N-aveam nici cea mai mică intenție să văd „Gladiator II”, dintr-un motiv foarte simplu: nu mă prindeam ce continuare ar putea exista. Ok, înțelegeam că e un sequel, nu o continuare propriu-zisă, dar chiar și așa tot nu mă tenta absolut deloc. Maximus era mort, Commodus la fel, nu vedeam ce continuare ar putea exista, prin urmare mă lăsa complet rece.
Un singur lucru nu luasem în calcul: copiii. Fetele au început să mă bată la cap să mergem din secunda în care au văzut că s-a lansat filmul.
N-aveam cum să nu le duc după ce-au plâns lângă mine, pe canapea, când a murit Maximus, anul trecut, atunci când au vrut să vadă „Gladiatorul”. Cred c-a fost primul lor film la care nici n-au clipit, atât de mult le-a plăcut.
Ok, mi-am zis, hai la film, cât poate să fie de rău?
Și-a fost exact atât de rău pe cât mi-am imaginat.
Încă o dată mi-am întărit convingerea că unele filme ar trebui lăsate să se odihnească în pace, prieteni, n-ar trebui să aibă niciodată vreo continuare, chiar dacă și primul și al doilea sunt regizate de Ridley Scott.
Nu mi-a plăcut nimic, n-are nimic memorabil, e genul de film pe care îl uiți în câteva săptămâni, iar anul viitor pe vremea asta nu mai știi nici măcar dacă l-ai văzut sau nu.
Păi se compară cu „Gladiatorul” din care învățasem scene pe de rost? Trezește-mă la trei dimineața și-o să-ți spun fără să mă bâlbâi:
My name is Maximus Decimus Meridius, commander of the Armies of the North, General of the Felix Legions and loyal servant to the true emperor, Marcus Aurelius. Father to a murdered son, husband to a murdered wife.
Și nu doar eu, cred că toți bărbații care l-au văzut ți-o puteau recita pe nerăsuflate.
Ca să nu mai spun de scena finală, atât de puternică încât am plâns mai mult decât la „Titanic” când i-a desprins Rose mâna lui Jake și l-a lăsat să se scufunde, deși bietul băiat ar fi avut lejer loc lângă ea, pe bucata aia de lemn. Nfine…
Ah, ok, dacă nu-i ziceau „Gladiator II”, dacă era doar un film despre Roma și gladiatori, nu l-aș fi comparat cu nimic și-ar fi avut mai multe șanse să nu-l judec în niciun fel, ar fi fost doar un film mediocru și-atât. Dar așa, în condițiile în care se dorește a fi continuatorul primului film, să mă iertați, dar n-am cum să nu le compar.
Comparație în urma căreia reiese că ieși mai câștigat dacă rămâi acasă și revezi pe Netflix primul film, decât să mergi cinema și că cheltuiești aiurea să-l vezi p-ăsta nou.
Uite, pe scurt și încercând să nu dau prea multe spoilere. Primul film a avut o acțiune ușor de urmărit cap-coadă, centrată de Maximus și pe evoluția lui, celelalte personaje doar gravitând în jur pentru a-i conferi și mai multă prezență scenică.
Rămân epice scenele cu luptele din Colosseum, pentru că pe fiecare dintre ele spectatorul le trăiește cu sufletul la gură. De ce? Tocmai pentru că toată acțiunea este centrată pe un Maximus fenomenal. Trăiești tot filmul cu el, mori un pic odată cu el la final.
N-o să regăsești nimic din toate astea la „Gladiatorul II”. Paul Mescal nu are anvergura lui Russel Crowe pentru că n-o are el, ca actor, dar și pentru că nu-l lasă nici scenariul slab. N-o să treci niciun moment prin toate stările și emoțiile prin care te poartă primul film. Nu zic că m-am plictisit îngrozitor, zic doar că la un moment dat număram în gând câte minute mai sunt până la final.
