Am citit zeci de articole despre vaccinul anti-covid și cum acționează el. Toate, absolut toate, erau scrise ca pentru oameni care înțeleg importanța vaccinării și care și-au mai prins și degetele în câte o carte. Nimic din ce-am citit, sau prea puține, n-ar fi avut cum să convingă măcar vreun sceptic, darămite pe cineva hotărât să nu se vaccineze.

Cel de mai jos, scris de Alina, explică pe înțelesul oricui, până și un elev de clasa a cincea ar înțelege ce face vaccinul ăsta și de ce mai trebuie să te protejezi o perioadă, chiar dacă te-ai vaccinat. Nu de alta, dar mă săturasem de câte ori am văzut replici de genul „hă, hă, hă, de ce trebuie să mai porți mască după ce te-ai vaccinat?”. Uite, o să înțelegi acum de ce.

Poate e și vina celor care comunică despre vaccin că n-o fac așa, pe înțelesul oricui. Poate ar mai reuși să pună pe gânduri măcar dintre nehotărâții care se crispează când citesc articole extrem de documentate, dar scrise arid și abstract, de-ți vine să le lași naibii după primele paragrafe. Uite, pentru ei, mai fac eu o încercare cu textul de mai jos.

Ce face vaccinul pe bază de mRNA și de ce trebuie să purtăm mască ceva timp după?

ARN mesager, zis și mRNA în engleză, este o metodă naturală de producție a unor proteine, naturale și ele. La ce ne trebuie nouă să producem proteine în celulele noastre? Păi celulele noastre nu sunt aceleași cu care ne-am născut, ele mor după un timp și trebuie înlocuite de altele noi, iar pentru a meșteri celule noi, unele dintre cărămizile necesare sunt proteinele. De-aia corpul nostru, toată ziua – bună ziua face proteine, chiar dacă nu ne dăm seama, cu ajutorul ARN-ului mesager.

Acum intră în scenă coronavirusul. Virusul ăsta e înconjurat de niște proteine de la el de-acasă, de la mama lui, niște proteine cu formă de țepi de care sistemul nostru imunitar n-a mai auzit până acum. Treaba cu sistemul imunitar e că de câte ori se întâlnește cu ceva necunoscut, încearcă să-l căsăpească pe hoțoman.

Dacă nu merge cu tunul, încearcă după aia cu gloanțe, cu săgeți, cu bâta ciobanului, cu rachete, până află ce-a funcționat, apoi îi face fișă de cazier intrusului: cum arată, pe unde a intrat, cum se comportă, cu ce poți să-i dai în freză să cadă lat. Câteodată sistemul imunitar nu reușește să găsească arma potrivită în timp util, și atunci virusul face prăpăd în organe sau în tot corpul.

Ce face vaccinul pe bază de mRNA? Știți magazinele alea de bricolaj, în care meșterii îmbrăcați în salopetă merg la departamentul de construcții și cer ba niște scânduri pe care angajații le rotunjesc la capăt să le facă bune de gard, ba niște plăci OSB pe care trebuie să le taie nu-știu-cum ca să iasă rafturi.

Ei, așa și vaccinul se deghizează în meșter cu salopetă să nu se prindă celula că ăsta care a venit cu o listă de materiale și instrucțiuni e din alt film. Și angajații îi taie ăstuia scândura după modelul dorit, care ce să vezi, iese în formă de țepi, și la final aruncă foaia cu desenul, că nu i-o mai trebuie, a produs destui țepi.

Azi așa, mâine așa, sistemul imunitar se trezește cu tot mai mulți țepi d-ăștia făcuți din proteine și zice hopa, avem un intrus. Și începe să facă ce știe mai bine, adică testează toate armele până face țepii praf și la urmă le face și cazier.

Toate treburile astea durează câteva săptămâni, că nici sistemul imunitar nu se poate antrena instantaneu, cum nici noi nu devenim mai forțoși după o zi de mers la sală sau la sapă. Azi se antrenează un pic cu ceva arme, mâine mai mult, poimâine și mai mult, și tot așa, până ajunge să fie pregătit de cafteală cu adevăratul coronavirus, cam după 35 de zile de la prima injecție cu vaccin BioNTech/Pfizer.

Adevăratul coronavirus vine și el pe șestache, crede că nu-l știe nimeni în cartier, numai că vine cu proteinele alea în formă de țepi pe post de șperaclu, că fără ele n-ar fi coronavirus, ar fi ca Romică Țociu fără Cornel Palade. Și sistemul imunitar îl vede și zice stai așa, că pe-ăștia îi știu, sunt fraierii ăia de țepi, vin cu un acaret în formă de glob, dar acuma scot săbiile și praf îi fac, că-i am la catastif.

Și uite-așa coronavirusul nu mai are timp să facă ravagii, că sistemul imunitar știe din prima cu ce să-i dea, și-i dă, nu glumă, de-i face praf toată trusa de unelte de spart uși încă de pe holul blocului. Și acum, că a rămas fără țepi, coronavirusul nu mai are cu ce să intre și moare pe preșul de la intrare, unde stă până vine tanti care face curățenie și-l scoate afară pe făraș.

N-a fost simplu, dar a meritat.