O să las aici câteva concluzii la care am ajuns în călătoria mea aproape inițiatică.

A fost, fără îndoială, una dintre cele mai mișto chestii pe care le-am făcut pentru mine în această viață. N-am glumit și n-am mințit când am spus că îmi doream din adolescență să pot pleca de nebun, cu mașina, să colind Europa. Uite că tot în adolescență, dar aia mai târzie, am reușit s-o și fac. Apropo, mașina, furia mea albastră, s-a comportat absolut impecabil pe parcursul tuturor celor 9700 de kilometri, n-am absolut nimic să-i reproșez.

Daaar, sfatul meu este să nu faceți așa ceva decât dacă sunteți același gen de maniaci. Vă las imediat aici câteva motive.

Multă lume are impresia că plecatul cu mașina în concediu înseamnă doar să socotești cât te costă carburantul și aia a fost. Că doar cazările sunt tot alea, pe aceiași bani, nu? Mai adaugi la bugetul de vacanță doar banii de benzină sau motorină și-i dai bătaie. Well, ar putea să fie o socoteală corectă, dacă n-ar fi total eronată.

Pot să vă spun, cu chitanțele în față, c-am dat mai mulți bani pe vignete, taxe de autostrăzi, taxe de poduri și tuneluri sau parcări. Da, da, fără glumă, când plătești 46.10 euro doar ca să treci printr-un tunel, practic ai dat aceiași bani pe care i-ai fi dat pe un plin. Plin cu care aproape aș fi ajuns de la Graz la București. De altfel, doar joi, de la Grenoble la Graz, pentru c-am ales traseu prin munți, am dat pe diverse taxe aferente drumului aproape 200 de euro. Dar n-am crâcnit, mi-am asumat costurile astea dinainte de plecare.

O să-mi spuneți „dar nu e obligatoriu să mergi pe autostrăzi”. Ceea ce este perfect adevărat, există la ăia o infrastructură atât de bine pusă la punct, încât te poți deplasa oriunde și pe drumuri fără taxe. Doar că, vedeți voi, drumurile fără taxe au un mare dezavantaj: majoritatea lor au limita de viteză foarte jos (40 sau 50 km/h, doar în Austria am întâlnit DN-uri cu limită de viteză 70 km/h, deja mă simțeam ca la raliu) și sunt mult mai lungi. Prin urmare, dacă eviți autostrăzile, dublezi sau chiar triplezi timpul de ajuns din punctul A în punctul B. Ceea ce poate fi extrem de neplăcut când ești cu tot familionul în mașină.

Credeți-mă, oricât de mișto ar fi să mergi pe DN-uri (că vezi multe locuri frumoase din țara respectivă), la un moment dat ți se ia să rulezi cu viteze mici și să ți se pară că nu mai ajungi niciodată la destinație. Ca să nu mai spun că foarte des vei merge în coloană, pentru că oamenii ăia nu se grăbesc niciodată. Că dacă se grăbeau, o luau pe autostradă.

Prin urmare, o să constați că dacă mai dai de alte mașini pe drum (și-o să dai), o să blestemi încetișor cale de 30 de kilometri în spatele unui tractor care a plecat cu treabă în satul de peste deal. Tractor în spatele căruia stau frumos aliniate cinșpe mașini și niciuna nu-l depășește, pentru că asta ar însemna să treacă de viteza legală. Desigur, poți să faci o românească si să depășești tu toată coloana. Dar dacă ai ghinionul să fie prin zonă camere radar sau poliție (și sunt șanse mari să fie), o să plătești o amendă care te va face să-ți pară rău că n-ai luat-o pe autostradă.

Când ești cu mașina, nici cazările nu mai sunt cele cu care sunteți voi obișnuiți. Știi cum te uiți după hoteluri care să fie cât mai în centrul orașului în care urmează să ajungi, ca să poți vizita cât mai mult mergând pe jos? Treaba asta cam dispare, pentru că dintr-o dată vei căuta hoteluri cu parcare, ori hotelurile cu parcare nu prea sunt prin centrele orașelor.

