Mă, copii, eu știu că vreo câțiva dintre voi m-ați rugat să vă scriu impresiile după ce am testat Porsche 911, dar efectiv nu am ce să vă spun.

În sensul că nu văd ce aș putea să vă spun în plus, față de ceea ce deja știți și voi: că vorbim despre niște mașini absolut senzaționale. Și că-i mulțumesc Marelui Manitou că n-am bani să-mi cumpăr un Porsche, pentru că, sunt absolut convins, n-aș mai face altceva în afară de a sta cu curu’ în mașina aia toată ziua.

Altfel, când ești într-un Porsche 911, nu te mai interesează absolut nimic altceva în afară de a porni motorul și de a da ce-i mai bun din tine să-l conduci. Sau, mă rog, asta simt eu atunci când sunt la volanul unui 911.

Nu mă interesează ecrane, nu mă interesează tehnologie de infotainment, nici măcar nu știu de se unde pornea muzica în vreuna dintre mașini, că n-am avut nevoie.

Pe scurt, tot ce te interesează când ești într-un Porsche 911 este să-l conduci ca atunci când ești într-un 911, să-l faci să fie mândru de tine. Și fix asta am făcut ieri, o zi întreagă, cu cele trei mașini pe care le vedeți mai jos.

Iar cu adevărat senzațional a fost că ne-au lăsat să mergem cum vrem noi, n-am rulat în coloană, nu ne-au obligat să stăm în formație, doar ne dădeau punctele de întâlnire unde ne regrupam, după care liber la condus.

O, Doamne, în ce hal m-am putut distra pe curbele din zona muntoasă a Cretei. Am mai avut și norocul să-mi dea coleg de echipaj un jurnalist auto din Cehia mai maniac decât mine. Eu credeam că merg tare pe viraje, dar trebuia să-l vedeți pe Františeck.

Ca să înțelegeți și mai bine cam cum a fost ziua de ieri, trebuie să vă mai spun ceva tare de tot. Oamenii ăștia de la Porsche au organizat evenimentul știind prea bine ce stârnește în oameni un 911, așa c-au făcut o chestie cu adevărat senzațională: au închis un drum din Creta.

Desigur, nu ei de capul lor, ci cu ajutorul autorităților locale și al poliției. Practic, ne-au pus la dispoziție 2 kilometri de șosea pe care eram doar noi și unde puteam să facem cu mașinile orice voiam.

Pentru mine așa arată raiul sau măcar o parte din el. Am văzut și eu cum e să fii într-un Porsche 911 care merge cu 235 km/h. Mi-ar fi plăcut să văd și mai mult, dar, din păcate, ăia 2 kilometri aveau o singură linie dreaptă care era prea scurtă ca să poți să ajungi la o viteză mai mare de atât.

Tot acolo am făcut și Launch Control, că doar nu era să pleci de pe loc ca sălbaticii, fără să simți cum ia foc asfaltul sub tine.

Pentru cei care nu știu ce înseamnă Porsche Launch Control: pleci de pe loc cu puterea maximă pe care o poate dezvolta mașina. Pleci atât de tare, încât ai impresia că, dacă n-ar exista tetiera, corpul ți-ar lua-o înainte și capul ți-ar rămâne pe loc.

Dacă sunteți pasionați de condus, vă recomand ca măcar o dată în viață să faceți Launch Control pe un Porsche. Dacă se poate să fie și 911 GTS, cu atât mai bine.

Și cu asta chiar cred că v-am zis tot ce puteam despre ziua de ieri.

Ah, ba nu, o să las și aici, pentru cei care nu mă urmăresc pe Facebook, cum arăta Porsche Vila în care am fost cazați. Cu mențiunea că era construită în sălbăticie, in the middle of fucking nowhere. Pur și simplu perfect.

Atât pentru azi, vă las cu mașinile pe care le-am testat.

@mihai.v73 Când îți alegi un Porsche 911 GTS după culoare. #porsche911 ♬ nhạc nền – K-O DJ DJ REMIX