Am constatat o chestie extrem de interesantă. Și anume, mi-am dat seama că există două situații în care pierd mulți followers dintr-un foc. Mă refer aici la Facebook, nu la blog, ca să nu existe dubii.
Prima situație este aia în care scriu câte un articol în urma căruia se atacă multă lume. Imediat urmează unfollow-uri în grup de la adepții politicăl corectness-ului sau de la mimozele (de ambele sexe) care văd viața doar pă latura ei pozitivă.
Dar e ok, cu situația asta sunt obișnuit, știu exact că sunt un tip foarte mișto, până nu mai sunt atât de mișto și devin un idiot indezirabil. E ok, m-am obișnuit, așa funcționează lucrurile în online.
Dar muuult mai interesantă este altă conjunctură în care pierd mulți followers dintr-o dată. Iar asta se întâmplă de fiecare dată când plec pe câte undeva și încep să postez.
Nu există să mă duc printr-un loc (sau locuri) mișto și să nu urmeze automat zeci de unfollow. Și n-am cum să nu fac legătura între plecări și followerșii care mă părăsesc, pentru că dacă nu plec pe nicăieri, dacă postez doar de la mine de acasă de pe canapea, nu dă nimeni unfollow. Sau, mă rog, mai dă câte cineva, dar numărul e nesemnificativ.
În turul ăsta auto am pierdut zeci de followers. Când am fost la Bruxelles sau la Atena, la fel, mulți, cu zecile. Deci este exclus să fie coincidență, plus că eu nu cred în coincidențe.
Jur că nu înțeleg. Sunt ca un om și eu, mă mai roade pizma (da, da, cu „m”) din când în când, dar niciodată nu mă roade pe negativ. Când invidiez pe cineva, încerc să văd dacă pot face și eu ce-a făcut el. Dacă pot, bine, dacă nu, să fie sănătos. Dar în viața mea n-am invidiat cu hate pe cineva, doar pentru că face niște chestii mișto sau pentru că merge în locuri în care eu n-o să ajung prea curând sau niciodată.
Dimpotrivă, la modul cel mai sincer vă spun că mă bucur pentru ei. Păi dacă mi-ar mânca invidia sufletul, aș ajunge să nu mai pot sta pe Facebook sau Instagram, acolo unde, cel puțin aparent, toată lumea o duce mai bine decât mine, toți merg numai în vacanțe pe care nu mi le-aș permite, toți au niște vieți perfecte la care n-aș putea nici să visez.
De-aia zic că efectiv nu înțeleg de ce vin unfollow-urile în grup doar când plec pe câte undeva. Să nu credeți că mă deranjează, nici pomeneală, n-am nevoie în jurul meu (nici măcar în mediul virtual) de oameni de genul ăsta.
Ba chiar sunt extrem de mulțumit că pleacă, doar așa voi ajunge să am bula perfectă. Era doar o constatare care mă face din nou să-i dau dreptate lui Celentano: „banii n-aduc fericirea când îi ai tu, banii aduc fericirea când nu-i are alții”.
Da, da, sunt un neanderthalian care se uită la Las Fierbinți în rarele ocazii când nu sunt plecat prin locuri mișto, deci liber la unfollow. 😀
Who cares? Câinii latră, ursul merge! („Citat” din înțelepciunea populară 😈)
Tu sa fii sănătos, Mihai. Iar „invidioșii” duca-se pe pustii. 😁
Invidia e dorința neîmplinită.
Să fie invidioși e cel mai ușor, în loc să facă ceva în sensul respectiv.
Comentariu beton!30
Invidia poate fi ceva pozitiv dacă nu te limitezi doar la ea, dacă faci ceva în sensul nu doar să-i urăști pe alții care fac lucruri.
Da, poate fi un factor motivațional, dar asta presupune muncă. E mult mai ușor să dea unfollow decât să-și pună mintea la contribuție.
Exact… e mai usor sa vada ca: uite Vasilescu se plimba.. ***ul in gura.. cat ai muncit sa ajungi sa poti face acele lucruri nu se vad…Daca le-ai spune: boss.. pune mana, invata, munceste si poti si tu; garantat se uita la tine de i-ai injurat de mama.
Comentariu beton!15
De cele mai multe ori, asociez invidia cu incapacitatea mintala de a te autodepăși. O blazare tampa ca unii de ce au, și eu nu, alții de ce pot, eu nu, etc Dacă bietul creieras este nedoritor sa se inspire din experiența altora,sa se eleveze peste confortul minimal al unei vieți semi mizerabile,apare aceasta reacție sora cu prostia, de ura, invidie, răutate , sindrom Dabija. Oare de ce nu creăm un reversed syndrome @capra vecinului? Dacă cineva și-a luat o capra și ii merge bine ( excursii, investiții, educație), de ce sa nu încerc și eu?
E greu, mentalitatea manelista nu moare!
Eu aș zice așa: Dă-i în plm. 😀
Nu numai că nu te invidiez că mergi pe unde mergi, dar, din contră, mă bucur să văd locuri pe care altfel poate nu le-aș vedea, însoțite de comentariile tale, care sunt priceless!
Comentariu beton!59
Da, așa e normal să fie.
Si eu cred ca invidia ca si gelozia,este o boala !
Cat de sarac ai fi,bolnavul asta tot te invidiaza pentru ceva ,cat de mic sau neinsemnat. Nu stiu daca este nativa (boala), dar ,zic eu,se mai si „cultiva”in familie !
Cat despre tine,ce sa vezi: se plimba pe banii alora,cu masini super,cu …etc ! Pai nu esti de invidiat ?
Hai la mai multe de gen,sa moara lumea de ciuda !!
Comentariu beton!25
Cum să nu fiu de invidiat? Mai ales că toate astea mi-au căzut din cer. M-am trezit intr-o dimineață și trăgea toată lumea de mine să ma trimită pe colo și pe dincolo. 😀
Am uitat ,dar m-am bucurat ca ai laudat „Cherhanaua Tasaul”,unde m-a dus fiemea la un peste grozav !
