Zilele trecute mi-am dat seama că mi s-a întâmplat singurul lucru care nu trebuia să mi se întâmple cât mai era un pic de căldură pe-afară. La început am crezut că mi se pare, că n-are cum să fie adevărat, dar, ulterior, cu groaza în suflet, am constatat că e cât se poate de adevărat, iar dezamăgirea mea a fost cumplită: nu-mi mai găsesc sneicșii.

După un moment de uluială, știți voi momentul ăla când ți se derulează întreaga viață prin fața ochilor, am intrat pe modul de criză și-am acționat cu sânge rece, așa cum ar trebui să acționeze oricine în situații de presiune: am intrat pe net și-am cumpărat primele bilete de avion pentru Italia care mi-au căzut în fața ochilor. Să mă duc să-mi cumpăr sneicșii la loc, ce mama naibii să fac.

Hai că mi-am imaginat ce fețe faceți când citiți asta și-am râs oleacă. Sneicșii sunt bine sănătoși, așteaptă vara viitoare să poată colinda din nou pe plajele însorite ale Europei. Dar de plecat în Italia tot am plecat. Fetele sunt la bunic-su o săptămână și-am zis că poate ar fi cazul să mergem și noi doi (doar noi) pe undeva. Că nici nu mai țineam minte când se întâmplase asta ultima oară și, pentru binele relației, ar fi indicat să mai facem lucruri și împreună, doar noi doi.

Planul inițial era să mai tragem o fugă la plajă pe la poporul frate și prieten bulgar. Dar cum vremea a trecut brusc de la caniculă la temperaturi de început de octombrie, ne-am sucit că nu prea merge plaja îmbrăcat cu hanorac. Așa că ne-am uitat după niște bilete de avion la prețuri decente pentru un loc în care să nu mai fi fost măcar unul dintre noi.

Și ce să vezi, pentru că așa lucrează karma, cele mai bune prețuri erau exact pentru locul în care trebuia să mergem în citybreak când a început pandemia. Loc în care, evident, n-am mai ajuns, în plin lockdown la nivel de întreaga Europă. Așa că zilele astea, o să mă găsiți plimbându-mă liniștit pe străduțele din Palermo și bucurându-mă de fericirea din ochii fashionistei. Știți, Italia e țara ei preferată, dacă s-ar putea toate vacanțele noastre ar trebui să fie acasă la Giancarlo.

Atât pentru azi, am plecat să colindăm. Ah, să-mi țineți pumnii să găsesc un loc în care să se poată mânca pizza de regim. Sau măcar niște paste dietetice. 😊