N-ai cum să fii atât de tāntālāu
De fiecare dată când vedeam în vestiar, la sală, obiecte uitate de alții, mă pufnea superior râsul. În gând, desigur. Și văd aproape zilnic obiecte uitate. Mai un prosop, mai o pereche de pantaloni, mai niște ochelari pentru înot, ceva tot rămâne pe acolo. Plus că, la recepție, există un corp de dulap întreg cu […]