Dacă n-ar fi existat Facebook-ul, probabil n-aș fi ajuns să nu-i mai suport, dar uite că ușor-ușor mi s-a luat și nu mai pot cu ăștia care, o dată la două propoziții, trebuie să bage un „al meu” sau „a mea” când se referă la cei cu care sunt într-o relație. „Al meu a mers la budă”, „a mea nu mai merge la budă” și alte formulări similare a căror acțiune propriu-zisă contează mai puțin spre deloc, scopul principal fiind făcutul de paradă.
Pentru ei vreau să las și io aici câteva considerații de bun-simț.
Nu știu daca-ți dai seama, se prea poate să vină ca o lovitură pentru tine, dar faptul că vorbești despre partenerul tău folosind pronumele posesiv „al meu”, respectiv „a mea”, nu face decât să ne transmită o doză mare de frică și nesiguranță, amestecată și cu un vârf de cuțit de penibil. Și dacă de noi te doare-n fund, vestea bună e că-i transmiți și lui același lucru.
Știu, ai impresia că dacă folosești posesivul, chiar și cum o dai tu mai pe caterincă așea, n-o să se mai înghesuie nimeni să ți-l/ți-o fută fure. Ceea ce, având în vedere c-ai mai făcut același lucru în trecut, cu alți „ai mei”, se pare că e un calcul oarecum eronat, nu crezi?
În plus, să știi că e și umilitor pentru omul ăla de lângă tine pe care, practic, îl reduci la zero. Pentru că, să vezi ce, chiar nu e al tău și chiar nu-ți aparține. Știu, știu, intenția ta n-a fost asta, dar de la mine așa se vede.
Dar partea cu adevărat amuzantă va fi de-abia când „al meu” sau „a mea” o să dispară din peisaj. Și brusc or să dispară de pe profilul tău de Facebook și toate milioanele de postări sau poze în care pronumele posesiv îți însoțea fiecare respirație. Da, da, o să stai să le ștergi bucată cu bucată, până la ultimul „al meu”/”a mea”. Hai, nu te strâmba, știi c-ai mai trecut prin asta, deci nu e vreo noutate pentru tine.
Așa că, ce voiam să te rog, dacă tot ai văzut că nu-ți folosește la nimic să-ți strigi falsul drept la proprietate pe toate gardurile, ce-ai zice să renunți? Că e penibil, deși nimeni n-are curajul să ți-o spună. Well, uite c-am făcut-o eu.
Cu plăcere.
A meu a meu a meu a meu a meu a meu… (citat din RobotZi :)) )
Comentariu beton!43
Ah, ce faină a fost faza aia!
:)))))))))))))))))
O folosesc cu fiecare ocazie pe care o am. 😀
hai ca m-ai facut sa rad AlexandruTioc moama moooma ce mai ii urmaream si asteptam fiecare episod :p
Frumos spus, adecvat și adevărat.
Da’ poza-i sexistă. Corect ar fi fost al meu butuc(aș)/ a mea vie. Reducție oeanologică cumva ?
Să știi că m-am gândit și io că nu e corectă poza. 😛
Dragul MEU Mihai …. ♥️
Comentariu beton!22
Consumul excesiv de o anumită bere provoacă egoism😉 … Nu-i așa dragu’ nost MV ?
Da, dragul meu Victor, nu la acest pronume mă refeream. 😀
ce sa faci, nu toti au acasa cea mai misto femeie din lume, nici macar pe radarul uman, de-astea…
Comentariu beton!29
E, au da nu se laudă 🤣
Comentariu beton!36
Păi nici io nu am, că stă la ea acasă, nu la mine. 😉
Deja?
Comentariu beton!18
Așa cum nici pământul ăsta nu e al nostru…e al primăriei !
Dacă femeile nu se cumpără, ele de ce se vând ?!
Comentariu beton!32
Ce-mi place când te ia pe tine filozofeala.
Sa-mi bag plwa daca stiu ce sa comentez la articolul asta..dau acu un sms la a mea s-o intreb si revin..
Comentariu beton!83
Ahahahahaaaaaaaaaaaa
Cei care au profil comun de Facebook pentru că se iubesc foarte tare și nu au nimic de ascuns (hahahaha), gen Maricica și Ion, ce fac când se despart? Cui îi rămâne profilul? O să se transforme în ”Maricica (ex a lui Ion)” sau în ”Ion”?
Comentariu beton!44
Din fericire, tagma ăstora s-a împuținat mult în ultimii ani.