Corect: Paris, Barcelona, Atena, Bruxelles, Cars, din ce pot rememora rapid. Cat sa rezistam și noi, acuma, pe bune?! 🤣
În rest, despre morți numai de bine!!!
Comentariu beton!20
E greu, da. :))))
Ba, recunosc, si pe mine mă paste pizma când văd cât te plimbi, dar prefer sa te tin aici sub observație 😉 😉 din cand in cand iti mai dau fetele una si parca se simte mai bine :😜
Comentariu beton!37
Mă, de plimbat mă plimb, așa e. Dar oamenii ăștia nu văd și munca din spate. N-ai idee ce grad de oboseală se acumulează în Cars & Roads, de exemplu.
@MV, sa te vaiti de oboseala dupa Cars & Roads e ca si cum s-ar vaita @JT de oboseala dupa sex… 🤣🤣🤣 Ahhaammm…
Comentariu beton!63
și nu doar oboseală, din moment ce mănînci pe banii poporului…
Comentariu beton!18
@tavi: 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Comentariu beton!11
Asta cu pizma imi aduce aminte de o intamplare adevarata din primul razboi mondial. Unii erau asa mai pizmuitori pe regina Maria ca era „mai populara” printre barbati. La un moment dat un gazetar a scris un articol despre regina Maria cu titlul: Regina Maria dă pi-dă soldatilor”. Respectivul a schimbat litera „l” de la pildă cu „z”. Va dati seama ce a iesit😀😁
„Sunt ca un om și eu”… 🤣dar de fapt esti caine rau, nu-ti bei lapticuuu… 😂😂😂
Comentariu beton!12
😛
Și dacă pleci, să zicem, la Țăndărei, tot așa ar fi, oare? Dacă ai avea o experiență super într-o tristețe de oraș, ar conta destinația sau experiența? Pentru triștii care dau unfollow?
Comentariu beton!13
Sunt absolut convins că aș putea găsi cum sa mă simt bine și în Țăndărei. Plus că mă ajută creierul să-mi descriu experiența de parcă aș fi în Geneva. Asta nu înțeleg oamenii care dau unfollow.
de Țăndărei nu știu, da’ la Slobozia, pentru doamne (de fapt și pt domni) pot garanta că găsesc cea mai divină și senzațională cosmeticiană pe care am întâlnit-o vreodată.
E,mămică,e marți 😂😂😂invidia e din gândurile oamenilor mici.E,oamenii ăștia mici sunt egali cu cei de la supermarket,care trec pe lângă tine și nu se duc mai departe până nu aruncă un ochi în cărucioarele celorlalți,că de-aia sunt acolo ,în loc să caște ochii la ce cumpără ei.Cunosc sentimentul ,aveam niște prăpădiți care s-au dus ,nu puteau intra în casa lor până nu vedeau sacoșele mele de la Bringo sau miroseau pe la geam să vadă ce mai mâncăm de la glovo. Deci:dacă pe mine ,om cu 3 copii ,din care unul nefericit pe viață,mai mă poți invidia,înseamnă că într-adevăr ești un om de tot 💩 și nu meriți un scuipat ,chiar dacă ne despart 3m între ușile caselor.
De aceea am zis mereu o vorbă frumoasă de câte ori ne-ai arătat pe unde ai plecat,că niciodată nu știi când poți avea o surpriză frumoasă în viață,niciodată nu e târziu să te plimbi sau să ai parte de lucruri la care nu sperai să se întâmple.
Comentariu beton!42
Amin.
Si eu te invidiez. Si-ti multumesc pentru ponturi. De plimbat, ma plimb si eu cat pot si pe unde pot, fiind la randu-mi invidiat.
Si da , toti devenim uneori idioti indezirabili.
Asa, si ?
Era doar o constatare. 🙂
Dacă oamenii ăia au ajuns după tine în locurile prin care ai trecut și au găsit cămările devalizate, aia nu este invidie este unfollow de foame.
Comentariu beton!65
Nu mă gândisem la asta. :)))))
Aici sunt cu tine si aplaud. Eu am 2 tipuri de sentimente pe care nu le cunosc si nici nu sunt curioasa de ele gelozia si sora ei invidia.Cu prima e simplu daca am semne de intrebare interioare intreb partenerul si sunt atenta la microexpresii dar termin oricum ca daca apar semne de intrebare e clar ca nu merge caruta cum ar trebui iar la sora ei invidia exact ca si tine ma gandesc daca pot si eu sa ajung acolo daca nu asta e in alta viata oi putea si ma bucur de ceea ce pot sa fac eu acum in viata asta. Mi se pare extrem de trist sa invidiezi pana la hate pe cineva pentru ca are mai mult decat tine, calatoreste mai mult sau are ceva ce tu ti-ai dori. Adica cu ce te ajuta hate ul insa imi aduc aminte de o chestie din copilarie, aveam in jur de 8-9 ani dar mi-a ramas in minte perfect ca un film, Geta“gestionara”, asa o poreclea lumea, de la alimentara vorbea cu mama si a intrat cineva, o alta doamna care purta o rochie din matase naturala foarte frumoasa si mama a admirat-o si i-a spus ca ii sta foarte bine si rochia e superba. Doamna respectiva a plecat si “gestionara” ii spune mamei : vai doamna Gustescu cum puteti sa zambiti si sa ii spuneti ca ii sta bine ca eu nu pot sa zic ceva de bine chiar daca e adevarat ca mi se pune un nod asa in gât si nu pot sa sufar persoana aia.In momentul ala am facut cunostinta cu invidia face to face si am rugat-o pe mama sa imi explice ce a vrut Geta gestionara sa spuna iar ea mi-a spus ca e mult de explicat dar ca are un suflet foarte mic si trist si spera ca noi( eu si sora mea) sa nu ajugem niciodata asa.
Comentariu beton!68
Iată exemplul perfect.
Băi, în loc să iei ce-i mai bun de pretutindeni… Eu am aflat ponturi foarte interesante despre Palermo din articolul tău, pe care nu le-aș fi aflat altminteri. De exemplu.
