Salutare tuturor și bine că ne-am regăsit! Sunt extrem de dezamăgit de anularea concertului celor de la 5FDP, în 2014 în ziua a doua, urmau să îi văd la Wacken dar nu am ajuns din motive de prea multă iarbă introdusă în organism, în compania unor bikeri norvegieni, care și ei, ca și mine, trebuiau să fie acolo atunci când americanii trebuiau să urce pe scenă, dar natura, planetele și român fiind, oculta, m-a împiedicat, să ajung, acolo aproape de scenă. Oculta românească I-a lovit și pe fii fiordurilor, care nu au mai găsit resurse să se deplaseze la concert, sfârșind într-o frăție mioritico-vikingă, întreruptă de motoare turate și întreceri de care s-ar fi rușinat masiv și un copil de cinci ani.

Băiatul meu cel mic are vise de Jordan pe la Costinești în cadrul unui eveniment organizat de Federația Română de Baschet pentru cei de Under 10, deplasare care a fost suportată integral din buzunarul părinților. Ca și costuri ele au fost undeva între 1500 și 2000 de lei pentru șapte zile, la care se adăugau banii de transport și cei de buzunar. Eu am ales să îl trimit și pe cel mare pe post de bonă, mai ales că este prima deplasare de genul pentru piticotul familiei. Double money.

Nu am pretenția ca statul român să plătească pentru trialul la care participă fi-meu, pot cere însă ca entitatea pe care noi o hrănim cu taxe să asigure o infrastructură actualizată la anul în care suntem.

Am văzut fotografii cu copii purtând cotiere și genunchiere pentru skateboard, pentru că, bitum din ăla bunu, meciuri la ora treispreze, când soarele numai blând nu era. Nu este vina organizatorului, 14 terenuri, 1000 de copii în prima săptămână, te silesc cumva să înghesui meciurile alea de-a lungul zilei.

Una peste alta o inițiativă excelentă a federației, o experiență de care cel puțin ai mei sunt încântați.

Mi-aș dori ca terenurile din curtea școlilor să nu arate ca un trial al Legiunii Străine și mai ales ca directorii să nu se comporte ca și cum bucata aia jalnică de bitum a fost făcută din banii aduși de ei de acasă. Pentru că, eu unul, vreau ca țara asta să aibă copii sănătoși.

M-a sunat cel mare: „tati, răsună plaja de manele, toți sunt cu boxe”.  Da, tati, ar fi fost ciudat dacă nu ar fi răsunat. Ai căști mișto cu ANC, folosește-le.

Acum trecem la ale noastre. Cred că o să readuc Retro-Albumul, dacă aveți sugestii folosiți email-ul sau mesaj privat pe Discord. Albume bune, uitate, de care nu a auzit foarte multă lume.

News:

🆕 Că tot vorbeam de Soen, punem aici, mai ales că link-ul mi-a fost trimis de maestrul Krossfire. Sună destul de mainstream și cred că asta o să fie tendința pe viitorul album.

🆕 Vedeți că haiducul are un articol bun de tot despre imperialism, varianta naked, nu aia trecută prin tot felul de filtre.

🆕 Văd pussy dau click, nu este ceva cu porn, perverși mici ce sunteți, sunt doar unii, Palaye Royale, cu emo-punk.

🆕 Știați că exista trapcore? Ei bine, există și nu sună rău deloc, Bakri11 fac treabă destul de bună.

🆕 Jeremy Spencer, ex-5FDP, a înființat Semi-Rotted și a ieșit cu o colaborare cu Fischer de la Cannibal Corpse. Am citit că au și EP.

🆕 Man Machine Industry și David White de la  Heathen au pus mână de la mână și au ieșit cu un thrash old school de mare angajament.

🆕 Americanii de la Creeping Death au ieșit cu un single de pe noul lor album Boundless Domain, apărut acum vreo câteva săptămâni. Bun album, un thrash altoit cu ceva hardcore din ăla bunu.

🆕 Chiar dacă sunt pe altă felie, băieții de la Mutoid Man nu se descurcă prea rău. Cei fierți pe anii 70 vor trăi ceva orgasm.

🆕 Mereu am fost atras ca dracu de tămâie, magnetul de frider, de growling-ul demonic scos de o gagică mișto, Blackwater Drowning stau bine la capitolul ăsta.

🆕 Dolly Parton + Rob Halford = Love, nu din aia carnală, din aia muzicală. Putem închide internetul pe ziua de astăzi.

🆕 Staind și primul lor videoclip după foarte mulți ani, doisprezece am citit, fak, unde au fost oamenii ăștia.

Acum, la muncă:

➡️ Wytch Hazel – IV: Sacrament ( Hard Rock/Heavy Metal) 2023

Am tot vrut să scriu de albumul ăsta dar din motive încă neelucidate nu am făcut-o. Și ar fi fost o pierdere pentru voi dacă uitam să îl aduc aici.

Încă o dată, nu sunt deloc de acord cu BogDan, mare surpriză asta, eu consider că albumul englezilor este unul foarte bun, el, că merită trecut prin el. Bine, pentru om a cântărit greu asemănarea dintre, The Fire’s Control, primul cântec de pe disc și oricare dintre melodiile celor de la Ghost, subiectul Tobias și ai lui fiind un subiect muzical sensibil. Ca să nu mai ocolim boscheții, îi urăște. La fel cum îmi este destul de indiferent, AoR-ul, cel puțin o halcă sănătoasă din gen, Dream Theatre, Polyphia și alții ca ei. Erezie, știu, fuck that, nu îmi plac, îi consider repetitivi ca naiba iar cum masturbează instrumentele alea endless, mă scot din puținele mele minți. Și ca să fie erezie până la final, consider Soen peste Dream Theatre. Gata, am zis-o.

