Nu sunt tocmai un fan al mersului cu taxiul prin Bucureşti. Dar mi se pare foarte tare că tariful de 1.39 lei/km a rămas neschimbat de atâţia ani. Ceea ce însemnă că o cursă pe care o imparţi cu încă doi prieteni te duce la costuri de transport în comun. Cu toate astea nu apelez la taxi decât în situaţii în care nu prea mai am de ales sau mă doboară lenea.

Ah, să nu uit să mă amuz un pic. Mă umflă râsul de câte ori aud povestea cu măritul tarifului. Este imposibil să n-o fi auzit şi voi. O singură dată dacă aţi mers cu taxi-ul şi tot trebuie să ştiţi despre ce este vorba. Pentru că face parte din repertoriul clasic al unui sofer de taxi bucureştean. Dacă începe să ciripească la volan, cam a treia sau a patra frază pe care o are în repertoriu (imediat după aia cu ce prost a mers azi şefu’, am alergat de pomană) este povestea cu „tariful trebuie mărit că aşa nu se mai poate”, urmată de o înjurătură scurtă şi spusă cu naduf la adresa lui Oprescu. Vă sună cunoscut?

Dar ce mă distează cu adevărat este că absolut toate firmele de taxi îşi doresc să mărească preţul, dar sunt incapabile să se pună de acord. Cică la un moment dat s-au şi întâlnit toţi sefii de companii, exact pe motivul ăsta. S-au pus toti la o masă şi au căzut de acord să crească toţi tarifele la 1.75lei/km (parcă). Dar de mărit cu adevărat a facut-o doar unul dintre ei. Iar ceilalţi doar au râs de el: ia uite la prostu’ asta, a pus botul la vrăjeală. Exact că în copilărie, numărăm până la trei şi sărim toti. După care toată lumea se tăvălea pe jos râzând de singurul „fraier” care sărise.

Iar săracu’ ăla care a apucat să mărească, a luat-o în mână bine de tot, pentru că n-ai voie să-l mai micşorezi la loc decât şase luni mai târziu şi după o amenda de juma’ de miliard. Sună bine, nu? Nu pot să jur că este adevărată povestea (nici măcar nu ştiu dacă este legală, în caz că e reală, pentru că îmi sună a cartel şi monopol), dar tind să cred că da, pentru că am auzit-o spusă apăsat şi cu intonaţie de o mulţime de taximetrişti.

Mă rog, staţi că m-am luat cu vorba si nu despre taxiuri voiam să vă zic câte ceva, că pe astea le ştim noi foarte bine. Sunt convins că toţi avem măcar o poveste în care un sofer de taxi ocupă rolul principal. Despre Uber voiam să vă vorbesc. Am strâns câteva curse cu tipul ăsta de trasport urban şi aş fi vrut să vă spun câte ceva despre el. Şi o fac pentru că am constatat că, în ciuda buzz-ului din online, aproape nimeni nu ştie despre ce este vorba.

Da, am constatat că am o grămadă de prieteni care habar nu aveau despre acest tip de ridesharing, deşi acţiuni de promovare au tot fost. Ba, mai mult, unul dintre ei, după ce am  mers împreună, cu un Uber, a fost mega încântat şi a povestit despre asta la muncă. Rezultatul? Du-te bă de-aici, că vorbeşti prostii. Auzi, a mers el cu Mercedes clasa E şi a mai plătit şi 9 lei pe cursă. Dap, nu l-a crezut nimeni şi l-au mai luat şi la mişto. Prin urmare, domnii de la Uber, poate faceţi ceva şi mai îmbunătăţiţi promovarea, nu de alta, dar sunt oameni şi din afara online-ului care ar putea să folosească serviciile voastre. Doar că nu ştiu despre existenţa lor.

Deci, ca să vă explic pe scurt, este vorba despre o simplă aplicaţie pe care o instalaţi în telefon (uite, le aveţi aici pe amândouă, ios şi android). După care te poţi loga la ea, direct cu profilul de Facebook/Google sau îţi creezi un cont nou, tu hotărăşti. Cont în care trebuie să-ti înregistrezi cardul bancar. Gata, asta fost tot.

Tariful este fix acelaşi ca la taxiuri (1.39 lei/km), dar banii ţi se iau direct de pe card. Ai scăpat de vestitul boss, nu am să-ţi dau rest, de frământarea oare cât să las şpagă sau de blestemele pe care ţi le iei în caz că plăteşti exact. Poţi să uiţi de e cursa prea scurtă şi nu merg pe aparat, de manele, de şoferul care vorbeşte la telefon tot drumul, de maşini care arată ca naiba. Într-un cuvânt nu mai ai de-a face cu nimic din ceea ce te enerva la taxiuri.

Hai, nu vă strâmbaţi, că nu este articol plătit. Vreau să le fac şi eu publicitate pentru că mi s-a părut foarte mişto experienţa de a merge cu ei şi chiar mi-aş dori să prindă conceptul şi la noi. Da, înţeleg că sunt la limita legalităţii şi că prin alte ţari au fost interzişi. I don’t give a fuck, atâta vreme cât îmi oferă o alternativă muuuult mai decentă faţă de companiile de taxi, la bani mai puţini.

Da, da, ieşi mai ieftin, pentru că aşa cum tocmai v-am explicat, îţi iei adio de la şpagă şi la revedere de la maimuţă. Eu am plătit (mi-au luat de pe card) de fiecare dată câte 9-10 lei, pentru curse pe care atunci când le făceam cu taxiul decartam liniştit de la 12 în sus. Ca să nu mai spun că, dupa ce te-ai dat jos din maşină, primeşti mail cu abolut toate datele cursei.

Hai că m-am lungit ca naiba. Dacă mai vreţi să ştiţi ceva în plus, mă întrebaţi sau citiţi link-urile pe care vi le las aici şi care ar trebui să vă lamurescă. Adică astea: 1, 2 şi 3

mihai_vasilescu_uber_taxi

sursa foto