Ok, eu nu-s cu mașinile, deci serialele pe tema asta nu mi se adresează, dar invidie?
Lume multă, oameni puțini.
Comentariu beton!23
Ai încercat să te duci imediat după om la restaurantu pe la care tocmai a fost client? Nu știu dacă te mai lipești de o felie de pâine veche de o zi.
Comentariu beton!13
@Greta, la articolul despre Palermo am muncit vreo trei zile. Pe-astea nu le mai iau în calcul ăia care dau unfollow.
@Edelweiss, m-am dus să mănânc friptură de vită și înghețată unde m-a trimis el și după un an încă mi le amintesc cu nespus dor și considerație 😀
Deci renunț la felia aia de pâine 😂.
Comentariu beton!15
@Edelweiss, m-am dus eu dupa el la „Plai” si aia puteau sa zugraveasca, mancase Vasilescu si mobilieru’… 🤣🤣🤣 (fara smantana)
Comentariu beton!20
Bine, asa am observat si eu ca atunci cand scrii de masini, calatorii sau sunt articole sponsorizate sunt niste mii de cititori, daca scrii de bagaboante si mondenitati ai jde mii de cititori. Asta cum se interpreteaza?
Mă, asta e normal să se întâmple. Cei mai mulți oameni nu sunt interesați de mașini. Sau nu AȘA de interesați. E ok, nu mă deranjează deloc, e normal să se intâmple asta.
Nu știu cum este la alte popoare, dar poporul nostru are ceva defect în ADN. Iar invidia este unul dintre defecte. Și se pare că este cel mai pregnant.
Capra vecinului…
eeeegzact, dar nu atît capra cît ce i se dorește; n-am să renunț cît oi trăi să întreb dacă mai există vreun popor care dorește decesul animalului; invidia pot s-o înțeleg, da’ ar trebui să conducă la acțiune; ceva de genul „să i-o fur (not good, but…)”, „să-mi cumpăr și eu!”, da’ „să fie și el sărak!” denotă prostie în stare agravantă…
Comentariu beton!15
Exact. Să moară vecinu’ ca să-i iau capra
Am fost invidioasă pe oameni doar când mi s-a părut nedrept faptul că părea că le e mai bine decât îmi era mie. În ideea în care nu consideram că merită. Și am fost așa doar în situații ce țineau de serviciu. Dacă aveam vreo pupincuristă la serviciu, atunci da, mă frustra că o duce mai bine decât mine din cauză că era pupincuristă. Și acum mă deranjează situațiile astea, nici nu știu dacă e vorba de invidie din partea mea, poate doar fiindcă mi se pare nedrept. În cazul în care alții vizitează locuri mișto sau par că au viață mai bună decât am eu, nu cred că am fost niciodată invidioasă. Fiecare face cât poate și, dacă ești mulțumit de viața ta, nu cred că ajungi la astfel de sentimente. Aici cred că e doar ideea asta de capra vecinului. Poate de educația de acasă. Sau li se pare nedrept că tu poți, iar ei, nu? Nu consideră că meriți.
Comentariu beton!11
De fiecare dată când invidiezi pe cineva pentru că obține lucruri pe baza pupincurismului, fă următoarul exercițiu: gândește-te că și ăla știe că le-a obținut pe bază de pupat în cur, deci nu doarme foarte liniștit noaptea. Pe când tu dormi.
Da, uite că nu mi-am pus problema așa. 😀 Oricum e frustrant, fiindcă pare că majoritatea se pliază pe felul ăsta de relaționare, mă simt ca oaia neagră :))
Chiar crezi ca pupincuristul nu doarme linistit? Eu cred ca doarme extraordinar de bine, si daca i se intoarce problema in freza, habar n-are cu ce a gresit/ce a facut/ de ce i se intampla taman LUI asa ceva! N-or fi toti pupincuristii asa, dar am totusi impresia ca sunt foarte multi… Bine, diferenta vine si de la distinctia intre pupincuristi „cu cap” si „fara cap”. E o arta, si asta! :)))
Comentariu beton!12
@Andreea C., da, da, sunt convinsă că dorm mai mult decât liniștiți, pt că își face de cap efectul Dunning-Kruger
Io niciodată n-am putut invidia un muist sau muistă care au ajuns mai sus ca mine pentru simplu fapt că io știu că nu pot fi ca ei. Ăia așa-s născuți, așa funcționează.
Comentariu beton!14
eu ca JT. De ce mi-aș dori să ajung undeva uitând să fiu eu? Nu, mulțumesc.
Spor la călătorii, că așa atingi un dublu scop: calatoria + autocurățarea listei 😀
Apropos de numărul de followers: dacă îți iese cu unul mai puțin pe blog, să știi că eu sunt🤭 Sunt doua luni de când m-am dezabonat din greșeală și nu mai reușesc să ma abonez. Sunt atât de puțin invidioasă pe tine, că mi-am făcut o altă adresă de email, doar-doar oi putea reintra in clubul select😀
Dar, ce sa vezi, nu a mers nici cu aia. Dacă e cineva priceput să mă învețe ce să fac…aici sunt😀
Nu-mi dau seama de ce nu-ți funcționează. 🙁
Nici eu. Si sufăr…acum îmi dau seama că simt chiar invidie pentru ăia care primesc notificari😀
Bertha, nu ai de ce să te simți așa, nici eu nu primesc, deși m-am abonat :)) Așa că accesez și eu site-ul periodic și mă pun la curent.