Și pe lângă toate astea, vine și lovește implacabil penibilul. Pentru că doar așa pot să definesc multe dintre scenele de luptă dintre gladiatori și tot felul de alte entități ciudate.
Mi-a scăpat mâna într-o cruce largă la scenele cu rechini și lupte navale din Colosseum. Da, da, ați citit bine, s-au bătut pe apă, cu corăbiile, în interiorul clădirii ăleia unde stai peste o oră la coadă când vrei s-o vizitezi. Noroc că e aproape de metrou și la o adică te-ai cărat de-acolo, că Roma e mare, ai ce face.
De altfel, trăiesc cu impresia că scenele lucrate în CGI (computer generated imagery) sunt mai multe decât cele filmate pe bune, în platou. Rechini, maimuțe ucigașe, rinoceri, e plin de animale făcute pe calculator. Personal, cred că pe Ridley Scott l-o fi mușcat vreun câine când era copil și-acum se răzbună și el pe regnul animal cum poate.
Dar la scenele cu rechinii din Colosseum, jur că te simți mai jenat decât la hoax-ul ăla cu delfinii maidanezi din Dâmbovița. Râul, nu județul.
Dar filmul nu e rău doar din cauza efectelor speciale, să știți, pentru că astea țin de gusturile fiecăruia până la urmă. Rechinii care nu-i plac unuia, pot fi deliciul altora.
Filmul e rău pentru că e dezlânat, acțiunea e împărțită aiurea în prea multe direcții și pentru că unele scene nu sunt credibile absolut deloc. Când a început Lucius sa recite din Virgiliu, am vrut să ies din sală, dar mai era mult din film și nu puteam să plec acasă fără copii. Dar penibil tot m-am simțit, mi-era jenă de jena lor.
Cum tot penibil mi s-a părut cât au insistat pe scenele preluate din primul film, cele cu degetele trecute prin lanul de grâu sau cu praful din Colosseum ridicat în pumn. Au insistat pe ele de nu mai suport nici să văd grâu, după film m-am dus și mi-am cumpărat pâine de secară pentru acasă.
Singurul lucru care mi-a plăcut din tot filmul au fost cei doi împărați, ambii cu probleme grave la mansardă. Nu că le fila o lampă, erau duși complet cu capul. Am savurat adânc si complet toate scenele în care apar, inclusiv cele în care mor. Au fost sublime toate, dar, din păcate, mult prea puține pentru un film care ține două ore și jumătate, la un moment dat aveam impresia că n-o să mai văd vreodată în această viață genericul de final.
Și dacă mai aveam vreo îndoială vizavi de filmul care tocmai se terminase, mi le-au spulberat copiii pe holul de ieșire din cinema. Mai precis, Ioana:
– Mi-a plăcut și ăsta, dar a fost mai bun primul. La ăla am plâns, la ăsta n-am avut deloc emoții.
Vorba strămoșilor noștri a căror limbă, din păcate, nu este vorbită în film: Quod Erat Demonstrandum.
Mă opresc aici, deși aș putea să mai scriu până mâine dimineață, atât de tare m-a dezamăgit. Sper să mergeți să-l vedeți și să-mi confirmați (sau nu) ce-am zis mai sus.
Oricum, toate astea au o explicație, să știți. Sunt absolut convins că filmul se adaptează cumva și gradului de inteligență mult mai scăzut al publicului, comparativ cu anul 2000, anul lansării „Gladiatorului”. În aproape 25 de ani, a scăzut binișor IQ-ul planetar, așa că producătorii trebuie să se adapteze noilor realități.
O să vedeți și dovada că am dreptate, când vor apărea să mă înjure băieții care mănâncă semințe în sala de cinema și scuipă cojile la lumina telefoanelor: „coae, bine că ejti tu vre-un critic dăla”.
Am zis că e nasol, dar n-am vrut să influențez prea tare. Oricum descrierea ta e foarte bună, eu zic că doar Denzel mai salvează ceva. Nici de descărcat n-aș consuma curent.