De ce oare? ori au divorțat, ori a schimbat fiecare parola de-a zăpăcit cealaltă jumătate de cont 🙂
Comentariu beton!19
Dacă scriu „nefasta mea” se pune?
Nu se pune.
zici tu asta cui anume? pentru ca aia care posteaza din astea nu se vor simti vizati de tine , in cazul improbabil ca citesc blogul, si oricum definitia lor pentru penibil este complet diferita, in cazul in care au una.
totusi cred ca mamicile cu al lor copil absolut formidabil si nemaipomenit de fantastic le dau clasa in materie de postari penibile duduilor cu al lor sot/prieten lumina ochilor lor si vesnic suflet pereche. am putea organiza chiar o competitie pe tema asta.
Comentariu beton!22
Ei cu ai lor, noi cu ai noștri.
@Razvam, eh, trag și io nădejde să nu fi scris degeaba.
Degeaba nu, uite cum ne dam cu parerea in loc sa muncim ceva sau cel putin la ora asta asa ar trebui sa fac.
Nu folosesc, însă nu pot spune că mă deranjează foarte tare exprimarea. Poate pentru că am auzit-o doar în formulări haioase, aducând un plus de umor relatării.
Nici în utilizarea curentă pe facebook, de exemplu, nu îmi sare deranjat în ochi. E un fel de exprimare eliptică a protocolarului ‘soţul meu, iubitul meu, partenerul meu’. Şi nici nu mi se pare că se pune monopol pe bietul om, pentru că, în raport cu relaţia, amândoi aparţin unul altuia, analitic vorbind. Pentru că sunt părţi componente ale relaţiei cu pricina, iar relaţie înseamnă că elementele componente sunt interconectate şi interdependente una de alta. Şi, cum nimic nu este veşnic sau prea rezistent pe lumea asta, nici relaţiile între oameni nu sunt. Dacă acum este ‘al meu (soţ, concubin, etc), mâine poate deveni ‘al meu ex'(-soţ). Şi nu e nevoie să se şteargă postări vechi. Pentru că pe fb există şi data. Aşa că, la data x, se întâmpla aşa. La data y situaţia s-a schimbat. E o cronologie în permanentă schimbare.
Şi, dacă tot m-am pornit: pe undeva, cei care se simt incomodaţi de exprimarea ‘al meu/a mea’ şi o duc în extrema ultra-posesivităţii sau invers – în derizoriu -, poate că de fapt nu vor să se implice serios sau poate că, dimpotrivă – sunt foarte serioşi prinşi în săgeata lui Cupidon – şi umblă pe vârfuri, ferindu-se să pună etichete sau să definească concret starea de fapt, ca să nu deranjeze cumva magia.
P.S. Sunt bună de hater? 😀
.
Comentariu beton!52
@Solandi, 😂
Analiză completă și complexă. Și realistă, mai ales dacă scoatem pelteaua din intonație 🙂
La fel de penibil mi se pare folosirea numelui de familie cand vorbesti cu sau despre partener…
Doamneee! Și-a revenit Vasilescu.
Comentariu beton!29
Aoleu! Din ce și-a revenit?
Da, mi se pare penibilă exprimarea și modul în care se pune monopol pe un om. Dar e mult mai rău când nu există exprimarea asta, dar ideea de posesiune asupra partenerului e dusă la extrem.
Nu știu cât exprimă posesivitate sau/și cât e pur obicei.Sau chiar dovadă de afecțiune, iubire. Eu țin minte din trecut „omul meu” auzit foarte des.Și-mi plăcea mult ideea. Și visam să am un om al meu de iubit…
Un obicei care mă uimește în Italia: când vorbesc unii despre alții folosesc „mio marito”, „mia moglie”, soțul meu, soția mea deci și nu le spun pe nume. Subliniază calitatea de soț, respectiv de soție. E valoare națională chestiunea asta. La mine numele este fundamental și am cerut să mi se spună pe nume!
Provocare : și „copilul meu” ar fi greșit? Știți ce a spus Gibran…copiii voștri nu sunt copiii voștri…
Pe fb poate fi și demonstrativ folosit acest „al meu” și ca aviz amatoarelor de stricat căsnicii și rosturi serioase…zic și eu.
Comentariu beton!28
@GMT,
Amatoarele nu pot strica o căsnicie. Doar profesionistele 😂
Comentariu beton!32
Am citit „animatoarele”…
Comentariu beton!23
Păi și io ce-am zis? Exact demonstrativ este.
amatoarele, ca profesionistele nu vorbesc
Laura, comentariul tău e beton! 🙂 OK, aproape beton totuși…O căsnicie adevărată nu o strică nimeni, nici măcar o profesionistă!
