M-am despărțit odată de o tipă, doar pentru că avea o pereche de blugi foarte urâți. Da, da, chiar atât de superficial sunt, să nu vă faceți iluzii că aș fi vreun profund. Mă triggăruiesc la chestii din astea irelevante, fără să fiu dispus să mă uit în profunzimea sufletului.
Adică, da, ok, în cele din urmă o să-i descopăr eu și sufletul și-o să caut printre profunzimile lui, dar, înainte de toate, trebuie să-mi placă femeia aia căreia vreau să i-l descopăr. Și când zic „placă”, mă refer și la haine.
Arătați-mi voi bărbatul care a vrut să fie cu o femeie care nu-i plăcea, doar în speranța că-i va descoperi sufletul cel frumos. Nu există așa ceva, până la „suflet” trebuie să-ți placă posesoarea lui. Iar eu am fost toată viața genul care n-a putut trece peste o pereche de pantofi sau pantaloni urâți. Angelina Jolie să fi fost la mine la ușă, aș fi ignorat-o suveran dacă nu-mi plăcea cum era îmbrăcată.
Nfine, revenind, nu sunt vreun imbecil. Nu m-am despărțit de femeia aia doar pentru că avea o pereche de blugi urâți. Nu e nimeni atât de tâmpit încât să meargă atât de departe, dacă o relație merge bine. Cel puțin așa sper.
Dar eram cumva împărțit, adică avea și chestii care îmi plăceau, dar avea și chestii care nu-mi plăceau deloc. Cumva eram la fifty-fifty, iar blugii ăia au fost doar picătura care a umplut paharul. Blugii ăia urâți au dus balanța la 51% pentru chestiile care nu-mi plăceau la ea.
A avut și ghinion, că nici măcar nu era îmbrăcată cu ei când i-am văzut. Erau pe la ea prin casă, așezați pe un scaun, acolo i-am zărit în toată splendoarea lor. După care, mi-am imaginat cum o să iasă cu mine într-o zi, ea îmbrăcată în blugii ăia, iar eu o să intru în pământ de rușine.
M-am îngrozit, știam că n-o să am în vecii vecilor puterea să-i spun că are cei mai urâți blugi din lume și să facă ceva să nu-i mai aibă. Niciodată n-am avut puterea asta, pot să le spun oamenilor multe lucruri în față, dar mi-a lipsit abilitatea de a le zice: „du-te acasă și schimbă-te că arați ca dracu’”.
Și nici n-ar fi corect, cine sunt eu să explic cuiva că nu-mi place cum e îmbrăcat? E clar că ei îi plăceau blugii ăia, altfel nu i-ar fi cumpărat. Așa c-am preferat să plec eu și să rămână blugii.
Ce? Voi sunteți mai bine cu căpuțul? Ia să vedem, e cineva pe-aici cu vreun motiv de despărțire mai stupid decât al meu?
sursa foto: freepik.com
Io n-am dileme d-astea cu hainele, în schimb am obsesia ca MUSAI femeia trebuie să fie faină la curu’ gol, nemachiată.
Din partea mea, poate să poarte un sac ș-o frânghie la mijloc.
Comentariu beton!95
De acord cu @JT.
Comentariu beton!15
N-aș ajunge să văd cum arată fără haine dacă nu-mi place cum e îmbăcată. 🤷♂️
@MV: io musai s-o văd mai întâi dezbrăcată, nemachiată și ciufulită. 😋
Abia apoi pot spune „no, asta da!” sau „ai de plm, tre’ să dispar d-aci urgent!!!” 😎
Comentariu beton!26
Ca să ajungi să o vezi dezbracată, nemachiata și ciufulită, MUSAI trebuie să îți atragă atenția îmbrăcată! Zic și eu!
Comentariu beton!23
@Maia: nope, io n-am fost niciodată așa. Nu mă interesa cum se-mbracă. Putea veni la-ntâlnire îmbrăcată-n costum de scafandru, din partea mea.
Plus că io evitam femeile ce foloseau fond de ten și mult machiaj. Ăla era semnul clar că-i urâtă ca dracu’ sub tencuiala aia.
Femeia trebuie să „emane” sexy în hainele „de casă”, dpmdv.
