4,695 cititori

Guvernul VV a căzut, trăiască guvernul VV

Nu că vreau să fiu cârcotaș sau pesimist, dar am așa o presimțire că abia acum, când este vorba despre ciolanul ăl mai ciolan (a se citi “organizarea alegerilor pentru președinție și pentru parlament”), o să vedem adevărata față a opoziției.

Mi-e teamă că lucru mai rău decât să treacă moțiunea și să cadă guvernul nu ni se putea întâmpla. Și nu mă refer nici la cine va fi prim ministru, nici la componența noului cabinet, ci la faptul că ne vom îngrețoșa atât de tare de tot ce vom vedea pe scena politică, încât nu vom ști cum sa trântim ușa României mai tare și mai repede în urma noastră. Continuarea

21,177 cititori

Dragă domnule Barna

A sosit timpul să plătiți pe cineva să vă facă PR. Iar dacă aveți deja, a venit vremea să-l dați afară și să angajați pe altcineva, a venit vremea să luați un om capabil să vă spună în față: ”Dacă publicați fotografia asta, eu îmi dau demisia”. Și-o să vă explic imediat de ce.

Pentru că oamenii obișnuiți, oamenii ale căror voturi vă interesează, vor să se asocieze cu cei puternici. Iar dumneavoastră ați postat o poză în care apăreți alături de nimeni în drum și v-ați mai și lăudat cu ea. Cam câtă putere credeți că transmite isprava asta? Continuarea

6,138 cititori

Legile sunt doar pentru proști

În această viață am fost la o singură conferință de presă susținută de un politician și mi-a venit să vomit, să fac atac de apoplexie și să omor pe cineva, toate astea în același timp. Omul fusese ministru măcar într-un guvern post-decembrist (dacă nu cumva chiar în două), guvern în care n-a făcut nimic în afară de a-și crește averea lui personală, lucru care nu-l împiedica să abereze voios la conferință și sa le explice celor de față cum o să ducă el România pe cele mai înalte culmi de prosperitate și cum, dacă va ieși el președinte, PIB-ul va geme sub propria-i greutate și, pe scurt, va scoate țara din noroi de-or să emigreze jumatate din nemți și-or să vină aici, doar-doar o să-i lăsăm să ne spele wc-urile. Continuarea

3,843 cititori

“Catindaţii”

N-am sa uit niciodata entuziasmul si emotia cu care am purces sa votez pentru prima oara. Era in 90 si chiar atunci implinisem varsta care-mi permitea sa dau si eu cu stampila pe un buletin de vot. Ca pana la urma am luat un teanc de buletine si le-am bagat pe toate in urna, e cu totul altceva. In haosul omniprezent care guverna primele alegeri libere ale Romaniei postbelice, era o joaca de copii (ceea ce si eram) sa faci asta. De atunci toti cei care au condus si guvernat tara asta mi-au furat placerea de a vota. Acum mi-e sila. Si de fiecare data cand am mai mers, mi-am spus ca e ultima oara cand am votat, dar de fiecare data renunt si ma duc din nou, dintr-un spirit cetatenesc pe care il regret odata ce am aplicat stampila. Asta pana mi-a venit ideea sa imi anulez votul. Macar sa nu mi-l mai fure. Asa ca, macar pentru asta si tot voi fi la urne.
Continuarea