Ionuț, animatoarele nu le strică ci le însuflețesc. Anima- suflet.
Mihai, poate că da, poate că nu. Acest „al meu”, „a mea” nu neapărat subliniază posesul! Pot fi simple prescurtări. În loc să scrii soțul meu, tovarășul meu, logodnicul meu, concubinul meu, scrii pe scurt: al meu. Idem pentru ea.
Razvan, profesionistele nu mai sunt ca pe timpuri. Dacă au relații cu însurați, îi lasă acolo în căsniciile lor. Vor doar relația, nu și omul.
Comentariu beton!18
Of, ”al meu” nici nu stă la pozat… Cică nu vrea să mă eclipseze.
Comentariu beton!19
Ești tu cârcotaș. E economie de silabe, băi!
Tindem spre un limbaj minimalist, în care se comunică maximum de informație cu minim de cuvinte. „Al meu”, „a mea” e mai comod și mai rapid decât „prietenul/soțul/amantul meu” sau „prietena/soția/amanta mea”. „Ai mei” sunt copiii, părinții, neamurile și ai rezolvat-o. Am asistat la un dialog între câțiva puștani pe una din aplicațiile astea care se folosesc mai ales pentru jocuri (discord, line, weegamers etc.), nu mai țin minte exact pe care, că am conturi și sunt băgat prin tot felul de grupuri. Ăia, în douăj’ de minute, cu minim de prescurtări și maxim de emoticoane, au reușit să facă nu știu ce strategie pentru joc, să stabilească o întâlnire și să rezolve ceva probleme de soft pe telefoanele lor. Nici nu cred că știau să scrie. Și tu te iei de „a mea”, „al meu”? 🤣
N-are treabă cu frică, nesiguranță, posesiune și ce mai zici tu acolo. E mai simplu de zis și scris, și e mai rapid. Și eviți și confuziile. E clar că e „a mea”, nu? Câte „a mea” pot exista? 😜
P. S. De ce încerci tu să educi lumea de pe FB? Noi de ce o să ne mai râdem după aia?
Comentariu beton!47
P.S.-ul tău m-a pus pe gânduri. 😀
Exact. Interpretarea din articol arată mai degrabă ceva frustrare personală pe acest subiect la cat de vehementă este cu concluziile.
@lasthun, well, să vezi ce, tot frustrare personală era și când scriam despre idioții care cred că Pământul este plat. Iar matale erai unul dintre ei. Csf, ncsf.
„Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia.”
Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel (Saul din Tars, evreul care a inventat creştinismul ca religie, nu ca sectă reformatoare, cum o gândise rabi Joşhua, abuziv crucificatul)
https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=12&cap=7
Comentariu beton!18
Tu iei in serios un articol care face misto. Nu poate sa iasa.bine daca ducem discutia catre dispune pe teme biblice.
Si apoi nu stiu ce statut marital avea ala.de a scria pasajul dar categoric ma simt atacat si trebuie sa spun ca fiecare e stapan pe trupul lui. Daca omul era sub papuc treaba lui, nu toti suntem.
Tu ești noul @Tudor, așa-i? 😀
Chiar nu se vede că-l ironizez pe Saul?!
Da’ nu se vede și că io fac mișto?
poate nu stie cine a fost Tudor
Deja vorbim despre el la trecut? @Misule l-ai băgat la colivie?
@Baghera, io??? Pe cine? Pe @Tiberiu? Da’ ce să am cu omu’?
Şi m-aţi lăsat aşa, în ne-ştiinţă, cine a fost Tudor?!
Cine e, că nu cred că ne-a părăsit. Un cetățean care mai bagă religie p-aici.
@Misule, @Razvan vorbea de el la trecut și mă gândeam că l-ai băgat la colivie și poate am ratat eu momentul.
Bai ,ma pui pe ganduri….de 32 de ani cand vorbesc despre…..ce vraji a mai facut sotul meu folosesc ,omul asta al meu.Credeam ca o fac cu drag nu ca as fi penibila.Io cred ca pe tine te deranjeaza etalarea sentimentelor pe fcb si nu pronumele posesiv ,apropo daca e adj posesiv si nu pronume mai cadem in penibil?
Vezi că unul e parte de vorbire, celalat parte de propoziție. Pe scurt, pronumele poate avea funcție de adjectiv.
