Poate se intreba cineva dintre voi, cum mai merge proiectul nu mai las in viata mea la vanzatori, maruntisul primit rest. Pai sa stiti ca se misca extraordinar (de altfel, puteti constata cu ochii vostri, pentru ca aveti o poza actuala mai jos).
Practic nu am mai lasat pe tejghele nici firfireii aia mici si galbeni de un ban. Am luat tot ce inseamna moneda. Mi le-am indesat in diverse buzunare si odata ajuns acasa, le-am azvarlit in paharul special sacrificat in acest scop. Am devenit un adevarat detector de metale. Simt de la o posta orice moneduţă.
Daca exista vreuna pe o raza de 500 de metri, ma opresc brusc (daca ati vazut cum sta un caine de vanatoare in aret, intelegeti exact), imi rotesc privirea in jurul propriei axe, adulmec usor si cateva secunde mai tarziu (uneori scormonesc in pamant dupa ele, dar nu la adancimi mari) ridic de jos trofeul. 🙂
In momentul actual ma umple de multumire orice suma, pe care o am de plata, de genul 44.23 lei. Pentru ca nu poate sa insemne decat ca adaugam „materie prima” la pusculita. Si sa-l fereasca dumnezeu pe vanzatorul ala care indrazneste sa-mi spuna „nu am sa va dau marunt, nu vreti o lama de guma sau o bomboana?”. Ma uit la el ca un ghepard care-si fixeaza prada si ii spun ca nu este nicio problema, astept pana face rost de monede. Pai ce ma-sa mare, ne jucam, sau cum?
Stiu, este doar un inceput, dar visez sa am atat de multe, incat sa-mi realizez niste dorinte perverse care zac de multa vreme neimplinite. Cum ar fi sa pot plati cu marunt orice inseamna dari catre statul roman. Impozite, taxe, ba chiar as avea o placere orgasmica sa achit o amenda de circulatie in monede de 10 bani.
Nu va puteti inchipui ce satisfactii, vecine cu fericirea suprema, as trai daca as folosi numai bani de metal prima oara cand as avea de lasat cash la Posta Romana. Cateva ore de admirat cum una dintre tanticile alea, care mi-au facut viata amara de atatea ori, numara la gramajoarele de marunt lasate de mine, m-ar umple cu energie pozitiva pentru cateva luni.
In fiecare seara adorm fericit, cand imi imaginez cum ma duc sa-mi platesc impozitul pe masina, cu o roabă. De marunţiş, ca sclavia s-a abolit.
Si nici nu te mai impinge vantul in directia in care bate :)))
@upprann, il imping eu pe el. 😉
Hehe, deci cu monede in buzunare esti Chuck Norris. :)):))
@upprann, combinat cu Cichicean si Brusli. 🙂
Eu pun banii aia de „monopoly” in pusculitele fiica-mii. Dupa 3 ani s-au umplut!
Si ne-am dus la un automat de schimbat bani (12.5% comision!!!). La banca ne cer sa fie in fisicuri, sortate, cite 10 sau 100 in fisic – nu stiu daca nu e mai mare efortul fizic!
Automatul ne-a dat 43E! Dupa 3 ani! Fiica-mea a fost cea mai fericita! Si-a luat Ferrari cu telecomanda! (dupa ce am completat diferenta 😉 )
@Dragos, de unde se vede ca si banii (marunti) pot aduce fericirea. 😉
Si cand aduni pentru un bilet de avion te invit sa ma vizitezi,ofer cazare,mancare si chiar cate o bere, doua de cate ori iesim din casa.
@radu, s-a notat. 🙂
Si eu ma gandeam ca astazi incerci un articol despre mandria nationala, un ” la multi ani Romania”, da tu nimic….
@radu, e si ala. Dar ii dau drumul un pic mai tarziu. 😉
bravo,esti un examplu de uramat.sa va vad cu pusculitele pline.
@daniela, soon, very soon. 🙂
Nu esti sanatos… Am ras cu lacrimi cand mi te imaginam cum mergi pe trotuar repede, capu-n pamant si brusc te opresti! Ridici capu’…. mirosi in toate directiile si ramai blocat spre dreapta (ora 2:30). Fixezi privirea -sa nu te insele mirosul- si vezi lucind ceva micut, ca o scanteiere de diamant….”my precioussssssss”… Dar e in plina strada, e trafic mare pentru ca e ora 17 in Bucuresti si oamenii vin de la munca, grabiti, agitati… Ce faci?!?! Ca un adevarat omulet Mario te avanti printre masini, calculand instantaneu viteza fiecareia, directia si viteza vantului, „citesti” chiar si fiecare sofer… ajungi, ridici comoara si te intorci in siguranta, in acelasi mod, pe trotuar…. Finalul, apoteotic de altfel: e seara, intri in casa, nu te descalti, nu-ti dai geaca jos, nici nu-ti vezi nevasta sau fetita, te duci direct la pahar si pui inauntru,cu atentie, micuta minune… Esti fericit…
@Elena P, ai descris tabloul exact. Pai ce, se joaca cu mine? :)))))
SUPERB, si asta fara sa dea jos ochelarii….
:)))) Ma scuzi, ma grabeam sa scriu… tocmai ochelarii ii faceau „vederea” ca lui Terminator!
