„Catindaţii”

N-am sa uit niciodata entuziasmul si emotia cu care am purces sa votez pentru prima oara. Era in 90 si chiar atunci implinisem varsta care-mi permitea sa dau si eu cu stampila pe un buletin de vot. Ca pana la urma am luat un teanc de buletine si le-am bagat pe toate in urna, e cu totul altceva. In haosul omniprezent care guverna primele alegeri libere ale Romaniei postbelice, era o joaca de copii (ceea ce si eram) sa faci asta. De atunci toti cei care au condus si guvernat tara asta mi-au furat placerea de a vota. Acum mi-e sila. Si de fiecare data cand am mai mers, mi-am spus ca e ultima oara cand am votat, dar de fiecare data renunt si ma duc din nou, dintr-un spirit cetatenesc pe care il regret odata ce am aplicat stampila. Asta pana mi-a venit ideea sa imi anulez votul. Macar sa nu mi-l mai fure. Asa ca, macar pentru asta si tot voi fi la urne.

Dar, pana atunci, m-am gandit sa vi-i trec in revista pe cei care au anuntat ca vor candida. Nu am cum sa-i analizez din punct de vedere social, politic sau economic, pentru ca nu ma pricep la asta. In schimb, o sa va spun ce feeling am despre fiecare dintre ei, ca simplu cetatean, asa cum ii percep eu si probabil multi dintre voi. Sa lasam analizele de specialitate pe seama specialistilor.

Asadar, candidatii la presedintie:

Victor Ponta

Oricat s-ar fi chinuit psd-ul, un urmas mai demn al lui Nea Nelu Iliescu si Adita Nastase, nu ar fi gasit. Se vrea simpatic si popular, dar eu simt vana aia de psd-ist sub masca-i de Mickey Mouse razator. Imi este profund antipatic si traiesc cu convingerea ca Romania cu el Presedinte ar inregista un deficit de imagine mai nasol decat sub Basescu. Asta macar stia sa se hahaie si sa injure. Victor Viorel nici macar asta nu stie sa faca. E un matait fara personalitate, cu trecut de tocilarul clasei, pe care nu-l puneau sa „sara la castana” dintr-un singur motiv: era deja destul de inalt. Asa ca-l „capaceau” de sus in jos.

Klaus Iohannis

Habar nu am ce-i cu el si ce-i poate capul. Il percep ca pe un nehotarat sinistru. Si asta mi-a ramas in cap de la tampenia aia de acum cativa ani, cand s-a razgandit de cateva ori in legatura cu postul de prim-ministru. Nu ma luati cu i „s-a impus” si alte jocuri politice. Eu nu am habar de ele si la fel ca mine, majoritatea tarii. La urechile mele a ajuns doar ca „azi vrea”, „maine nu mai vrea”. E prea gomos si cred ca a ras o singura data in viata, cand era copil si a vazut un corb mancand ochii unui pisoi, ce fusese strivt chiar atunci de un tractor care transporta lesuri de caini. Acum doar zambeste. Dar cand o face, are un rictus ce-mi ingheata sangele in vine. In plus, ori nu are simtul ridicolului, ori in campania electorala ii dispare. Cum cacat sa-l lasi pe Orban sa faca asa ceva???

https://www.youtube.com/watch?v=TQvqMpx01ak&w=640&h=360

Monica Macovei

Vad ca incepe sa fie sustinuta puternic de tot de comunitatea online. Nu stiu si nici nu ma intereseaza de ce. Poate de la pozele cu pisica portocalie. Mie mi-a ramas in cap ca „omul lui Basescu”, in functia de Ministru al Justitiei. Dar, imi este cel mai putin anitpatica dintre toti. Om mai vedea.

sursa foto

Elena Udrea

Despre Nuti am mai scris. N-as vota-o nici sa ramana in turul doi impotriva lui Vadim. Mi se pare dezgustator de prefacuta. Totusi, gasesc foarte relevanta o discutie pe aceasta tema pe care am avut-o cu Prietenul I. Imi dezvaluia care sunt preferintele lui pentru alegerile astea. Si numele ales a fost Elena Udrea. La exclamatia mea plina de umire si sinceritate, „esti nebun, de ce pula mea pe Nuti???”, mi-a raspuns clar si foarte sincer: „pen’ca as vrea s-o fut”. Iar asta, desi radeti, s-ar putea sa conteze intre optiunile purtatorior de coaie, cu drept de vot, din tara asta.

Calin Popescu Tariceanu

Bai, p-asta nu am cum sa-l votez dintr-un motiv destul de simplu. Tipul stie una si buna. Cum a gasit ceva nou de futut, cum a luat-o de nevasta. Ingrijorator este ca a scazut si media de varsta a consoartelor. Pai in ritmul asta, cand o sa-i cedeze o eleva locul in tramvai, o sa sara pe ea s-o futa, ca sa poa’ s-o ceara de nevasta. Sau invers. Deci, necastigator.

Dan Diaconescu

Omul e sarit de pe fix. Si nu de acum, dintotdeauna. Dar cred ca am o farama de masochist in mine, pentru ca uneori ma incearca un gand sinistru: mi-ar placea sa vad cum arata Romania cu D.D. Presedinte. In plus, ne-ar creste simtitor sansele sa ne acorde americanii azil politic la toti.