Comentariu beton!17
Esec anuntat.
Hai sa vedem comparatie:
Primul – Scott, Crowe, Harris, Phoenix, Reed, Hounsou, Nielsen, Jacobi
Al Doilea – Scott, Washington, Pascal, Nielsen, Jacobi si inca niste nimeni
Dewey Gram a scris doar o carte, nu doua.
PS:
„[…] And I will have my vengeance, in this life or the next…”
Mingea a fost ridicata corespunzator la fileu, dar e plin de oameni insensibili p-aici.
Daca imi aduc bine aminte, romanii au organizat batalii navale in colosseum. Despre rechini nu stiu ce sa zic, asa a vrut poetul :))
N-am vazut filmul si nici nu cred ca-l voi vedea prea curand.
Comentariu beton!21
M-ați făcut curios și-am căutat să văd cum e cu luptele navale din Colosseum. NU știu ce să zic, istoricii se cam contrazic pe subiect. Da, cică romanii organizau lupte navale, dar nu în Colosseum, că nu avea cum să țină atâta apă. Locul organizării ar foi fost altul. Mă rog, alții zic că aveau cum, dr eu cred ce zic ăia care cred că nu.
@MV:
https://m.facebook.com/MicaDozadeCulturaGenerala/
Pe scurt, au fost vreo 2 – 3 lupte navale și în Colosseum, dar cu apă la jumătatea roţii corăbiilor.
Chiar merită citită Mica Doză😄
@Cătălin, însuși faptul că aveau roți corăbiile ne spune ce și cum.
:))))) buna partea cu nu mai suport graul si mi-am luat paine de secara.
Acum, pe bune, urmare a postului tau nu cred ca o sa mai merg sa il vad :))). Stiam de faza cu rechinii :).
Da, cred ca iq-ul planetar a scazut, dar mai mult la cei care sunt implicati in industria americana de film :))
Comentariu beton!21
Mortii cu mortii , vii cu vii. Uneori lucrurile trebuie lasate asa cum sunt. Gladiatorul a fost un film exceptional sub toate aspectele, nu l-am mai vazut de mult si totusi imi amintesc mult din el, si asta spune ceva. Era mai bine sa fie lasat in pace si eventual venit cu o poveste noua daca tot se dorea un film pe tema respectiva. Chiar nu mai exista scenaristi cu imaginatie pe la Hollywood? Incerc sa mi-l imaginez pe Tarantino facand o continuare la Pulp Fiction si nu pot, chiar nu pot. Filmele exceptionale nu ar trebui sa aiba continuari.
Sunt putine de fapt continuarile care se ridica la inaltimea originalului si cred ca Terminator, seria Bourne sau Blade runner sunt printre ele.
Comentariu beton!16
se poate calcula egzact cu cît a scăzut aichiuu’; știț banana aia lipită cu bandă adezivă pe un părete? în 2019 era $1 mil; s-a vîndut ieri cu $6.2 mil
Comentariu beton!61
aceasi banana? sau banana o iei tu de la supermarket si ei iti dau doar banda?
Comentariu beton!30
@Razvan
😂😂😂
Am văzut și eu ieri la știri. Doamne ferește! 🙄🙄🙄
@costicăm, mie mai mișto mi s-a părut că banana fusese cumpărată în ziua respectivă cu 35 de cenți. Era proaspătă, cum ar veni. :)))))))
@costica: asta faci când ai bani de te enervează 🤣🤣🤣
Probabil o să merg să-l văd.
Doar ca să.
Fără nici o pretenție.
„[…] do not be troubled. For you are in Elysium […]”
Da, clar. Și de luni încolo trăim o dezamăgire mai mare din păcate. Sau oi fi eu pesimist ?
Ca sa nu fii dezamăgit, nu trebuie sa ai așteptări. Simplu
Gladiator (2000) e o capodoperă. N-o să-i stric amintirea, așa că nu mă interesează deloc să văd mizeria asta ce se pretinde a fi o continuare.
