Gara de Nord. România. Mă urc în trenul care trebuie să plece la doișpe și-un sfert. Adică exact cât arată ceasul meu. Dar, să vezi dracie, nu pleacă. Și nici nu dă semne c-ar avea de gând. După vreun sfert de ora, lejer impacientat, opresc un cetățean controlor și-l întreb politicos cât mai avem până […]