Kelemen Hunor

Daca-l vad pe strada, nu-l recunosc si sunt sanse mari sa-l injur daca-mi ia locul de parcare. Deci campania lui de imagine este tare productiva. In plus, eu cand aud de candidat al UDMR, un singur gand ma incearca: am putea, da, sa punem stampila pe el. Macar sa se taie dracului mai repede tot ce-a mai ramas din padurile alea din zona lor.

Corneliu Vadim Tudor

In 2000, m-am dus cu lacrimi in ochi sa-l votez pe Ilici in turul doi, rugandu-ma sa faca toata tara ca mine, ca sa nu iasa Vadim. Si cu asta am spus tot. Ah, ba nu, mai am ceva tare. Acum vreo cativa ani, nen-tu Vadim era invitat la OTV (la Domnu’ Dan Diaconescu Direct). Nu stiu pe la ce ora incepea emisiunea aia, dar eu am zappat pana tarziu in noapte pe diverse canale si cand treceam pe la OTV, ei tot acolo erau. La un moment dat am ramas sa vad si eu ce discuta asa de interesant. Era vreo patru dimineata. Diaconescu avea o fata ravasita si din cand in cand il vedeam cum incearca sa traga de Vadim, sa puna punct transmisei. Dar ala nu si nu. Intr-un final, tribunul a spus o chestie din care se cam deducea ca a cam terminat. D.D. se lumineaza la fata, dar nu apuca sa se bucure prea mult. Vadim se apleaca sub pupitru, scoate ceva ce semana cu un volum de grosimea a doua DEX-uri si rosteste solemn: „si acum, poeme”! M-am cacat pe mine de ras cand am vazut ce fata facuse Dan Diaconescu.

sursa foto

Gheorghe Funar

Pentru mine Ghita Funar este la fel de „dus” ca Vadim. N-am sa inteleg in veci de ce s-au certat ca chiorii si acum isi fura unul, altuia, electoratul. Totusi, cum ar fi un tur doi, cu dezbateri televizate intre Funar si Kelemen Hunor? Eu zic ca ar iesi cu smardoiala. Funny!

Teodor Melescanu

Ba, esti nebun? Serios? Puteam sa jur ca a murit acum cativa ani! Sigur, sigur, traieste? Frate, ce surpriza! Cat despre votat, da, sigur. Pai as sta sa-l ascult cu gura cascata cum povesteste despre prietenul lui Aurel Vlaciu sau primele zboruri ale unui Zeppelin. Ca-mi pare de-un leat cu evenimentele respective. Repet, daca nu e vrajeala si chiar traieste. O sa studiez problema.

William Branza

Nu ai cum, frate. Nu ai cum sa te cheme asa! Serios, cum il strigau colegii in scoala? Will? Pe bune? Daca ma duceam la taica-meu sa-i povestesc ca m-am trosnit cu Will dintr-a saptea B, ma scotea in suturi din camera. Ca el nu m-a crescut asa, sa mint in nestire. Plus ca as vrea sa stiu si eu cum a avut loc procesul de gasire a numelui mostenitorului, in familia Branza? Cat au stat ei sa cugete, cat au mai eliminat alte nume de pe lista, pana s-au hotarat la „William”?

Szilagy Zsolt

Mda. Eu, ca nevorbitor de maghiara, sunt in imposibilitatea de a-i identifica numele mic sau numele de familie. Si nu pot sa votez un candidat caruia nu stiu cum pot sa-i spun cand vreau sa fiu familiar cu el, „bă Szilagy” sau „bă Zsolt”? S-ar putea sa aiba o oarecare importanta in alegerea mea si faptul ca a auzit Pulea Spataru’ de el. Dar nu garantez.

Mirel Mircea Amaritei

Cred ca are cele mai mari sanse. De la Burebista si Decebal, poporul asta visa la un conducator cu nume puternic, sonor si viril: Mirel. Da, stiu, poate ne-am saturat de „Traian”, dar in vecii vecilor amin, nea Gicu de la Patarlagele n-o sa voteze cu un candidat pe care-l cheama „Mirel”. Cred ca nici familia lui nu-l voteaza toata. I-au confirmat asa de rusine, dar cand or fi sa puna stampila, aleg si ei un candidat serios.

Constantin Rotaru

Fleosc. Care n-are ce face pe acasa si niciun hobby mai de doamne ajuta isi depune candidatura la prezidentiale sau cum? Sa mor de-l inteleg pe nenea asta. Ce spera el? Sa iasa Presedintele Romaniei? Nu pe bune, in 2009 a reusit sa ia 43.000 de voturi. Ce cacat spera acum? Sa ajunga la 50.000 ca sa fie un numar rotund si sa dea o bere? Frate, din zece oameni de pe strada, opt abia au auzit de Eminescu. Bine, hai, nu de Eminescu. De Avram Iancu. Si in conditiile astea gagiul spera sa-l voteze cine? Exact, oameni nebuni, care nu au ce face cu timpul lor.

Cam astia sunt. Sa mergem la urne, deci.

P.S. Alaturarea din poza de mai sus, dintre cei doi cei mai puternici candidati si cosurile de gunoi, nu este intamplatoare.