Vezi că eu nu la modul în care îl folosești tu mă refeream în textul de azi.
dupa 32 de ani poti linistita folosi al meu
🙂
Nu e posesie, e dragoste si contopirea si acceptarea cuiva in tine, in inima ta.
@ada, am râs. Exact așa zic și ăia care-și bat partenerele: „pentru c-o iubesc, de-aia”.
Pronumele si adjectivul sunt amandoua parti de vorbire, nu de propozitie. 🙂
Comentariu beton!20
Yep, așa e, mea culpa. Mi s-a dus mintea la atribut.
Hello,
Cand am vazut poza pe facebook, am crezut ca vrei sa adoptam cate un copac si sa punem o foaie cu care e al cui.
Deja ma gandeam sa adopt un copac din Plumbuita, unu vopsit mov pe radacina. Cui nu-i trebuie in viata putin mov?! :)))
Apoi am citit articolul si m-am gandit ca „al meu” suna extrem de posesiv cand vorbesti de o persoana. Mi-am adus aminte de filmul 12 ani de sclavie si cum se purtau aia cu propietatile lor.
Si cam atat.
Și mai tristă e combinația cu un diminutiv: „Scumpiciul meu, puiuțul meu, iubirica vieții mele”. Apoi, rămâi trăsnit cînd apare „puiuțul”, un nene la +45, cu burtă și chelie.
apai dee Alexia draga ….dupa ceva anii toti scumpicii ajung cu burta si chelie ….nici macar noi nu mai ramanem la 45 de kg csf,ncsf…..Gluma,gluma dar adevarul e ca e treaba lor cum isi spun doi oameni in cuplu ….doar nu si spun intr un fel ptr a impresiona auditoriul de ocazie
@Claudia – Nu asta era ideea :)))
@Alexia acele domnișoare sunt bune la a-i păcăli pe cei care abuzează de ele. Sunt doar aventuroase și aș spune chiar curajoase. Nu e vina „puițului” că acesta conduce o mașină mai scumpă decât casa în care ele stau. Fiecare își alege calea în viață cum dorește.
Mie imi place cand aud exprimarea de la sat „omul meu”… Acuma astea de pe Facebook nu au acelasi sens, suna ieftin cumva sau siroposo-apos-teritorial. Dar cand o batrana spune „apai tare mult mi-o fo’ drag de omu meu”… Suna sincer, nu stiu, are alt inteles…
Comentariu beton!37
Înțelesul ăla îmi place mult și mie. Mă topesc…Când eram mică îi auzeam la țară pe cei în vârstă spunând omul meu, femeia mea- fimeia, cum se zice în Moldova. Nu mai știu dacă se mai obișnuiește…
Comentariu beton!13
Aoleooooo! Și pe mă irită aces „al meu” de pe toți pereții.
„Al meu” și „azi e despre el/ea”.
Mihai, pai daca o bate, nu mai e al meu, e lu ma-sa!
Pe mine ma enervează maxim cei care si pun la poza de facebook, whats up poza cu amândoi sau poza copilului…păi al cui este contul?! La comun sau al ,,bebeului”?!
Sensibil ești :))
Sunt total de acord cu @Ionuț. Tanti Floarea din deal sigur nu se gândește la pronumele posesiv când vorbește de omul ei, așa e obișnuită.
Acum multi ani aveam la birou o femeie de serviciu mai tzigancoasa, asea!
O uscata-saraca, n-avea patruj’ de kile!
O colega mai in varsta ii plangea de mila, ca-i amarata
– Mario, ce-i cu tine, parca mananci numai joia si-atunci de post!
Asta atata astepta si-ncepea povestea ca are multi copchii, ca barbatu-i rau, ca se duce la altele cu toti banii, c-o bate…
-Lasa-l, Mario, da-l naibii, ca nu faci casa cu asta!
-Pai nu-l las, bre, doamna Stefaneasco, ca-i a’ mieu, a’ mieu, a’ mieu! si batea si din picior.
Comentariu beton!15
S-au terminat dilemele in lume ? Al meu este al meu de 34 de ani . Folosesc expresia traditionala omul meu de vreo 35 . Nu domnule Vasilescu , nu a ridicat mana catre mine nici o singura data .
Cand spui al meu o faci cu responsabilitate , cu obligatii morale . Nu e un simplu cuvant .
Poate asumarea acestor obligatii sunt o problema pentru lumea de acum . De aici totul razna …
https://acasauniversulmeu.blog/2019/09/14/imparatul-e-gol/
Sau, când citești un text încerci să înțelegi ce-a vrut să zică autorul. E a treia oară când repet că nu mă refer la „omul meu”, „soțul meu”, „iubitul meu”, ci la formulările „a mea”, „al meu” folosite exact așa.