@Elena P si @radu, ha, ha, ce va mai amuzati voi. Vad ca un uliu cu ei si mai sunt si super-sexy. 😉
Eu vad banuti pe strada si ma si aplec sa-i iau… noroc, zic eu! Fiu-meu, disperat ca eu de ce gasesc bani si el nu… „Da’ nu mai merge cu nasu’ pe sus si mai vezi pe unde calci c-atunci o sa-i gasesti” ii sfatuiesc eu. Si a inceput sa-i gaseasca. Da’ cea mai tare faza s-a intamplat aseara: orele 19:30, el vrea sirop, eu nu mai am. „Du-te la Annabella ca nu s-a inchis inca”, ii zic. Bani eu nu, toti la barbat, barbat nu acasa! El niciun ban… „n-are rost sa spargem vre-o pusculita”, asa ca hai sa cautam prin casa. Strangem 4,80 lei. „Iti ajunge, costa vreo 4.59 sau 4.79” ii zic. Dupa vreo 10 min ma suna si-mi explica ca siropul costa 4.99 lei si nu i-a dat vanzatoarea. „Ok, asta e! Vino acasa!” Si vine acasa cu sirop… N-apuc sa-l intreb ceva ca foarte bucuros imi spune :”cand am iesit din magazin am gasit pe jos 50 bani si m-am intors si-am cumparat siropul!” Vezi, cat de important e fiecare banut? :)))))))
@Elena P, 😉
citindu-va mi-am adus aminte de de o faza povestita de o clienta,cica are o matusa care se duce la magazinele de second-hand doar pt a cauta un cutiile alea imense maruntis cazut de prin buzunarele oamenilor care cauta inaintea ei.
acu n-am fost curioasa sa intreb daca ii merge in fiecare zi?
LA MULTI ANI tuturor romanilor.
@daniela, hmmm, trist. Iti dai seama ca n-o face de placere. 🙁
dar la taxiuri – cum procedezi ? eu am patit de cateva ori in Bucuresti faze absolut halucinante, am luat un taxi pe o distanta scurta, facea 2,80 si i-am lasat 5 lei la care el s-a uitat la mine in scarba si a zis „e din partea firmei pentru astia de la tara ca tine”
@Dragos T., serios? Ce dobitoc.
Nu prea m-am certat cu taximetristii.
Maestre, mai tii minte Death Wish cu Charles Bronson, prima parte?Iti pui niste fise intr-o soseta si ii futi una la vreunul care te enerveaza de-i scoti dantura…
@Batranu’, si iata cum monedele mele isi gasesc o gramada de intrebuintari. 😉
Am făcut eu asta acum vreo 2 săptămâni. Voiam să fac clătite, dar n-aveam ce trebuie. Fuga-n Auchan cu pungile de mărunt (1, 5, 10, 50 de bani) adun tot ce aveam nevoie și la casă. Lumea se așeza, eu-i goneam când le spuneam că plătesc cu mărunt… Scot prima oară punga de 1 ban, vreo 50 de bucăți, casiera zice „Nu!”, „De ce nu? Nu-s tot bani?”. Începe și numără. Apoi 5 bani, erau puțini. Apoi, 10 bani, vreo 200 de bucăți. Număra și zice „Ați venit cu tot măruntul de acasă?” Eu, zâmbind, zic „Da.” „Aveți o satisfacție…” Zice. Eu zic „N-am doamnă nicio satisfacție, da-s tot bani. Îi luați, îi dați mai departe. Ca să nu vă mai plângeți că n-aveți mărunt, v-am adus.” „Trebuia să-i schimbați la bancă…” „De ce, dacă eu voiam să fac cumpărături?” Numără și cei de 50 de bani, iau bonul și plec. Suma a fost relativ fixă, dar fie vorba-ntre noi, chiar am avut o satisfacție.
@Andrei, asa, asa. Despre asta vorbesc. 😉
Eu abia astept sa vina 1 ianuarie sa taiem pusculitele pe care am inceput sa le „mobilam” pe 1 ianuarie 2014. A mea este mult mai grea decat a sotului, da cica din cauza ca eu fumez si tigarile nu au pret rotund :)))))
@ MAlina, depinde ce fumezi. Ale mele au pret rotund. 😉
dunhill lung albastru 15.5 lei
@MAlina, 🙁
de ce 🙁 ?
@MAlina, pentru ca am gresit. Trebuia sa fie :). Auzi, dar cand e vorba despre fumat merge si 🙁
Marile satisfactii se gasesc in lucruri marunte.Pacat ca nu toti stiu sa aprecieze(ma gandesc la cei care trebuie sa numere).
@Claudia Neagu, eh. 😉
tot din cauza faptului ca nu primeam rest corect sau ca de fiecare data rotunjeau cate 5-10 bani (bineinteles in sus) ca nu au marunt, am inceput sa platesc cu cardul, ptr ca la ala platesc suma fixa pana la ultimul banut. pe ala nu pot sa puna o suma mai mare decat cea de pe bon ptr ca inseamna evaziune fiscala si ptr cativa bani pot sa isi primeasca o amenda de cateva mii de lei.
in plus la fiecare plata cu cardul comerciantul e comisionat de banca cu o suma intre 0.2% si 1.5-2%, in functie de contractul pe care il au cu banca.
macar ca in felul asta stiu ca „rotunjirea” se face din buzunarul comerciantului, nu din buzunarul meu.
@speedy.gonzales, stiu ce zici, dar asa nu-mi place smecheria aia de plastic.
Nu-mi vine sa cred ce m-ai facut din vorbe cand am luat un ban de jos – cum sa nu mai fac asta ca iti facea lumea farmece si altele … Si nici macar nu cred in astea.
Asta era doar sa ramana mai mult pentru tine, nu?
@Alexandru G, am eliminat concurenta. :))))
Cum ar fi sa plateasca cineva o panarama cu monede?
@Miki, interesant. 🙂