Iete că n-am apucat bine să scriu azi cum mi-am ucis copilăria şi s-a găsit cineva să profite de proaspătul meu statut de moşneag decrepit adult responsabil. Cică „hai mă, nu te înscrii la Social Media Summer Camp, la Pârâul Rece? Că o să fie cool”.
De parcă eu nu mi-am dat seama instant că o să particip pe post de supraveghetor. Ştiţi voi, adică „dom’ pedagog”, tipul ăla responsbil cu stricatul bunei-dispoziţii, acritura aia imposibilă care zbiară când ţi-e lumea mai dragă:
–Mariciule, ce-ai în sticla aia???
-Suc, domnu’…
-Hai, mai lasă sucu’ şi treci la culcare, că măine ne trezim devreme.
-Mai stau doar cinci minute, promit!
-Treaba ta, da’ io te spun lu’ Marta. Şi tu degeaba râzi, Luciane, că esti pe lista neagră.
E clar, tre’ să mă interesez neapărat cum stă treaba, macar să-mi iau rolul în serios. Unde naiba găsesc eu o jordie din lemn de alun?
Până una-alta, dacă mai e cineva de pe la vreo agenţie, care vrea să-şi trimită „copiii” în tabără, să nu mai stea pe gânduri. După cum se vede, puteţi sta liniştiţi, or să fie sub supraveghere strictă şi se vor ţine de program. Trei zile voi fi cu ochii pe ei la workshop-uri, conferinţe şi training-uri. Vă garantez că vor avea în cap numai strategii de Social Media şi marketing. Muhaha!
P.S. Băieţii visează la party hard, dacă tot or să fie cei de la Shoteria pe acolo. Habar nu au că la nouă seara o să le dau „stingerea”. Poate chiar la opt jumate, că la munte se întunecă devreme şi se mai lasă şi frigul.
Ti-am luat-o inainte! 🙂 Eu am imbatrinit de vreo 4-5 ani.
@CFINET, aoleu, deci nici nu mai ţii minte cum era. :))))
Cred ca exagerezi cu ”ucisul” copilariei. Fiecare dintre noi avem zile mai bune si zile in care nu ne suportam nici pe noi insine. Si asta la orice varsta. Atunci reactionam mai ciudat si poate nu tocmai cum trebuie. Cand erai mai marisor nu te-ai luat niciodata, fara un motiv deosebit, de altii mai mici? Daca da, asta nu inseamna ca erai deja un matur responsabil si murat de acritura vietii. Si cred ca fiecare dintre noi mai avem cate un copil in noi numai ca nu vrem sa se vada. Si vorba geniului ”Când nu mai eşti copil, ai murit de mult.” – Constantin Brâncuşi. Ori tu dupa cum te manifesti numai mort nu esti.
@valny, da, mă, făceam si eu un soi de auto-iromie. Eu să mor şi o să fiu tot copil.
Şi eu care credeam că sunt singura care rămâne copil, indiferent de vârstă, sau cel puţin aşa intenţionează (până acum am reuşit şi sunt convinsă că aşa va fi şi de-acum încolo)… :))
@Scorpya Cristina, păi sper aşa să fie, dacă asta îţi doreşti.
Acum încep să cred și eu că îmbătrânesc, nici eu nu suport copiii de pe stradă care se joacă și zbiară de parcă au văzut un elefant. Apropo, te transformi într-o murătură, adică ești cam acru. Exact ca o soacră. :))
@mircela, :)))))))))
@mircelaionelailca, cine vorbea? Tu eşti soacră încă de pe acum, la douăj de ani.
App. de vazut un elefant. Un cunoscut al tatalui anul trecut a iesit la pensie la 45 de ani ( armata). Si mai sa isi taie o vena de plictiseala acasa, vizitase intr-o luna toate cunoastintele din viata lui. Prin vara plictisit se uita la televizor cu sticla de bere la piciorul patului. Se termina o sticla se ridica sa isi faca plinu, dar inainte de asta sa mai arunce un ochi pe balcon sa vada ce se mai intampla pe bulevard. Pe bulevard ce sa vada omu….doi elefanti mergand agale. Vazand una ca asta se pune in pat cu mainile pe piept, nu baga pe nimeni in seama a doua zi se prezinta la medicul de familie sa ii dea o trimitere undeva ca are vedenii. Povesteste medicului ce si cum a vazut si l-a linistit ala ca era un circ in oras si isi faceau reclama plimband elefantii prin oras, dar parca nici bericioaica nu ii mai place ca inainte.
Adica… Nu ii lasi sa fumeze in baie?! :)))
@emmanuella, exaaaaaaact. :))))
Să ai grijă la tufișurile umblătoare și mult prea foșnitoare :))))) (și aici nu mă refer că e ursul prin ele 😛 )
@diabolic, o să mă feresc ca dracu’ de tămâie. 😉
Să nu uiţi să-ţi iei un SwissKnife. A, şi neapărat un fluier. În caz că te rătăceşti în pădure cînd te duci la pipi.
@krantz, fluier am deja. Briceag îmi caut încă. Vreau ceva de calitate.
Briceag găsești la „surzii” din trenuri. Însoțite, evident, de tot felul de iconițe 😀
Şi încă o chestie: ce se întîmplă în Pârâu, rămîne în Pârâu, da? 😉
@krantz, se face legământ cu sânge. :)))))
Frățicăăă…..să nu uiți să iei monede de 3 lei să suni interurban. O să stăm langa fix să ne povestești cum e treaba pe acolo :)))))))
@diabolic, aoleuuu, da, da. Ce bine că mi-ai zis.
gata, ai devenit piscotar in mod oficial??!!
@speedy.gonzales, cre’că cam da. O să mi-l treacă şi in buletin? 🙂