Doar că nu pot să vă spun în ce fel de misiune. Cel puțin nu acum, că n-o să mă lase pe mine inima să nu vă zic pe unde umblu sau cu ce scop. Şi dacă totuşi aș vrea să mă țin tare, până la urmă tot mă scapă gura, doar ştiu ce-mi poate pielea. Atât că n-o să aflaţi azi, trebuie să apuc să duc misiunea la bun sfârșit ca sa vă pot povesti.

Cert este că a trebuit să plec absolut inopinat, de-aia astăzi o să vă beţi cafeaua fără vreuna din mirobolantele şi senzaţionalele mele scrieri. Dar am aşa un fel de bănuială că o veți trece peste şocul acestei veşti şi o să supraviețuiţi, deşi sunt convins că vă va fi extrem de greu. Să nu plângeţi, da? Suntem bărbaţi, ce naiba. Fetelor, voi aveţi voie să vărsaţi o lacrimă.

Bine, uite, ca să nu ziceţi că fac pe şmecherul şi secretosul, vă las două indicii ca să vă dati seama prin ce oraş (sau măcar ţară) îmi preumblu trupul mirific de adolescent etern.

Primul. Este zona din Europa unde au pătruns cel mai puţin dacii liberi. Mai precis, cred că este singura ţară al carei nume nu apare prin puzderia de articole care ne demonstrează cum dacii au fost leagănul civilizaţiei europene, cunoscut sub popularul nume de „miezul din dodoaşcă”.

Al doilea este chiar fotografia care ilustrează articolul.

Hai, mă, că e simplu.

P.S. Cei care aţi văzut pe Facebook pe unde sunt, poate vă băgaţi să ghiciţi care e misiunea.

mihai_vasilescu_four_seasons