Revenind la oamenii cu albumul, stilul ăsta nu prea îl regăsesc în mod obișnuit prin teica mea cu muzică,  dar englezii m-au prins bine de tot. Apropierea de Ghost și de perioada timpurie, Maiden sau Judas au fost un plus imens.

Dacă este să pun degetul pe o melodie care mi-a plăcut sensibil mai mult comparativ cu restul de pe disc, aleg fără ezitare, Time and Doubt, fără să pot da un motiv anume. Pur și simplu s-a lipit de mine.

Pot pune cu inima ușuoară discul pe lista mea cu chestii bune apărute anul ăsta fără cea mai mică teamă că nu ar merita. Merită din plin.

➡️ Scar Symmetry – The Singularity (Melodic Death Metal/Groove) 2023

Suedezii de la Scar Symmentry sunt la al șaptelea album și nu par că au de gând să se oprească prea curând. Sincer, nu ar avea de ce, au vână, stau bine pe inspirație, au încă chestii de oferit, așa că ar fi bine pentru muzică să mai zăbovească. Prin fenomen.

Albumul începe abrupt ca o faleză din fiord, alert, Karlsson, responsabilul pe album cu partea de growling se achită fenomenal de sarcină iar partea de clean asigurată de colegul lui de band, Palmqvist, completează excelent o compoziție solidă.

Suedezii reușesc o atmosferă excelent dozată, o antonimie perpetuă între întuneric și lumină, evidențiată de niște instrumentiști aflați într-o formă de zile mari.

Un disc care poate intra lejer pe un playlist pentru sală, mașină, fugărit fluturi, fugit de urși.

➡️ Vulture Industries – Ghosts from the Past ( Avant-garde/Progressive Metal) 2023

Știu că viețile voastre sunt date peste cap dacă nu aflați ce părere are BogDan despre albumul ăsta. De la mine nu o să aflați prea multe așa că singura opțiune rămâne uitatul la om în ogradă.

Șase ani am așteptat albumul ăsta, șase fucking ani, și a venit în sfârșit. Pe cai mari. Îmi era frică că norvegienii uitaseră cum este cu muzica, că și-au pierdut în pauza de peste ani, mojo-ul. Nope, au venit cu el, este tot acolo.

Am fost atât de încântat de apariția discului, având și niște lopeți pe post de palme, încât de surescitare, lipsă de spațiu, am apăsat pe This Hell is Mine. Am lasat-o să curgă, oricum urma să perii albumul din toate direcțiile posibile. Și a fost bun bine.

Intro-ul de la Deeper m-a făcut să chicotesc ca o crâșmăriță jumulită cu pasiune într-o capiță de fân de vreun mușchetar mustăcios. Și m-am îndrăgostit iremediabil de album. Este pe lista aia cu bunătăți venite anul ăsta. Este pierderea voastră dacă ratați muzica băieților ăstora.

➡️ Sarmat – Determined to Strike (Tehnical Death Metal) 2023

Dacă privești din punctul de vedere al unui ascultător familiarizat cu stilul avant garde, tech death, este un album excelent, dacă este cântărit prin prisma unui ascultător de metal tradițional, atunci ar putea exista niște probleme.

Este un proiect comun, lansat în timpul Marii Pandemii, aia inventată de ocultă, ca să țină românii în case, de către membri Tower și Imperial Triumphant, care s-a vrut diferit de genurile abordate de fiecare dintre cele două band-uri.

Repet. new-yorkezii au făcut o treabă excelentă cu discul ăsta, tehnic stau excelent, au elemente interesante de jazz, au ruperi de ritm fenomenale, growling-ul punctează acolo unde trebuie. Americanii au reușit un produs bun al genului, recomand.

➡️ Jag Panzer – The Hallowed (Heavy Metal/Power) 2023

Douăsprezece albume, patruzeci de ani de activitate și astăzi, vineri,undeva la capătul lumii civilizate, un român exulta într-o bucătărie de bloc, atunci când a primit notificarea că ultimul album al americanilor a fost lansat worldwide.

Voiam să fie doar patru albume pe lista asta, ei bine, Jag m-a forțat să îmi schimb decizia.

Ascultasem Stronger Than You Know, Onward We Toil, Edge Of A Knife așa că îmi formasem o idee despre cum o să sune discul. Voiam, totuși, pachetul întreg. Și a venit. Pe cai mari, bombastic, eroic, așa cum visam că o să fie.

Henry “The Tyrant” Conklin, vocea, eminența cenușie a diviziei Jag, este într-o formă extrordinară, șaizeci și unu de ani cu inimă de douăzeci. Și în toți membrii formației bate inima aia.

Nu vă recomand, vă oblig, surori și frați întru metal să ascultați albumul ăsta.

Atât pentru astăzi, sper să găsiți ceva care să vă placă. Avem mail, [email protected], avem și Discord, punem melodii, info despre concerte, bârfe lejere de vară.

Al vostru Edelweiss vă urează toate cele bune, să aveți grijă de voi ca să puteți avea grijă de ai voșțri. Tchuss!

sursa foto: freepik.com