Oricum, pentru cineva care are un blog, fie el și cu universuri magice, să nu știi să folosești semnele de punctuație și să faci un dezacord atât de grosolan, e foarte încurajator.
Domnule , pentru o persoana dysgraphica diagnosticata tarziu, nascuta in 64 atunci cand nimeni nu se ocupa de aceasta problema , gratie mamei mele absolventa de filologie, Dumnezeu sa o ierte, am reusit sa ma descurc destul de bine in romana iar mai tarziu in franceza si mai tarziu in engleza ( pe la vreo 45 da ani ) . Si crede-ma sunt multumuta de mine . Tu esti atunci cand nu cauti sa intelegi substanta ci forma ?
Ok, ok, ai răspuns doar la ce ți-a convenit ție. E foarte bine că ești mulțumită de tine, asta e tot ce contează. Acum citește și celălalt răspuns al meu la comentariul tău.
Eu folosesc omul meu , al meu … Al meu inseamna mai mult decat apartenta, inseamna asumare, englezescul commitment . Ca unii isi schimba „propietatile” precum ciorapii asta e alta poveste . Generatia de dinaintea mea era invatata sa munceasca mai mult la „a repara” decat la schimbare. Nu aruncai nici macar daca se strica, reparai . Acum se arunca doar ptr ca nu mai e cool, te plictisesti …chiar si in relatii
De aceea cred ca nu e o mare problema daca incurajam asumarea responsabilitatii …. ce este construit din paie oricum zboara .
Eu o am pe a mea salvată în telefon „A Mea”, de pe vremea telefoanelor cu taste, e prima în lista de contacte de atunci și până în zilele noastre…
Am căutat în DEX si, la cuvântul Facebook, mi-a apărut traducerea următoare: mașinărie virtuală de spălare a minții omenești, bazată pe spaimele recurente, pe naivitate/prostie supremă, însingurarea cronică și lipsa de empatie directă, cauzate de societatea modernă! Io ce să mai adaug, o iau că atare!
@Mihai, esti bine?
Am o ușoară durere în gât, în rest sunt ok, mulțumesc. De ce întrebi?
Eu prefer folosirea lui „al meu/a mea” față de „iubi”.
În cele mai multe cazuri și eu percep folosirea acestor pronume ca pe o modalitate de a fluidiza vorbirea. Și nu toată lumea știe cine e Mihai, Costel, Ioana, Maria, etc. 🙂
”A cui ești tu?” mă mai întrebau la bunici oameni din sat pe care nu avusesem ocazia să-i întâlnesc și nici ei pe mine.
”A lu’ mama și-a lu’ tata” răspundeam voios și acceptând senină ideea de apartenență la grupul celor două persoane menționate, dar și la cel format din părinții lor, căci urma apoi și răspunsul așteptat conform normelor sociale ale acelor plaiuri.
O accept la fel de senin și acum, doar că grupul s-a mărit, așa că eu nu văd o diferență prea mare de semnificație între ”soția mea” și ”a mea”, de exemplu, ci doar de formulare. Și, într-adevăr, prima variantă mie-mi place mai mult cum sună (alături de ”soția”, sau prenumele, în funcție de context), dar chiar nu cred că m-aș simți redusă la zero dacă ar folosi și ”a mea”. Mna, zic și eu.
Comentariu beton!18
Am citit !n graba si o parte din comentarii ! Hmmm, imi propusesem sa nu mai comentez pe aici , ca eu ma incadrez intr-o categorie care nu prea are nimic in comun cu …usuali! Dar , nah, cand sunt obosita , in loc sa tac , imi epuizez si ultimele resurse vorbind ( mai mult cu mine ). Expresia asta eu nu am intalnit-o in viata reala , in zeci de ani , nici in gluma , la oamenii pe care i-am cunoscut/ din cercul meu stramt , dar larg. 😉 Am intalnit-o in ” scheciuri” , in texte umoristrice , etc…Nici nu am folosit never expresia asta , ici macar in gluma fata de cei de care spuneam mai sus ! Avem umor , dar avem si niste limite ( si eu si ei, ca d-aia suntem pretini ). Ce-i drept , de la o vreme folosesc sintagma ” fostul ” , ca mi se pare ca e mai benigna, eliptic si inteligibil in acelasi timp . Care , ca sa zic asa , daca ma intelege cineva , acesta e ” numai al meu” , din ce in ce mai putin ! Si din putinul asta risipesc si catre voi , hateri, ca sa va fac ziua cu folos ! :)))) Hai , pa !