Facem un club de invidioase? :))
Deea, gata, ne organizăm😀
Lista adepților e deschisă 😀
@Bertha, pentru „organizare” tre’ sa aprinzi lumina…😉
Pentru notificari, io-ti propun sa faci o ciorba de fasole cu ciolan afumat, si ti le trimit io, daa numa’ cat tine ciorba… 😁
ai verificat setarile d’aici?
https://wordpress.com/subscriptions/settings/ro
Tavi, am aprins de mai multe ori lumina, dar nu e ca-n banc😀, și cu lumina e la fel😀
M-am uitat în setari, scrie ca nu-s abonată la niciun blog🙁
Am o prietenă care pățește la fel. Are un mic business și, cam de fiecare dată când postează vreo reușită pe pagina de business, pierde și followerși, dar și frenji de pe contul personal. Era supărată la un moment dat, că nu înțelegea de ce. În loc să se bucure că gunoiul se scoate afară singur… 😉
Comentariu beton!17
Da, păi cum să suporți succesul altuia? Doamne frește, poți sa și mori.
Eu am altă teorie, nu e chiar invidie pura. Oamenii ăștia care te părăsesc nu au conexiunea pe care ai creat-o tu cu noi în atâția ani, nu simt noțiunea de familiaritate pe care o avem noi cu tine. Noi ne bucuram ca pentru un prieten, un prieten care si-a câștigat statutul prin mulți ani în care a dat sfaturi, recomandări, subiecte de reflecție, zâmbete și ras incontrolabil, cam toate elementele unei prietenii adevărate. Tipul asta de oameni te-au cunoscut ulterior și tu nu ești singura persoană cu blog și expunere. Oamenii respectivi realizează că singura ta sursa de venit e blogul și evident cititul lor tu îl monetizezi și îl transformi în alte plimbareli. Poate e un pic de invidie, dar mulți au ajuns sa selecteze foarte dur pe cine vor sa urmărească și pe cine nu, conștientizând faptul că prietenia virtuală se transforma pentru cel urmărit în bani și colaborări.
Comentariu beton!17
Am râs la asta: „mulți au ajuns sa selecteze foarte dur pe cine vor sa urmărească și pe cine nu, conștientizând faptul că prietenia virtuală se transforma pentru cel urmărit în bani și colaborări”.
Știi că ai dat definiția pe lung a invidiei, nu? Nu de alta, doar oamenii ăia ajung să selecteze dur doar atunci când plec pe câte undeva sau fac lucruri mișto. Până atunci n-au dat unfollow.
E primul și singurul blog de unde primesc e-mail la fix 8 dimineața,tocmai datorită anilor de când sunt aici și nu mi-a părut rău,nu am pierdut tjmp,l-am câștigat total .Că m-am trezit câteodată ciudată sau n-am avut timp de povestit,comentat,asta e mai puțin,dar în majoritate simt că am stat la cafea cu prietenii/colegii de altădată.
😆😆😆un fel de definiție. Dar e dreptul lor sa fie invidioși, rămânem noi, în gașca noastră de neinvidioși.
Cred ca are de-a face și cu influencereala pișcotarilor, care numai asta fac, se plimbă pe baza faimei virtuale fără a avea și altă bază în spate. Ăștia care te părăsesc nu știu câți ani ai muncit tu ca să ajungi să te plimbărești acum.
Băi, să știi că pișcotarii nu prea se plimbă pe nicăieri. Pișcotarii sunt aia care merg pe la evenimente să mânânce gratis, dar p-ăia nu prea-i plimbă nimeni pe nicăieri, că plimbatul presupune niște costuri pe care nu și le asumă nimeni doar ca să plimbe pișcotari. Influencerii ăia pe care-i vezi tu plimbându-se sunt plimbați pe bani foarte mulți, deci sunt orice doar pișcotari nu.
Eu zic sa faci in experiment și să pleci mai des. Sa vezi cu câți ramai. Eu una abia aștept să văd ce locuri faine mai descoperi. Chiar m am luat după tine și am făcut o excursie la Barcelona saptamana trecuta (cu ocazia salonului auto). Am și o recomandare de mâncare: la carciumioara cu specific indian din Placa de Sants. (eram cazati chiar în zona). Sa i dea Dumnezeu sănătate indianului că am mâncat un orez biryani extraordinar. Și mult, și bun și ieftin. Daca mai stăteam cred că încercam tot meniul (și avea vreo 4 pagini scrise mărunt)
Comentariu beton!12
io cre’că-s cel mai plimbăreț dup’aci (top 3 sigur), da’ pe mine nu mă invidiază nimeni…; ori, se zice că cine n-are dușmani nu prea e om important!? zici să-mi fac blog?
Comentariu beton!27
Nu că zic, chiar ți-aș recomanda. Dacă nici tu n-ai avea ce scrie…
Da,sa scrii in stilul tau ,ar fi chiar excelent ! Mie imi place umorul tau. Poate devii al treilea colaborator,dupa Iulia si Edel…Punem o „pila”la MV ?
Da, te rog eu mumos, fă-ți blog 🤗
say what? să mai facă @MV niște bani și de pe cwru’ meu?
see what I just did here? next level envy…, că tot e tema de azi;
dap, mulțumesc de gînduri bune și aprecieri, da’ nu mă prea văd; cum io sunt cinstit cu toată lumea trebuie să fiu cinstit în primul rînd cu mine; și știu că eu sunt un om de execuție (uneori mai bine, alteori mediocru, rareori rău, dar se întîmplă și de astea), nu sunt un inovator; dacă ar fi de scris, aș avea nevoie să mi se dea teme ca să pot livra constant; că numa’ un alt blog unde se postează din an în Paște mai lipsea de pe interneții dacici…
așa că rămîne cum am stabilit, nu sunaț, vin io din cînd în cînd;
Comentariu beton!13
Am observat și eu mai puține comentarii la anumite articole.
Cele cu mașini, călătorii și recomandări( asigurări, cumpărături online).
Nici eu nu sunt cu mașinile. Însă, articolele respective nu erau doar despre mașini.
Aveau fotografii superbe cu locuri, oameni și mâncare. A fost o experiență pe care nu oricine o trăiește.
Am trăit-o și eu citind articolele.
La fel cele cu călătoriile. Nu am fost în locurile vizitate.
