Dacă vrei să vezi de aproape o grămadă de oameni care vor o țară că afară, du-te la Teatrul Țăndărică. Du-te chiar dacă nu ai copii, du-te pentru experiența în sine care e devastatoare. Du-te să vezi cetățeni care n-au nicio problemă să intre în sală la un sfert de oră după ce-a început specatcolul. „S-a mișcat greu copilul, boss, și-am plecat târziu, știi cum e când ai copii”. Du-te să vezi selfie-uri și poze, făcute cu blitz, evident, tot după ce-a început specatcolul. „Să aibă și ăsta micu’ o amintire, ce dracu'”.

Dacă ești foarte norocos, o s-o vezi și pe mămica de lângă mine care l-a dezbrăcat pe fiu-său până la piele, l-a șters cu un șervețel, că, na, bietul copil transpirase de la cele CINCI rânduri de haine pe el (no f*cking joke), că nu e ca și cum sunt 20 de grade afară. După care l-a îmbrăcat la loc cu aceleași CINCI rânduri de haine. Toate astea în sală, „că știi cum e când ai copii, boss, nu-ți mai arde să te duci până la toaletă”.

Pe scurt, du-te să vezi cu ochii tăi părinții ĂIA de pe grupurile de whatsapp.

Și toți ăștia, după cum spuneam mai sus, vor o țară ca afară. Dar știi ce e cel mai trist? Copiii cetățenilor ăstora de nădejde vor crește fiind convinși c-așa e normal să fie, că doar au văzut ei la mami și la tati.

PLM

(9 noiembrie 2019)