Jetta, nu am înțeles exact de ce să nu mai comentezi pe blog!? Nu vrei, nu-ți place sau ce?
Eu la foști le zic „fostul” , nu ” fostul meu” . Cuvântul ăsta ” meu” mie îmi sună interior a intimitate sufletească. Nu a proprietate. In realitate nu suntem proprietari de nimeni și de nimic altceva decât de sufletul nostru!
Pentru cine nu a inteles de la un moment „incolosha” , le deslusesc : ma referam la TIMP ! Timpul pe care il risipim , timpul pe care il daruim , uneori cui nu merita ! Ca , adica , in subtext , ma intrebam : merita sa va daruiesc clipe din viata mea ? Ca toti avem un countdown, de care nu prea avem habar ! Bummm , cand nici nu te astepti ! Varsta nu e un criteriu de siguranta ! 😀 Care era intrebarea – pretext ? Al MEU / A MEA ? Nope , eu nu vreau sa fiu proprietatea nimanui ! Daca asta presupune a fi singur , well , sunt de acord ! 😀 Toti suntem / de fapt singuri , dar nu toti pot sa se impace cu asta !
@Jetta,
Având în vedere că (te citez): „Dar, nah, când sunt obosită, în loc să tac, îmi epuizez şi ultimele resurse vorbind (mai mult cu mine).”, de fapt nu ne dăruieşti nouă – ăstora care citim pe blog – nimic. Nici măcar o nanosecundă din timpul tău, nici măcar o scamă scăpată din ghemul parcelor. Şi asta pentru că de fapt tu scrii aici pentru plăcerea ta şi atât. Şi tu eşti singura beneficiară a efectelor acestei acţiuni: scapi de plictiseală, te destinzi, sau mai ştiu eu ce alt motiv ai avut de ai înşirat comentariile de mai sus. Din care, apropo, azi nu am înţeles mare lucru. Cu alte cuvinte: mie de fapt mi-ai luat timp, nu mi-ai oferit nimic.
Este a mea până când moartea ne va despărţi. Plm, că e a mea şi fac ce vreau cu ea şi dacă mă enervează, o dau la raţe.
Comentariu beton!14
ah, eu abia acum am înțeles ce-i a ta și-o dai la rațe, noroc de nea Costel. 😛
@Anduţa, eu şi glumele mele pe care trebuie să le explic 🙂
@GMT , cand am zis „fostul ” nu am zis si …al meu ! Am zis doar ca al meu e numai Timpul : clipa cea scurta ce ni s-a dat si se scutura atat de repede ! Citeste cu atentie si incearca sa intelegi ce am zis si , daca poti , printre randuri ! 🙂
Jetta, eu încerc dar nu reusesc! Nu mi-ar fi trecut prin cap să întreb acilea pe blog: măi, dar voi meritați să vă dau din timpul meu?
La mintea cocoșului că dăm timp dar mai dăm si altceva totuși cum ar fi suflet, minte. Dăm dar si primim!
Blogul ăsta e loc de întâlnire de oameni, de suflete și de minți. E șezătoare on line.
M-a tulburat și detutat rău chestia cu meritatul….
@ Mihai Vasilescu , zisesi ca te doare-n gat ? Di ce , bre crestine ! Daca nu stii / nu presupui / aka nu iti dai cu pretzuputzu …ia , poate te ajuta daca-l citesti pe Jacques Martel – ” Cauzele subtile ale imbolnavirilor ” . E o carte de psihosomatica ( pentru cine stie ce e aia ) , de fapt, in care s-ar putea sa descoperi ca te doare in gat… pen’ca iti inghiti ceea ce voiai sa spui , ca sa zic asa ; si asta …doare cu ghimpi ! :Dar ar fi interesant pentru cineva si ca simpa sursa de inspiratie si …idei de aia-aia ! 😉 Daca o vrea careva , i-o sharuiesc , cumva ! 🙂 Sunt darnica ! Cateodata ! De obcei , cu cine nu merita ! ;(
@Jetta, cred că este momentul ca un personaj celebru, nea Costel, drojier, să-ţi zică:
– Ia mai du-te-n pwla mea !
Comentariu beton!17
Jetta, se găsește totul pe net, net care e generos cu toți, că merităm sau ba! Și medicina germană și medicină alternativă de care vrei cu cauze normale și paranormale…
Doar că cei din bula asta cu MV în frunte sunt adepții medicinei tradiționale. Așa că un biet virus sau o biată bacterie în gâtul lui Mihai, nu cuvinte înțepătoare înghițite.