Io-s invidios când văd un platou plin cu de toate. La farfurie mai puțin.:)))
Da, Mihai, te invidiez pentru experientele pe care le ai. E visul meu sa calatoresx, sint insetata de asta. Unfollow? Mascuzatz, n-ai sa vezi. Ma uit la postarile tale si visez ca poate voi reusi si eu sa urmez macar ceva din experientele tale. Invidia mea nu ma roade, e politicoasa. Am venit ieri din Romania dupa o saptamina de vizitat, reintilnit, etc. Toata lumea m-a intrebat cum e, citi bani fac, cum e viata ‘acolo’. Ce sa zic, nu sint ciini pe strada, drept pentru care nici colaci in coada nu am vazut sa poarte. Stiu cum e aia cu invidia. Eu nu am unfollowers pentru ca la mine s-au epurat demult. In schimb constat ca sint in continuare, dupa ani de plecare, birfita. Ce sa zic. Minunat. Invidiosii sint oameni fara ocupatie, fara evenimente majore in viata. Cred ca eu ar trebui de fapt sa ii invidiez pe ei. Voi studia problema. Pina la rezolutie, te rog eu: plimba-te si descrie experientele. Semnat: aceasta invidioasa.
Plm, ăștia chiar au luat în serios urarea #wehateMihai?
Eu decât sunt invidioasă că nu am fost prima care a spus asta! 😂😁
‘mpare rău la doamna
Da’ mai stai si tu pe acasa, ce atata plimbare? 😃
Invidia si „grija” fata de aproape sunt „calitati” ale acestui popor, de la Miorita cetire! Asa ca mai bine se elimina singuri decat niste comentarii cu injuraturi neaose sa trebuiasca sa muncesti tu sa ii elimini 😁
Invidia, gelozia, ipocrizia si lauda le gasesti de obicei la aceiasi indivizi. Nu i-am inteles niciodata si nu cred ca ii voi intelege pe acesti oameni. Cunosc cateva specimene si ma feresc ca dracul de tamaie de ele.
Cum sa invidiezi omul pentru ce face sau ce are? Fii multumit cu ce ai.
Nu de putine ori am gasit inspiratie pentru o vacanta pe la amici /tine pe retelele de socializare.
Eu ma bucur ca ti-am gasit blogul. Iti dau un exemplu. La recomandarea ta am cumparat „Ultimul an cu Ceauşescu”. Mama mi-a adus cartea saptamana trecuta cat a fost in vizita la noi. Eu inca nu am apucat sa o citesc dar mama a citit-o. A fost atat de fericita ca a citit cartea si fara sa iti citeasca articolul mi-a zis: cartea asta ar trebui sa fie citita de cat mai multi oameni. Sa isi aduca aminte cum a fost pe vremuri. Ca nu era bine de loc.
Asa ca, orice ai face, pe oriunde te vei plimba, ma voi bucura pentru tine. Pentru ca pentru mine blogul tau inseamna o sursa de inspiratie.
Comentariu beton!12
Interesant fenomen, or fi cei care ar vrea sa te plimbi cu carul cu boi și să faci turul mănăstirilor ca să ne arăți poze cu moaște ?🤔
Ar fi bine daca am afla unde sunt paginile unde fac follow după ce pleacă de aici. 🤔🤔
Bine că pleacă singuri, the best ar fi sa nu mai comenteze niciodată p-aci, never ever.
Și eu mă înverzesc la chestii de-astea, cu mențiunea că, după ce bombănesc în sinea mea că „bine că iar ești în vacanță în timp ce eu car dosare cu cârca”, îmi promit solemn că și eu o să. Soon. Eu nu cred că invidia e boală. E greu să vezi că alții pot și tu nu, deși nici tu nu ești câștigat la belciuge. Diferența o face cât poate să ducă fiecare și ce perspective are să poată în viitor. Pe mine, de exemplu, mă ambiționează. Scrâșnesc din dinți și fac pe dracu-n patru să reușesc și eu să fac ce fac alții. Cu toate astea, uneori te pot urmări în vacanțe, alteori nu. Atunci scrollez mai departe cât timp ești pe coclauri (tu sau alții, că mai am de-ăștia). Alții nu duc atâta și nici n-au speranțe că vor putea vreodată, și trebuie să plece de lângă tine, pentru că bucuria ta le face rău. Pleacă în liniște, nu te acuză că tu te distrezi, iar ei nu. Mie mi-e milă de ei. Și nu, când trăiești doar să mergi la muncă și să vii acasă, fără să poți face ceva pentru tine, nu te bucuri pentru străinul ăla care trăiește flu flu. E ipocrizie să crezi altfel.
Data viitoare ori ne iei cu tine ori nu mai pune deastea … 😀
hai sa iti explic de ce tocmai dupa una dintre excursii ti-am dat unfollow pe unul dintre conturi (te am si cu blogul si cu contul personal). Intai asteptam cu nerabdare si ma uitam de 2-3 ori sa prind toate comentariile despre orasul respectiv, dintre cele mentionate mai sus, ca doar e printre preferatele mele. Dar dupa aceea domnul Zuck s-a prins ca ma intereseaza ceva mai mult blogul tau decat alte subiecte si a inceput sa imi aduca in fata articole de-ale tale vechi de cateva zile bune, pe care le citisem deja (de obicei citesc de pe blog direct, probabil nu intrasem de pe FB) intr-un mod foarte insistent si repetitiv. Asa ca dupa niste recomandari repetate vechi de o saptamana am decis sa dau unfollow sau snooze pe 30 de zile.
Deci sunt si motive mai variate, nu e doar invidie.
Ești într-o micuță eroare. Eu vorbesc despre unfollow pe profilul peesonal, nu pe pagină. Că pe pagină nu le monitorizez și nici nu mă interesează.
După vreo douaj’dă anișori pe plaiuri iberice mi se rupe de invidia, gelozia și capra vecinilor sau neamurilor(proaste, sau bune) așa că Mișule fiecare cu ce are sau cu ce poate, da nu-ți mai stresa neuronii și pune mâna de ne scrie ceva interesant pe ziua de azi, hai să trăiești (mai bine) și fără unfolowuri dă ăștia!!!! 😜😜😂😂
Zici că e cu m , păi dacă era cu d îmi stătea ceașca de cafea direct in gât ! Atunci sa vezi ce vijelie in mass media.🤣😂🤣😂
Crek nu vre lumea sî pățască fizicul tău ceva. Șî pentru cî nu îs așa tari di inimă, ti lasî în pacile tale sî ti scălâmbăi pi undi vrei.
