6,274 cititori

Idiotul

Ora nouă și șapte minute. Dimineața. Ea și el coboară scările la metrou. Eu sunt fix în spatele lor. Ea e blondă, frumoasă și înaltă. El nu e. Ea pășește ca o prințesă spre sala în care va fi încoronată regină. El doar se ține atârnat, ca un accesoriu inutil, de brațul ei. Repet, el se ține.

Ea la un moment dat se împiedică singură în propriile-i tocuri și e gata-gata să se întindă cât e de înaltă, de frumoasă și de blondă, pe trepte. În ultima clipă se prinde zdravăn de el și se redresează. Apoi se scutură de brațul lui, se uită cu infinit dispreț și-i spune duios:

– Ești idiot! Continuarea