@Shoric, muahahahahahaaaa. Mcpmdr, efectiv mi ai scos vorbele din gura 😅😅
@Radu, da’ bine că nu ți-a scos exprimata să ți-o pună-n mână😉 Cum plm mai tastai ?
@Shoric sfredeluș pe derdeluș, nițeluș cam vițeluș cu ce te-ai supărat de te dai așa bărbat ?
@GMT ceai dă cucută sfântă, că ai uitat un preponderent generalizând și exprimând adevărurile tale aberant de absolute.
@Jetta 👍lumea-i colorată! Zi-le fată! 😉
Bre il doare in gat si nu in preputz.
Cauta’i alt tratament.
Sau cine stie ? Mai bine mai intreaba odata unde’l doare precis.
HM, ceai sfânt dă cucută nu ceai dă cucută sfântă! Mare diferență, să știi! Un pic de atenție cu lucrurile sfinte, orișicât!
Bre, nea @Mihai, ai început să faci ceva experimente cu blogul sau ai devenit prea celebru (nu știu, nu cunosc ce trafic ai)? Că s-au înmulțit nebunii p-aici, ceva de speriat! Adică, na, nu susțin că ar fi vreunul din cei care comentează p-aici pefect sănătoși la mansardă, dar nici trilulilu ca ultimele exemplare apărute p-aici recent nu am mai avut ocazia să văd de multă vreme.
Treaba aia de ieri cu penuria de bloguri e pe bune, dacă au început să se concentreze dilii doar pe câteva bloguri mai răsărite.
Bă, @Ioane, am râs cu muci. În metrou.
@Ionuţ, ştii cum e, intri şi tu o dată pe siteuri dubioase şi te trezeşti a doua zi cu recomandări de la google cu reclame la pastile de mărire de penis. De unde crezi că apar nebunii ? uite de pe aici : https://mihaivasilescublog.ro/2019/08/13/stiu-sunteti-pregatiti/#more-20490. A intrat Vasilescu pe tot felu de grupuri de pe feisbuc şi iată 🙂
@Shoric mâncam niște iaurt. Să îmi bag picioarele în comentariul tău că mi-a bufnit iaurtul pe nas când am citit. Bă nene nu ești sănătos… 😁😁😁.
Comentariul zilei… Bravo frate!
@Baghera, iaurt seara ca să ai un tranzit intenstinal uşor dimineaţa … prinţes-o. 🙂
@Shoric, ai tu fata ai remarcat… și eu care credeam că fetele sunt un „labirind” misterios! 😉
E foarte delicat si sa nu cadem in extreme.
Cum ar trebui sa- mi prezint sa zicem unor alti colegi, sotia, sotul, prietena sau prietenul ?
Nu mai am voie sa spun ” ea e sotia/prietena MEA” ?
Cum ar trebui sa formulez, ca sa mai am parte de ceva sex sau mancare calda dupa prezentare ?
Boss, serios, mai repet o dată? Nu despre asta este vorba, ci despre ăia care scriu doar „al meu” sau „a mea”. „A venit al meu acasă și mi-a zis [insert here ceva funny]”. Acum e clar?
Haidi bre ce sari asa ?
Eu nu am voie sa dau cu sare ?
Ca si asta (insert fun)” a MEA te citeste”.
O.K.! Am inteles ! Am inteles ca nu vorbim aceeasi limba ! Am inteles ca nu ati inteles ce spun ! Ca toti sunteti destepti si buni si faini si simpatici si cool de crapa pielea pe voi ! Si nu vorbim aceeasi limba! Sanatate sa aveti si noroc ! Si ce mai vreti , daca puteti ! Nu are rost sa monologhez . Plecaciune si good bye! Be happy, wherever you are!
Adio ! !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Adio, dăci pă cu r ând 🥴
Mah presupun k wolksvagen @jetta.
Sau mai simplu Geta.
Cu totii vb. aceiasi limba.Doar ca avem uneori pareri diferite.
Mie îmi plac la nebunie pozele de cuplu in care doamna își ține una din mâini pe abdomenul (câteodată burtoi in toată regula) domnului din dotare, asta pentru a „marca” teritoriul in fața potențialelor pericole.Cel puțin,asta îmi sugerează pozele respective…
Doamna Axinia Popesco, ca să nu mai fiţ oripililată de pozele doamnelor care îşi ţin mâinile peste burtoiul domnului, recomand cu căldură închiderea contului de feisbuc. Definitiv.