Invidia e o stare ce urateste omul pe dinauntru si pe dinafara. Am intalnit si eu oameni la care invidia este a doua lor natura si chiar se impaca cu ea foarte bine, din pacate.
Eu nu ma impac cu invidia, daca o prind pe la mine se lasa cu bataie cu strigaturi. Nici alte sentimente urate vis-a-vis de semenii mei nu se bucura de succes. Incerc sa traiesc dupa ideea „live and let live”.
Eu nu vă invidiez când plecați în vacanță sau aveți vreo activitate interesantă. Mă bucur pentru dumneavoastră și îmi bucur și ochii cu pozele din acele locuri. De fapt, am ajuns la concluzia că nu știu să fiu invidioasă.
1. Daca e sa fiu invidios pe ceva, e fix pe cel care poate sa se plimbe peste tot, asa cum faci tu. Repet, sa se plimbe, nu ca merge cu nu stiu ce masina sau sta la nu stiu ce hotel. Dar e o invidie pozitiva, pentru ca aflu despre locuri noi, imi confirm opinia despre cele stiute si imi fac noi idei de calatorie.
2. Daca au dat unfollow, sa fie sanatosi. Mai bine decat sa bage comentarii tampite si toxice la greu.
@Cristi. Exact, bine punctat! De acord. Buba crește când posesorii de fiere in exces bagă comentarii idioate și toxice. Dacă doar dau unfollow nu ne afectează prea mult, pentru că oricum pot să dea cu ochiul pe sait, cu sau fără follow.
Citesc mai trz
Eu scrii mai putin cand esti plecat-nu ma pricep nici la masini nici la calatorii
Nici la mancare
Pune pisici
Iti zic eu de ce iti da lumea unfollow. Cu fiecare plecare, cu fiecare vacanta scad sansele sa mai primim vreodata reteta aia de salata mega buna pe care ai promis ca ne-o lasi cand ajungi la un anumit numar de kilograme. 😢
Băi, să știi că m-am gândit la asta. Dar mi se pare aiurea să las rețeta de salată, când eu mă porcesc cu diverse. Cred c-o reportez pentru iunie-iulie, când mă apuc din nou de treabă. Cred.
Vreo doua-trei secunde mi-am stors creierii incercand sa imi aduc aminte in ce melodie de-a lui Celentano a cantat el asta… apoi… zbaammm!!! 🤣🤣🤣
Păi n-aveai de făxcut decât să citești și fraza de final. 😀
Pizma cu ,,m” cafea peste tot 🤣, stiam ca nu este indicat sa bei cafea cand citesti pe blog . Ba inca m-am uitat de doua ori ca poate -mintea mea bolnava . Nu am invidiat pe nimeni nici macar o data . Ba chiar ma bucur cand vad ca cineva realizeaza ceva : casa , masina , concediu , pantofi etc . Invidia chiar este boala si am observat in jurul meu ca oamenii invidiosi nu sunt tocmai fericiti .
Cum să fii fericit când mereu găsești ceva de invidiat?
Cunosc bine genul asta de oameni, care, realizand ca suntem cam prin aceeasi bula financiara pe o scara de valori sociale, sigur subiectiva si nereprezentativa decat cel mult individual, ajung sa isi cumpere aceleasi: masina, casa, gard, copaci, tabla, electrocasnice, haine si poti enumera ce doresti aici – pizma pe realizarile celuilalt rules…
Sunt aceeasi oameni falsi care umbla cu etichetele in vant „sa se vada firma”.
De fapt, sunt chiar aia de vorbeste „intelepciunea populara”:
„Dusmanii-mi poarta pica,
Dar n-au valoarea mea…”
Habar nu am ce sa spun. Strugurii sunt acri probabil pentru multi.
Eu una nu as avea curajul tau (in ceea ce priveste expunerea publica) tocmai din motivele de ura, invidie si rautate; nu atat spuse, cat mai ales simtite si gandite.
“Da’ ce, eu nu muncesc?”
“Eu de ce nu am?”
“Toti aia care au, sigur au facut ei ceva, cunosc ei pe cineva, fac ei ceva-ceva.”
Asta in timp ce-si strang si mai mult buzele a ura si-si rod mucoasa bucala a invidie. Si vorbim de rude, neamuri sau vag amici. Daramite de niscai necunoscuti de internet.
Pe mine una m-a uns la suflet tot ceea ce ai spus de Lexus. Sport Lexus! Aceea e masina pe care o are si sotul meu. Si tot acel albastru. Ia-o pe ea la drum. E diferita la drum bun si lung (de exemplu Germania la volanul ei este o experienta ce imi aduce zambetul pe buze instant; iar eu nu-s cine stie ce sofer cu vechime de zeci de ani, asa ca voi :)). Inaintea ei am avut sedan, era neagra. Iar eu imi voi lua in curand SUV, pe rosu. Muncim pentru a ne cumpara obiecte ce ne aduc experiente. Experienta drumului a contat mai mult pentru noi, decat destinatia in sine. Mda, niste parveniti ce suntem.
