condiții întrunite, dar doar cu mașina, tramvaiul în care mă aflam, practic zburda liniștit. Bine, se prea poate ca în Lyon să fi fost mult mai mic și procentul de cocalari și bombardieri, că nu vedeai unul pe linia de tramvai.

După care, pe măsură ce-am început să ies mai des din România, am început să văd cam peste tot pe unde mă duceam, în toate țările în care apa caldă era caldă, că oamenii locului preferă transportul în comun, am înțeles și de ce, prin urmare m-am repoziționat și eu în această privință.

Am făcut toată această introducere ca să înțelegeți mult mai ușor ce urmează să vă spun: deși sunt fan transport în comun, oamenii care îl folosesc în București sunt ori eroi, ori nu au încotro.

Transportul în comun de suprafață, din acest oraș, este descurajant, din toate punctele de vedere. Pentru analfabeții funcțional și nu numai, „de suprafață” înseamnă că am exclus metroul. Deși nici la metrou lucrurile nu merg perfect, totuși stau mult mai bine decât ce se întâmplă cu autobuzele, tramvaiele și troleibuzele.

De ce zic asta? Uite, o să vă dau exemplul pe care îl am cel mai la îndemână: linia de autobuz 331 care merge din Dămăroaia în Piața Romană și retur. Stația e la câteva minute de mers pe jos de casa mea, teoretic ar trebui să merg cu autobuzul 331 de fiecare dată când mă duc spre centru.

Evident, n-o fac. Știți de ce? Pentru că 331 merge prin același trafic prin care merg și eu cu mașina. Îmi pare rău, dar în condițiile astea de ce-aș alege autobuzul? Doar așa că sunt eu fan transportul în comun, să stau în picioare și-n condiții mai mult sau mai puțin insalubre?

Mpare rău, dar nu. Aleg să merg cu mașina dacă e să stăm să așteptăm la aceleași semafoare.

Toate astea în condițiile în care linia lui 331 este una dintre puținele din București care beneficiază de bandă dedicată. Partea mai nasoală e că beneficiază doar parțial, de la Piața Presei la Arcul de Triumf, adică pe o distanță de doi kilometri.

În rest, pe tot traseul, autobuzul stă fix în aceeași coloană în care stau și mașinile. De ce? Pentru că deși există bandă dedicată și de la Arcul de Triumf încolo, este doar marcată cu vopsea pe asfalt, nu există și stâlpișori separatori. Din nefericire, fără stâlpișorii ăia, benzile dedicate sunt doar o glumă proastă în orașul ăsta. Câtă vreme nimeni nu a luat vreodată o amendă pentru mers pe banda dedicată autobuzului, de ce le-ar respecta cineva?

Acum puteți extrapola situația liniei 331 pentru tot orașul, că cam așa stau lucrurile peste tot. Ah, ba nu, mint, 331 este totuși una dintre liniile privilegiate pe care funcționează autobuze noi și foarte noi, deci nu puteți extrapola pentru tot orașul, că nu e valabil. În oraș e plin de autobuze, troleibuze și tramvaie de pe care curg tablele.

La tramvaie, cel puțin, situația e tragică, încă văd circulând peste tot monstruozitățile alea pe care le știu încă din ’91, când am ajuns în București. Cred că sunt produse în anii ’70 sau pe-acolo.

Vorbesc despre cele din imaginea de mai jos, ați mers vreodată cu unul din ăla? Este o experiență unică, vă spun, te zdrăngăne și te zguduie în toate direcțiile, de-ți simți dinții clănțănind. Plus că, din momentul în care ai urcat în unul dintre ele, te simți ca un fel de călător in timp, că practic te-ai întors în ’82.

Idem, în cazul troleibuzelor, e plin de cele pe care le știu în circulație de când am ajuns în București. Doar în cazul autobuzelor situația stă ceva mai bine

De ce? De ce ar alege cineva să renunțe la confortul mașinii personale ca să meargă cu un astfel de tramvai? Care mai și stă în trafic ca orice altă mașină, pentru că pe linia lui se formează coloană. Doamne ferește sa dea cineva vreodată vreo amendă în București pentru treaba asta.

De ce? De ce-ai alege să mergi cu orice mijloc de transport în comun, în afară de metrou, dacă majoritatea se află în situațiile descrise mai sus?

Și țineți cont că n-am pomenit absolut niciun cuvânt despre fauna pe care riști s-o găsești în mijloacele de transport. Ultima dată când am mers cu un troleibuz (m-am simțit rebel, am dus copiii în oraș), pe la jumătatea lui dormea adânc un cetățean homeless. Ceea ce n-ar fi fost neapărat ceva rău, singura problemă era că nu reușeai să-ți dai seama a ce miroase mai tare, a pișat sau a băutură?

De ce? De ce-ai alege de bună voie să circuli în astfel de condiții?