Râd cu lacrimi citind articolul, filmul nu l-am văzut iar un coleg de birou mă mai și întreabă: „Adina, tu râzi sau plângi?!”
Comentariu beton!11
:))))))))))))))))
Ai găsit singur răspunsul, calitatea actorilor, iar din această cauză eu unul prefer sa revăd filme vechi decât să văd cât sunt de penibili ăștia noi, ca de exemplu, Gladiatorul l-am văzut de vreo 3-4 ori, nu mai știu exact, așa si cu altele.
Nu te poți plânge de calitatea actorilor, distribuția e foarte bună, nu bună. Doar că Paul Mescal nu se poate compara niciodată cu Russell Crowe, cel puțin nu pe rol similiar.
Mel Gibson il joaca foarte bine si pe William Wallace si pe Martin Riggs, Bret Maverik sau Nick Marshall, sunt actori care pot juca doar anumite roluri, iar tipul pomenit de tine e unul din ei probabil, au greșit cei care l-au ales pentru rolul respectiv, Mel Gibson e doar unul din multi actori de calitate care mi-a venit in minte, erau mult mai multi ca el, ne-am învățat cu ei iar pretențiile noastre se raportează la ce am văzut, calitatea nu mai e aceiași, nivelul de inteligență joacă un rol foarte important după cum ai menționat.
Nu mă interesează să-l văd.
La fel am păţit cu Moromeţii II. Dezamăgire totală. De Moromeţii III nici nu mai vreau să aud deşi s-ar putea, după ce apare pe vreo platformă. Bani la cinema nu mai dau pentru asta. Rău e cînd unii nu ştiu cînd să se retragă!
Am vazut doar trailer-ul. Din intamplare. Si domnul sot imi zice: Vai ce efecte speciale slabe. Asta zice mult daca le vezi deja in trailer. Nu o sa ma duc sa il vad.
Am comis si eu greseala in weekend. Un pic nedumerit: daca omorau un rechin in arena, dupa spectacol se vindeau bucati la taraba? 🙂
Alataieri seara rula chiar primul si singurul Gladiator la TV. L-am revazut si am incercat sa uit ca am vazut prostioara aia de GII
Aa, uitasem. Dupa filmul de la cinema, cumnata-mea si-a exprimat speranta ca cineva a adoptat maimuta de companie a imparatului Caracala. Cred ca era tot ce se putea salva din film 😉
Comentariu beton!16
L-am vazut si eu aseara. Exact! Filmele excepționale nu ar trebui sa aibă continuări!
Nu m-a dat pe spate nici primul. Nu ma uit la al doilea. Ala care e erou principal in al doilea are față mai mult de comedii.
Lupte navale în Colosseum au fost și în realitate, organizate de romani. Cât despre film în sine, nu o sa-l văd decât, probabil, când va intra pe streaming, dar nici atunci nu ma voi grăbi, deși joaca unul dintre actorii mei preferați, Denzel Washington …Sau, cel mai bine, voi revedea Gladiatorul 1 a 101-a oară. Mulțumesc pentru recenzie
M-ați făcut curios și-am căutat să văd cum e cu luptele navale din Colosseum. NU știu ce să zic, istoricii se cam contrazic pe subiect. Da, cică romanii organizau lupte navale, dar nu în Colosseum, că nu avea cum să țină atâta apă. Locul organizării ar foi fost altul. Mă rog, alții zic că aveau cum, dr eu cred ce zic ăia care cred că nu.
@vasile lupte navale la colosseum au fost în apă de până un metru adâncime, iar navele erau, conform specialiștilor în istorie antică, ghidate pe șine. nici vorbă de gestionat un asemenea volum imens de apă, nici vorbă de rechini oceanici, imposibil de dus la roma vii în acea perioadă, nici vorbă de nave reale.
