Inițial am vrut să scriu un text despre cum era Paștele pe vremea lui Ceaușescu. Despre cum nu se găsea nimic, nici ouă, nici miel, nici vreun alt soi de carne, nici dulciuri, nici nimic dintre toate produsele sub care gem coșurile din supermarketuri azi. Evident și despre cum vacanță aveau doar elevii și profesorii (neintenționat, așa pica vacanța de primavară), pentru restul populatiei, singura zi liberă era prima zi de Paști și asta doar pentru că era duminică. Pe scurt, îmi doream să scriu o scurtă descriere a ceea ce însemna Paștele pe atunci, menită să-i mai aducă pe nostalgicii epocii de aur cu picioarele pe pământ.

Mno, mândru de idee, am vorbit cu cea mai mișto femeie din lume care m-a ascultat ce m-a ascultat, după care a răbufnit scurt: “auzi, nu se găsea nimic, dar toată lumea se descurca”. Moment în care am avut o revelație pentru că, ce-i drept, nu-mi aduc aminte să fi avut pe cineva în jurul meu care să nu fi putut pune pe masa de Paște măcar ouă roșii, niște cozonac și-o sarma sau o friptură cinstită de porc sau de pui. Iar sintagma folosită era exact asta: “ne-am descurcat și anul ăsta”. Ceea ce, desigur, poate fi profund eronat pentru că România nu se rezuma doar la oamenii din jurul meu.

Așa c-am hotarât să schimb un pic macazul și să văd dacă găsesc pe-aici pe cineva care să fi suferit pe vremea cealaltă pentru că ai lui “nu se descurcau” și nu aveau ce pune pe masa de Paște. Lăsăm discuțiile despre toate celelate nenorociri pe care le aducea comunismul acelor ani și ne concentrăm doar pe mâncare, da? După cum vedem cu toții, foamea este cea care ni s-a întipărit în ADN mai rău decât orice altceva, altfel n-ai cum să explici nebunia din magazine în zilele premergătoare Paștelui sau Crăciunului.

So, există cineva pe aici care să-și amintească cum făcea Paștele cu cartofi, varză sau fasole? Avem pe-aici pe cineva care să fi tânjit după un ou și-o bucată de cozonac, în timp ce pe masă avea urzici, ștevie și magiun? Găsim pe cineva care să spună “da, frate, la mine în familie nu ne descurcam și Paștele era un coșmar”? Dacă da, mi-ar placea tare mult să povestiți, să rămână scris, să bag și eu la cap, dar să am și cu ce le închide gura celor care cred că până și în anii ăia crunți ai comunismului toată lumea “se descurca”.

sursa foto