La vreme de seară observ că multă lume nu a înțeles articolul de azi. Eu zic să o luăm de la capăt. Deci, MV, mai explică-ne cu desen, frumos, cine anume te-a enervat la culme pe fb și de ce! Cine e ridicol, nume și prenume! Ce este cu copacul din poză? Al cui este? Ce legătură are cu articolul?
Băi nu știu ce ai auzit/văzut… dar, eu am auzit că ceea ce este al femeii este al ei și ceea ce este al bărbatului este al amândurora… și/sau cu alte cuvinte în unele cazuri nu este doar a lui 😉
Eu mi-am amintit acest banc si mi se pare că se potrivește un pic acestei zile. Vi-l dăruiesc, împreună cu cele câteva secunde cât mi-a luat să-l caut pe net. Diacritice nu pun, să-mi fie cu iertare.
Un reporter ajunge la stana pentru a lua interviu unui cioban:
– Buna ziua, bade !
– Buna sa-ti fie inima, straine, ce vant te aduce pe la noi ?
– Am cateva intrebari pentru matale, se poate ?
– No, amu spune …
– Acestea sunt oile matale ?
– Alea albe …
– Pai si alea negre ?
– Si alea negre …
– Si dau mult lapte oile astea ?
– Alea albe …
– Pai si alea negre nu dau ?
– Si alea negre …
– Da lana ? Care dau mai multa ?
– Alea albe …
– Pai … si alea negre ?
– Si alea negre …
– Bade … m-ai omorat cu oile albe ale matale ? Ce au oile albe mai special in fata celor negre ? De ce tot timpul le ridici in slavi ?
– Apai … alea albe sunt ale mele …
– Si alea negre ?
– Si alea negre …
Comentariu beton!16
Nu prea văd ce legătură are bancu’ cu subiectu’ zilei. Ia încearcă să-l editezi şi să pui diacritice…poate că înţeleg şi eu.
PS, hooo, am glumit, nu vreau un rezumat cu „ce a vrut să zică autorul” că te ştiu în stare să faci o postare de 5 pagini :))
Bună seara … MEA ?
Nici nea Costel?🙂
Bună dimineața…NOASTRĂ! 😋
Băăăă, nu sunteți normali! 😂 😂 😂
Da’ sunteți ”ai mei”.
Așa @Laurico pune tu etichete că sigur le citește… cineva.
@jetta eu sunt în Dusseldorf și mâine vin acasă. Sunt fericit… pot spune că pe mine unul chiar… m-ai nimerit.
V-am pupat și o seară plăcută!
”Pentru un blog anormal” și ”Fericit in Germania” aici semnăm?😁
@Anduta vin acasă în seara asta așa că de mâine o să fiu fericit în România
Aline, să călătorești bine, suntem (cu gândul) alături de tine!🙂
@Anduta mulțumesc mult, pentru gândurile bune. Pupici și să ai o zi frumoasă, alături de oamenii minunați de pe acest blog care citesc acest comentariu. Toate cele bune!
Helaaaasss, lămâieee, lime ?
Aline, și mai ales alături de oamenii minunați care citesc ȘI comentează la acest comentariu. :-)))
Habare, ia de-aici niște miere 🍯 pentru limonadă. 🙂
Dar e o prostie. Spui „al meu” sau „a mea” când nu vrei sa ii folosesti numele omului cu care esti prieten/iubit/sot. Sau cand vrei sa scurtezi „barbatul meu”. Sau cand nu iti place cum suna „sotul meu”, prea pompos. Sau cum ar suna „concubinul meu”, adică denumirea oficială a partenerului de viață în cazul în care cuplul nu e căsătorit?
Deci nu are nicio treabă posesivitatea sau mai stiu eu ce aici…
Șefa, serios, cred că trăiești pe un Facebook diferit. Și tu, și toți ceilalți care n-ai înțeles la ce mă refer. Vorbeam strict de show-off și de cum se folosesc „al meu” și „a mea” strict ca statement.
Ia sa vedem daca poti sa arati unde am fost eu implicat în vreo discuție legată de pamantul plat cand eu postez aici de 2 sapt maxim. Sau vorbesti out of your ass. Da sa stii ca e funny agresivitatea asta de beta din fiecare reply pe care il dai cand te deranjează ceva si vrei sa pari dur si inteligent.
Legat de comentariul meu, nu sunt singurul care a făcut o legătură între anumite frustrări si felul in care pui problema in ” articol”.