De acord în privința lui Denzel Washington. Mă uit la fizionomia lui și mă întreb de ce nu o fi făcut Scott un film despre Septimius Severus, împăratul african (Severus era din Africa de Nord, un berber romanizat, dar merge și Denzel) tatăl celor doi coîmpărați Caracalla și Geta. Despre faptul că nimeni nu s-a gândit să-i ofere o ecranizare după Othello acestui actor uriaș nu mai vorbesc. Adevăratul Macrinus, prefect al pretoriului adică șef al gărzii pretoriene sub domnia lui Caracalla era și el de origine nord-africană.
L-am văzut. Aseară, la cinema. N-aș fi mers dar s-a strâns gașca. M-am dus fără prejudecăți , fără așteptări. Clar nu se compară cu Gladiator.
Prima dezamăgire a fost „urletul” de durere al lui Hanno / Lucius când i-a murit nevasta …. se vede că a fost învățat pe de rost… Apoi multe alte scene „false” … păi în primul film au fost filmate personajele , oamenii de atunci , în viața trăită de ei … în ăsta au fost doar actori angajați să joace niște personaje…
Împărații au fost faini – făinuți , iar pe Denzel l-am văzut prima dată într-un rol de ” scârbă de om „…
Ai dreptate pe partea cu personajele, in primul film a fost doar Maximus, in al doilea si gladiatorul, si masa, si tasu vitreg si mai ales sefu la gladiatori si aia 2 imparati tampiti.
De fapt asta a fost personajul cel mai bine conturat si care mie mi-a placut cel mai mult din tot filmul – Macrinus – jucat de Denzel Washington.
Am văzut Gladiator din 2000 de 9 ori, si il mai vad, este atât de bun încât când si când il mai revăd.
toată discuția asta mie mi-a făcut poftă să mă uit din nou la „tigru și dragon”, marele învins la oscar în anul în care a câștigat „gladiator” și care mie mi-a plăcut mai mult.
Vorbind de continuări, partea a doua la „Tigru și Dragon” a fost departe de nivelul primei părți.
a fost și la ăsta o continuare?
Da, în 2016, „Tigru și dragon: Sabia destinului” .
Oooo :((((
Deci sa nu ma duc sa il vad? Aia cu bătaia navala m-a răcit complet, desi stiu ca (mi se pare) Coliseul putea fi inundat și chiar a fost pentru ceva exerciții navale, si parca si ăla din Nîmes. Ma uit acum la o emisiune despre Spartacus, povestesc multe despre lumea gladiatorilor, despre ca mâncau, cum se băteau, care le era statutul, poate voi rămâne la asta….
In schimb, a văzut cineva Monte-Christo? Francezii zic ca e reușit, dar totuși mulți dintre amicii care l-au văzut, il preferă pe cel cu Depardieu.
Later edit: soțul confirma, citez: „nul nul nul”, am încheiat citatul.
Imi place Pierre Niney, e un excelent actor, dar nu mi-l imaginez in rol. De fapt, am fost atât de dezamagita de „Cei trei muschetari” , de felul in care au masacrat romanul, incât mi-e tare teama de ce au putut face din asta.
@Jual, ioi daaa, Cei trei muschetari, ce oribilitate!
Daaaa… ai dreptate Maximus!😊😊😊
Primul cred că îl visez și noaptea, iar secvența cu Russel, devenită super celebră, o spun și-n somn (și nu sunt bărbat!).
Lung, tras de păr, secvențe multe făcute în CGI și exagerate, nu mi-a trezit emoții.
Rămâne Maximus
Îmi pare rău pentru Ridley, dar trebuie să spunem care este părerea noastră, până la urmă publicul decide dacă e bun sau nu.
Bravo fetelor tale! Pentru că au văzut primul și chiar și pentru că au vrut să-l vadă și pe al doliea! E important să judece ele ce le place! 💖
La primul Gladiator eram încă în facultate și am luat caseta video. O mai am și acum pe la ai mei, prin vreun sertar, Plus piese din coloana sonoră pe cd-uri. L-am văzut de multe ori și mereu îmi făcea pielea găină, desigur cu șervețele langa mine, Iar acum să văd lupte cu rechini și alte orătănii?! Mulțumesc, dar nu.