Aici trebuie să fac o paranteză. Vorbim despre vacanțe de oameni normali, oameni ca voi și ca mine care ar căuta hoteluri sau cazări la prețuri decente, că dacă-ți permiți 400 – 500 de euro pe noapte, găsești hotel cu parcare și pe Champs-Élysées. Am închis paranteza.

Hotelurile de centru, cu prețuri decente, nu prea au parcare și vei fi nevoit să lași mașina pe stradă sau într-o parcare cu plată. Ceea ce e foarte bine și normal, că doar unde s-o lași? Numai că în toată Europa problema parcărilor a explodat, prin urmare riști sa nu găsești loc de parcare decât la 2.5 km de hotelul tău. Și nu e foarte plăcut să cari bagajele de la mașină la hotel pe toată distanța aia. Mai bine iei un taxi. 😊

Prin urmare, după prima experiență de genul ăsta, te vei învăța minte și vei căuta hoteluri cu parcări. Despre care trebuie să știți că te taxează pentru parcarea aia. Da, e posibil ca uneori să fie mai ieftin decât la parcările publice, dar bani îți vor lua cu siguranță. Într-un singur loc n-am plătit parcarea în toată vacanța asta. La întoarcere, la Grenoble, dar asta doar pentru că am ales un hotel de la periferia orașului, iar la periferie poți să mai ai norocul să găsești locuri de parcare marcate cu alb (deci moca), la liber. Norocul ăsta l-am avut eu.

Încă un lucru pe care nu-l spune nimeni. Mulți dintre șoferii din țări cu apă caldă sunt niște conducători auto extrem de slabi și nepricepuți. Și e normal să fie așa. Când ai infrastructura aia, ușor-ușor îți pierzi abilitățile sau nu le-ai avut niciodată. O să spuneți că nu vă interesează pe voi că nu știu ei să conducă.

Aham, când rulezi niște sute de kilometri pe autostrăzi din Italia, cu trei benzi pe sens, și se circulă cu viteză bară la bară pe toate trei, s-ar putea să te intereseze să vrei să ajungi întreg acasă. De-aia trebuie să fii în permanență cu ochii în patru, să nu te trezești că a trecut Giancarlo de pe banda doi pe banda trei, fără să se asigure și fără să dea semnal, exact când treceai tu prin dreptul lui. Și n-aveți idee câți Giancarlo sunt.

Un ultim motiv, și-am încheiat. Dacă nu ești vreun excentric, o să vrei să pleci în vacanță vara, că doar n-o sa te duci în februarie. Doar că la fel ca tine mai gândesc alte milioane de oameni de prin toată Europa. Oameni care vor fi și ei prezenți pe șoselele alea pe care vei merge tu, ceea ce va duce la supra-aglomerare. Doar vineri, când am plecat de Graz spre casă, am stat în trei ambuteiaje de minimum jumătate de oră fiecare. Am stat așa pe loc, fluierând a pagubă și uitându-mă cum îmi schimbă waze-ul ora de ajuns acasă. Până la urmă, am făcut 15 ore, dar eu sunt un maniac care scoate de la mașină tot ce poate (apropo, m-aș băga la un curs de piloți, știți ceva pe undeva?) și care știe fiecare părticică din drumul de la Sibiu la București. Altfel, ar fi fost măcar o oră în plus.

Așadar, ca să concluzionăm, dacă vrei să mergi scurt prin țările din jur, urcă-te în mașină si dă-i bătaie. Dar dacă îți trebuie vacanță cu drumuri multe prin Europa și nu ești pregătit pentru toate cele de mai sus (și-ar mai fi vreo câteva care mi-au trecut prin cap pe când conduceam miile alea de kilometri, dar le-am uitat), sfatul meu e să te orientezi spre alt mijloc de transport. Nu de alta, dar o să scutești mulți bani și niște bătăi de cap inutile.

Gata, că v-am căpiat destul.

sursa foto: freepik.com