Habar n-am de ce urmează unfollow, după călătorii sau tururi de mașini. Înțeleg după vreo polemică unde ruptura e așa de mare intre cele doua puncte de vedere, încât unul din voi preferă divorțul. Și aici e exagerat, dar să spunem că, la fel ca tine, respectiva persoană vrea să se înconjoare doar de cei care gândesc la fel cu ea. Îi inteleg până și pe hipsterașii cu politicălu corect. De fapt mint, pe ăștia nu-i înțeleg, dar am vrut să mă dau mare că am ajuns atât de zen, încât să-i înțeleg și pe ăștia. Dar s-ar explica prin faptul că nu vorbim limba lor sau prin faptul că ne mai place să mâncăm câte un mic, o fripturică și să mai purtăm și pielea animalului sacrificat, pentru că eu unul nu vad de ce s-ar pierde/arunca etc. Deci, din punctul meu de vedere, mai rămâne doar invidia. O ciudă de corporatist umflat de covrigi și apă de la uatărculăr. Habar n-am. Personal, am avut de multe ori păreri diferite, dar eu nu vreau neapărat să intru într-o bulă unde toți gândesc ca mine. Pe astea cu călătorii abia le aștept. De mașini nu sunt așa pasionat, dar îmi plac. Și sunt cu călătorii până la urmă. Ia să văd bă, unde naibilea a mai ajuns Vasilescu. Deci merge. Batăm lain, la astea nu văd de ce dă cineva unfollow, dacă nu e invidie. Chiar și atunci când nu-mi permit sa mă plimb, tot îmi place să citesc despre o cârciumă din Viena, o cafenea din Palermo etc.
Nemuritoarea cugetare a marelui filosof Celentano unde o găsim? Ca sa o rulam in bucla, spre aducere aminte.
Poate o are cineva dintre cei care încă mai sunt “urmăritori” fideli.
Tot ce pot să-ți spun e că o găsești în episodul care a rulat pe 21 octombrie 2021.
Oamenii care invidiaza cu hate sunt nefericiti cronici si asa vor muri. Nu se pot bucura de ce au pentru ca se gandesc non-stop la ce le lipseste.
Si daca ei nu le pot avea pe toate, atunci restul nu merita nimic.
Comentariu beton!16
Superb spus.
@MDM: nu mai este nimic de adaugat la cele scrise de tine.
Multumesc Mihai. Ce pot sa adaug e faptul ca am observat ca multi sufera puternic. Si transforma aceasta suferinta in ura. Si fereasca sfantul sa te vada „mai prejos”. De ce grasa aia are sot si eu nu? De ce necredinciosului aluia i-a oferit viata chestii pe care eu mi le doresc si mie nu? De ce eu care muncesc pe rupte nu am atatia bani ca tine care dupa ce ca faci ceea ce-ti place mai si freci menta? Etc
Edit: ultima e despre mine. Nu stiu altii cat muncesc dar de la exterior unii au mai tras concluzia ca o cam frec.
Huh, eu tocmai că am reacția inversă: uite un nene care nu face ca toți mimozii și mimozele din dubai și merge pe coclauri interesante, hai să citesc să descopăr chestii!
Ca să îi scuz și pe invidioșii care dau unfollow, dacă ești genul de om care invariabil ajunge să se compare cu alții și să își alimenteze frustrările, e mai bine pentru sănătatea ta la căpuț să nu te mai confrunți cu sursa invidiei… deși problema tot la sine în cap e. Invidia e foarte omenească la urma urmei, depinde ce faci cu ea.
Si eu mai experimentez invidia. Dar nu aia pizmuitoare, cu hate ci gen „ce tare, si eu vreau.. sper sa ajung acolo si eu candva” si stau sa analizez cum as putea sa fac asta. Unele le-am reusit altele nu, mai trebuie de lucrat la multe. Foarte interesant, invidie n-am simtit cand aveam o situatie materiala mai buna de acasa.
Pe insta eu ma uit in mare doar la asmr, ceva ce ma relaxeaza, video-uri cu oameni care-si renoveaza mobila sau altele funny cu si despre copii sau animale. In mare am dat unfollow la multi care portretrizau viata perfecta care nu exista, nu din invidie ci pentru ca imi facea rau mie sa vad asa ceva. Ma bucur pentru altii ca pot si n-am treaba cu asta, doar ca daca vad ca lipseste umanul, normalul din ecuatia asta si nu ma mai identific, mai bine ies din acea bula perfecta. In fond pentru ce sa urmaresc o persoana care nu-mi suscita interesul cu nimic. Probabil altii o fac din curiozitate, eu nu-s asa. Uite, de exemplu intr-o vreme imi tot arata insta postarile lui Dorian Popa care e COCALARISMUL in persoana combinata cu FUDULIA.
Mie imi place de tine cum descrii multe situatii, pataniile cu Vasile si Suzana (am suferit si eu de la distanta cand a disparut haiducul de Vasile cateva zile) dar si cu cele 3 fete minunate din viata ta. Ma binedispune, arata ca esti om, esti si modest si ai umorul tau. Si nici macar nu te cunosc in persoana.
Am citit cu nesat si spor review-urile cu Road and Cars si cele trecute, am suferit langa tine cand a trebuit sa te intorci inapoi pentru moartea fulgeratoare a mamei tale sau postul tau cu orasul tau natal in care ai zis ca nu mai ai la ce sa te intorci. Ma identific cu multe din ce scrii.
E foarte bine ca dau unfollow. Ca e din invidie sau altceva, nici nu conteaza. Meriti sa ai aproape oameni care rezonează cu tine.<br /
0
* oameni care rezoneaza cu tine – am vrut sa scriu.
Hai c-am corectat io.
Se multumeste Mihai!
bah, invidia e buna. Invidia arata ca esti in plm om. „meh”. Acolo ma sperie pe mine oamenii. Aia cu „meh”.
Invidia e chestia aia care iti arata ca poti mai mult.
Si aici intervin doua chestii.
1. iti pui intrebarea: bah, cum sa fac si io? Si…ajungi la raspunsu „ghinion fraiere, nu ai calitatile umane necesare”. Ca plm, d-aia nu ai, ca inca nu ai ajuns acolo. Si aici incepi. Inveti mai mult, futi mai mult, muncesti mai mult, furi, dai in cap…irelevant. Dar ajungi si tu acolo.
2. Iti pui intrebarea: bah, cum sa fac si io? Si…ajungi la raspunsu „ghinion fraiere, nu ai calitatile umane necesare”. Ca plm, d-aia nu ai, ca inca nu ai ajuns acolo. Si aici ajungi la concluzia: „da ia mai da-l in pula mea si pe ala!”