Aichiul a scăzut al dracului de rău. Jucăm cu ce avem, până va fi stop joc.
Exact aceeași senzație o am când mă uit la Star Wars-ul lui tata Lucas. Celelalte prequel-uri sau cum naiba le-o zice, nu-mi mai trebuie. Aut George Lucas, aut nihil. Plus că Star Wars fără Darth Vader e mămăligă.
Mandalorianul este bunicel, cel putin primul sezon, dar Andor este foarte bun! Ultimul episod din primul sezon are un build-up atat de bun si este realizat cu atata grija, ca mi s-a pus un nod in gat cand l-am urmarit
Bună! „Te citesc” și nu când și când,chiar dacă nu comentez Nu sunt genul care sparge semințe la lumina telefonului și nicicând, nu că nu ar fi sănătoase semințele de floarea soarelui, zic,dar contrar descrierii tale ,pe care,sincer,n-o apreciez,pt că descrierea ta o fi ea clară și sinceră, dar lasă-ne pe noi, mă rog,pe unii dintre noi,să vedem filmul.De abia aștept să-i văd jucând pe Denzel Washington, Pedro Pascal și nu numai, pe care mulți dintre noi îi admiram și urmărim, poate nu mulți dintre cei ce -ți răspund aici,dar,crede-mă, suntem foarte multi
Să știi că modul infect în care scrii nu face decât să-mi confirme că am avut dreptate cu publicul căruia i se adresează filmul.
Altfel, cred că sunteți foarte mulți. Din păcate pentru țara asta, sunteți majoritari.
Este părerea dumneavoastră. Eu nu sunt de acord nici cu dumneavoastră, nici cu acei critici care caută cu orice preț adevărul istoric, neștiut de nimeni cu adevărat, de altfel. Uităm oare că e un film artistic? Nu mai recunoaștem interpretarea actorilor? Pentru ce mergem la film?
Știi cât de tare mă întristează oamenii care citesc un text și nu înțeleg ce scrie în el?
„acei critici care caută cu orice preț adevărul istoric, neștiut de nimeni cu adevărat”
Parcă există o știință care are unele tentative de elucidare a misterelor în acest sens, am uitat cum se cheamă, că se mai erodează și pietrele, darămite neuronii. „Isterie”? Nu, asta e constantă pe social media… „Distopie”? Nu, asta-i perspectivă de viitor… S-ar putea, nu-s sigur, să fie „Istorie”. De cercetat termenul. Că altfel vedem filme despre vreun jarl negru care a condus oștile vikingilor împotriva rasiștilor de anglo-saxoni, dar a fost oprit de trupele de sclavi mayași ce erau oprimați local. Și de rechinii ce au îngreunat debarcarea.
Singurul cu adevărat care a salvat partea 2 din Gladiator a fost Denzel Washington, dacă nu juca el, producătorii și
finanțatorii nu mai recuperau nici jumătate din investiție.Sincer am fost să văd filmul mai mult pentru Denzel, un actor de Oscar, care o să- l primească și el. În rest aștept să apară DACII 2.
Dacii 2: „Întoarcerea lui Logan”.
IQ-ul planetar a rămas la fel.
Anglosfera cu Europa nu se compară cu restul planetei.
Asia are o obsesie cu exagerările cinematografice, o competiție în care toți știu că filmul e ficțiune da’ sunt curioși până unde duce nebunia audio-vizuală. Varianta online, cu „Nimeni nu mai citește articolele, doar titlul & subtitlul câteodată.”
Sunt alte calcule dar uită-te cât de exagerate sunt filmele din Asia. Chinezești, indiene, japoneze… Toate au nucleul ăla al exagerării la supernatural al acțiunii amestecat uneori cu metafora sclipicioasă (ex. citarea din Virgiliu).
