40,589 cititori

Șlapii cu blană sunt noii teniși cu toc

Mă plimbam liniștit când, de nicăieri, au apărut niște animăluțe pe care le purta în picioare o domnișoară, dar „purta” era doar o chestie relativă. Sunt convins că blănoșii aveau propria lor viață și doar printr-o fericită întâmplare se deplasau în aceeași direcție cu domnișoara. Sau erau foarte bine dresați.

Oricum, pentru că păreau blânzi, am vrut să-i mângâi și să mă joc oleacă cu ei, să le fac „ghigi-ghigi-ghigi”, dar s-a uitat stăpâna cam urât la mine și-am renunțat. Pâna la urmă e de înțeles, nici mie nu-mi plăcea să-mi mângâie câinele toți necunoscuții.

Continuarea