Oare când dispar urmăritorii de pe pagina personală a lui MV crește numărul de followers de pe pagina lui Vasile și a Suzanei? Poate asta e explicația, oamenii preferă influențări care nu călătoresc nicăieri.
e firesc să se întâmple așa, cred eu. măi, oameni, invidia nu e boală! e doar o emoție primitivă, de când lumea. toți, absolut toți, am trăit-o măcar o dată-n viață. dar diferit!
imaturii emoțional, nesigurii pe ei și cei cu mai puțină minte și/sau educație nu realizează că nimeni n-are o viață perfectă. că și tu, @MV, îți duci luptele în spinare, oricâte călătorii frumoase ai posta, oricât simț al umorului ai avea, oricât de norocos pari să fii. nu se gândesc cât de mult ai muncit ani de zile sau cât muncești acum. văd doar spectacolul, nu și munca din spatele cortinei. și, când văd „spectacolul”, apare comparația, dorința de-a avea ce ai tu, amestecată cu ură. e o invidie depresiv-ostilă. realizează că lor nu li se va întâmpla asta și nu suportă că tu ai succes. apare chinul neputinței lor în alea câteva secunde-n care văd postarea, li se întărește imaginea negativă despre ei. și caută răzbunare, pe care o pot realiza doar așa, prin retragere.
nici cei care rămân alături de tine nu sunt scutiți de invidie. dar au o invidie admirativă și-și spun: „ia, uite unde a mai ajuns Vasilescu.. e normal, a muncit/muncește atât de mult pt asta! „. unii se și bucură pt tine, ca și cum succesul tău este și al lor. te admiră și-i mobilizează. îți mulțumesc în gând sau prin comentarii că i-ai făcut să râdă ori să zâmbească. admiră că ai împărțit ceva frumos sau interesant cu ei. și ignoră și trec mai departe când nu rezonează cu vreo postare.
ăștia sunt oamenii care înțeleg că postările sunt doar firimituri de viață, închid ecranul și se întorc la viața lor, la cine sunt ei.
așa că e chiar foarte bine pt cei care-ți dau unfollow. nu mai pierd energie și timp, rozându-și unghiile și umplându-și sufletul cu venin și fiind profund nefericiți. nu vor înțelege niciodată că viața omului e doar despre el, tu azi, tu ieri, tu mâine.
Comentariu beton!22
„Pizma cu M ” 🤣🤣
Tu să fii sănătos 👍 sunt din ce în ce mai mulți de-aștia 😑
Poate ii deprima să vadă că alții o duc bine și se umple de negativitate când văd asta și nu vor negativitatea aia în viața lor pentru că unul din efectele nașpa ale social media e că te face sa te compari cu alții și unii oameni nu se pot abține să nu se compare. Mi se pare firesc. Ridicol ar fi sa dea unfriend. Bănuiesc că nu e cazul.
Înainte să zică cineva ceva: i enjoy postările de travel și haleală.
Apropo de followerii care te părăsec pe feisbuc. Când ai de gând să plătești comentariile de pe blog, măcar alea de pe 2021? Nu mai băga abureli că nu ți-a virat banii oculta că io nu te mai cred.
Maxim o săptămână îți dau și dacă nu-mi virezi banii fac ce-o făcut tata!
Când îmi intră și mie banii pe vaccinuri. Că n-au plătit nici prima doză.
“ Sunt ca un om și eu” -ce draguță expresie!
Poate nu te superi, aș vrea sã-ți scriu cum vãd și eu lucrurile: mi se pare că la anii, veniturile pe care zici că le-ai avut, oamenii intre care te-ai invartit (e și asta o expresie apusa 🙂), educația pe care ai primit-o, ai călătorit prea puțin pâna acum. Se vede din uimirea cu care prezinți anumite aspecte, că ieșirile din țară, pe bogăție sau nu, au fost răruțe până în anii din urmă.
Poate fi pură invidie la oamenii care declarau in urmă cu câteva articole la tine si Zoso ce venituri mari au, că nu sunt in stare să facă și ei asta. Nu au energie și imaginație.
Dar poate fi și suferința că deși au, și au facut mai multe, sunt lipsiți de vizibilitatea pe care o ai tu.
Fără să se gândească la munca ta de a pune totul in cuvinte, de a reda totul cu finețe celor care doar visează la ceea ce faci sau celor, ca mine, care adoră sa citească o propoziție vie, rotundă, care face cât o mie de imagini.
Ți-am dat și eu unfollow pe FB cu mult timp in urmă, doar pentru că acolo mi s-a părut că ai un alt tip de discurs, mai incisiv, și te-ai rățoit (așa am simțit) pe nedrept la cineva care te-a contrazis fără răutate.
In rest, mă bucur că te pot citi aici, că citesc si comentariile celorlalți, pentru mine ai făcut un colț de lume mai bună.
Mi-ar plăcea să ai emoji cu like/vesel/love și la commenturile sau articolele tale:)
Am ieșit prima oară din țară în 2005. De atunci măcar o dată pe an am fost pe câte undeva. De vreo 6-7 ani plec pe câte undeva măcar de trei ori pe an. Nu știu dacă asta e răruț sau nu, dar de mirat am să continui să mă mir ori de câte ori ies din țară. Pentru că, din păcate, trăim în România, unde aproape nimic nu e normal, deci mă voi mira de fiecare dată când voi da cu nasul de normalitate.
Cât despre unfollow-ul pe Facebook pentru că ți s-a părut că m-am rățoit pe nedrept la cineva, poate așa s-a văzut de la tine, nu contest. Ce pot să-ți spun este că eu nu mă rățoiesc niciodată pe nedrept, mai mult ca sigur aveam un istoric cu respectiva persoană. Mă rog, nu contează, oricum nu știu la cine te referi.
Da, posibil sa mă fi inșelat, nici nu mă preocupă prea mult FB ca să imi lipsească ceva.
Aș fi curioasă și invers, care sunt subiectele la care crește numărul de follow-eri.
Și… la cât mai multe călătorii!
Toată lumea caștigă!