Ca și cum toți regizorii & scenariștii din Asia au studiat religios „300” și „Meet the Spartans”, în același timp. Pentru acțiune, pentru comedie, pentru aventură, pentru orice…
Eu am văzut (nu-l mai găsesc & nu mai țin minte detaliile) o scenă dintr-un film indian.
Un tip vrea să arunce o suliță într-o tanti, iar tanti aruncă mai repede cu o sabie sau ceva.
Tanti îl decapitează pe tip, dar trupul/cadavrul tipului fără cap aruncă sulița în tanti. Servitoarele lu’ tanti, două sau trei, se bagă în fața suliței dar tot degeaba: și servitoarele, și tanti, sunt străpunse.
Punctul culminant & deznodământul scenei: femeile cad moarte cu sulița în ele (stil lanț al măgarului), iar trupul decapitat al tipului ridică brațele sau ceva, apoi cade mort.
Asta-i cinematografia la care se uită 4-5 miliarde de oameni.
Ținta filmelor nu mai sunteți voi.
Ținta filmelor sunt ăia cărora le place acțiunea amestecată cu CGI-ul.
Și exagerările, multă exagerare…
Când Ridley Scott a produs Gladiator II & Napoleon, oamenii încă nu s-au prins: Europa & Anglosfera sunt sub 600-700 milioane.
Asia, Africa, Orientul Mijlociu… cât? Zi tu cât. Orientul cu banii din petrol, Asia cu sclavia ‘out of sight, out of mind’.
Doar că Ridley și alți regizori nu pot spune pe față: „Da, filmele pe care le facem, nu mai sunt pentru țările din The West™, noi ce facem acum e pentru publicul din Asia, Africa…”
Ultimele Star Wars la fel, sunt pentru Asia, Africa, restul.
Nu ne place să fim rasiști, așa că… suportăm toate preferințele, chiar și ălea de unde am vrea să plecăm din sala de cinema.
Ăsta-i calculul, dacă vrei profit în viitor. Filmele sunt pe profit.
Vrei profit? Fă-i fericiți pe Hacmed, Rakesh și Zhang, că asta le place: Coloseum-ul umplut cu apă de ploaie cu rechini, crocodili, hipopotami, nave maritime & gladiatori, cu câte o recitare din proza clasică sau proverbe băbești.
Am vazut Gladiatorul la cinema în anul 2000. Eram în clasa a 12 a. Mi s-a lipit de suflet pentru totdeauna. Este un film excepțional.
Maximus este genul de personaj care te face să îți pui întrebarea: poate exista în realitate un astfel de om: atât de curajos, de loial, de onest și de uman, într-o lume atât de crudă?
Ce bine ar fi să existe astfel de oameni sau astfel de conducători!
Iar coloana sonoră, Now we are free este magnifică.
Bineînțeles că am plâns și atunci și de fiecare dată când l-am revăzut.
Gladiatorul II l-am văzut pe 13 noiembrie la Cinema Victoria din Cluj, în avanpremieră, într-o sală plină ochi.
Nu puteam să nu mă duc.
Nu se ridică la nivelul Gladiatorului, nici nu așteptam asta, nici nu credeam că se poate. Am încercat să îl văd cumva detașat, ca pe un film despre romani și gladiatori.
Dacă îl compar cu Gladiatorul, iese în dezavantaj
Dacă îl iau de sine stătător, a fost OK.
Ce mi-a plăcut: personajul generalului Acacius, cei doi împărați romani, bătălia de la începutul filmului, imaginea, senatul roman.
Mai bine nu făceau nicio continuare. Mai bine puneau la Gladiatorul o secvență la final în care Lucilla îi spune acolo în Colosseum lui Maximus că Lucius e fiul lui.
Ar fi fost atât de fericit să știe că are un copil în viață!
Cum.pot sa-mi recuperez banii pe bilet?
M-a pierdut de la prima lupta, cea cu maimuta, la rechini nu mai aveam nicio asteptare. Deja il trecusem la filme proaste.