Eu credeam ca pana la urma vom reusi sa scapam de nuntile in stil romanesc. Nu cu petrecerea in sine am ce am ci cu stupiditatea modului in care se  organizeaza, se prezinta si se desfasoara. Credeam ca pana la urma vom scapa de cohortele de rude pe care le vezi doar de doua ori in viata. Prima oara la nunta ta si apoi la nunta lor, ca doar au fost la mine si acum mi-am facut „obligatie”, tre’ sa ma duc si eu la ei (reciproca este valabila, desigur, adica eu am fost la tine si tu nu vii la mine???). Credeam ca vom scapa de obiceiul de cacat, cu datul banilor in plic si numaratul lor (sa vedem cum am „iesit”). Credeam ca vom eradica nuntile cu „dar strigat”, despre care abia de indraznesc sa amintesc, pentru ca paralizez numai la gandul ca ar exista vreo posibilitate sa particip la asa ceva. Cel putin astea din urma ar trebui interzise prin lege.

Ei bine, nu. Cred ca fenomenul „nunta romaneasca” ia amploare si ajunge sa capete noi dimensiuni, din cauza crizei blestemate ce ne tot tine prizonieri de cativa ani. Daca nu vedeti legatura, va explic eu imediat. Zilele acestea tocmai am aflat de o noua inventie, cu adevarat revolutionara, in domeniu: cununia civila cu dar. Daca va intrebati daca nu cumva mint sau le infloresc, Prietenul I. este direct implicat si participa la aceasta premiera nationala (desi eu suspectez ca ar fi si pe plan mondial).

Bref, are un var care se insoara Sambata si face nunta peste cateva luni. Iar omul a anuntat cat se poate de sincer ca da o masa dupa cununia civila, unde trebuie venit cu dar, pentru ca ar cam avea nevoie de bani.

Miscarea este geniala, dupa parerea mea. Practic scoti cascaval de doua ori, folosind acelasi pretext, aceeasi mireasa, aceiasi invitati, aceiasi nasi, aceiasi oameni. Lasi cateva luni intre cele doua evenimente, nu te arunci ca fraierii aia care le fac imediat, unul dupa celalalt. Nu de alta, dar sa aiba timp invitatii sa stranga „cheag” din nou. Eu o vad ca si cum un regizor ar face acelasi film de doua ori, la interval de cateva luni, folosind aceeasi recuzita, aceleasi decoruri, aceiasi actori principali, aceiasi figuranti, acelasi subiect. Doar ca primul film s-ar numai „Amuleta de celuloid” si al doilea „Teroare in Boston”. Ce credeti ca n-ar avea incasari ambele? Macar de curiozitate si tot s-ar duce lumea. Daramite la omul nostru la „evenimente”, unde e cu „obligatie” si cu „ajutatul tinerilor la inceput de drum”.

Din pacate tipul a avut o idee, dar cam atat. Ii lipsesc spiritul antreprenorial, precum si cel organizatoric. Pai daca tot ai conceput o asa minunatie de plan, de ce nu te duci cu el in faza urmatoare? Creste-l la alt nivel! Think out of the box! Cu putina concentrare, treaba se putea lega muuult mai bine. Las-o fraiere gravida pe viitoarea doamna. Si uite asa legi PATRU evenimente, toate degraba aducatoare de munti de bani: cununie civila – nunta – botez – taiere de mot. Cum suna asta? Nu este la alt nivel? Pai pe langa incasarile cvadruple, trebuie sa iei in considerare si masivele reduceri de costuri. Pentru ca vei negocia cu furnizorii si carciumarii de pe pozitii de forta: fraiere, le fac pe toate patru la tine, daca-mi dai alte preturi!

Ca sa nu mai zic ca, daca stii cum sa le potrivesti si te misti cu talent, pe ultimile doua le poti repeta o data la cateva luni. Si uite-asa iti scoti de-un trai linistit. Da, stiu, nu e usor. Dar ce mai e lesne pe lumea asta?  Este ca si cum te-ai duce la serviciu, doar ca in loc sa muncesti, iti futi nevasta. Sa mai zica cineva ca romanii n-au idei.

mihai_vasilescu_patru_unu

sursa foto

P.S. Nu stiu cum mama dracului, chiar cand scriam aberatia pe care tocmai ati citit-o, mi-a venit un spam de la „ghidul nuntii”. Pun pariu ca nu s-au gandit la ideea geniala de mai sus si vin tot cu texte d-alea „sa te ajutam sa ai o nunta impecabila”. Mars ma!

L.E. Ana R. imi semnalizeaza ca am gresit. Cica taierea motului se face la varsta de un an si botezul la maxim trei luni. Eu cred ca sunt doar amanunte. Cand e vorba de „cascaval” taiem motul cum vrem si facem botezul cand se poate. Pai ce mama dracului.