Comentariu beton!61
La mine picatura care a umplut paharul a fost faptul ca aveam o banuiala ca nu se spala seara pe dinti: era la mine, aveam o periuta noua special pentru el luata și am observat ca nu se spala seara pe dinți. Era o banuiala doar la început dar apoi, voind sa fiu sigura, i-am spus intr-o seara, ieșind de la baie ca se poate duce el acum sa se spele pe dinți ca este liberă baia😁. Da, știu, an fost cam nesimțită:)…faza la care mi-a răspuns ca el s-a clătit pe dinți deja și ca nu se mai spala:))) Am înnebunit:))) Pur și simplu aia a fost picatura care a umplut paharul…si gata
Comentariu beton!53
@Geanina, azi e despre femei. Lăsați-ne și nouă plăcerea să bârfim măcar o zi:))
Comentariu beton!28
@Gianina: ceva-mi dă cu virgulă. Dacă-i puțea gura, cum te-ai mozolit cu el? Sau tu te săruți numa’ după ce te speli pe dinți? 🤔
Comentariu beton!19
Nu ii puțea gura, nu am spus lucrul asta, pur și simplu am observat faptul în sine. Dar faptul ca nu te speli macar de 2 ori pe dinți pe zi denota ca nu prea ești prieten cu igiena
Zgarcenie de la prima intalnire. Am incercat si a doua oara. Stupoare. Si-a pus zgarcenia si mai mult in evidenta. Si culmea eu nu ii cerusem nimic. Si nu zgarcit cu el, ci cu ce-i din jur.
Comentariu beton!13
@AdinaE: n-o plătit la prima-ntâlnire? Nici la a doua? 🤔
@JT: Nu. Ceva cam de felul: la prima intalnire bem ceva, platim fiecare partea lui. Plecam la plimbare pe Magheru. El: mie mi-e foame. Eu ok. Intram intr-un fast food. Se uita la preturi si zice: tie nu ti-e foame, nu? Ma uit la el socata ca decide in locul meu si ii zic: Nu imi mai e foame.
A doua zi ne intalnim din nou la Obor la Mec. El deja cu tava plina cu vreo 2 meniuri duble si ma intreaba ce vreau. Nu apuc sa ii zic ca imi spune : O inghetata? Si se duce si imi cumpara cea mai ieftina inghetata care exista atunci la McDonald’s.
I-am zis ca imi pot plati singura inghetata sau orice as dori sa imi cumpar. Am mancat inghetata si am plecat. Intrucat el se descria ca un adevarat gentleman i-am zis la plecare ca poate fi orice, dar nu un gentleman.
Comentariu beton!69
@AdinaE: ai de mă-să, ăla chiar a fost un dobitoc.
Bine că nu te-o rugat pe tine să-i plătești și consumația lui.
Comentariu beton!30
A doua întâlnire: după o zi întreaga de hălăduit pe Trans….., ajungem la o locație să mâncăm și noi ceva ușor „că se apropie seara și să nu ne îngreunăm digestia”!
Un păstrăv cu mămăliguță, mujdei și o limonadă, (nu mai spun că eram chioară de foame!) și nota de plată!
Moment în care dânsul îmi aduce la cunoștință că în America, pe unde lucrase dânsul la spălat de vase niște ani buni, domnul plătește masa doar dacă primește „ceva” la așternut!
Când am coborât din mașină, am lăsat pe scaun contravaloarea festinului, plus 10% bacșiș și…..La revedere, neicușorule! Menționez că eram trecuți amândoi bine de prima tinerețe și era ceva de genul „hai să ne adunăm singurătățile, că ni s-a urât și poate merge…..”
Prima întâlnire? ‘Mnealui în fața ușii mele cu o caserolă de la înghețată, plină cu ciorbă, ca să văd și eu ce bine știe să gătească! Mi-a picat fața, da am încercat și a doua oară! Și atât!
Comentariu beton!58
@MirelaM: 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Unde i-ai găsit?
Comentariu beton!16
Cred ca am fost superficiala cand am decis sa ma despart de primul prieten (dar nu regret) dupa ce l-am vazut cum mananca : plescait , vorbit cu gura plina si bonus barbia plina de ulei de la cartofi prajiti …nu pot sa uit cum stateam la masa si ma uitam ingrozita la fata lui , cum nu simte uleiul ala care se scurgea pe barbie ….big turn-off
M-ai facut curioasa cat de urati erau blugii :))
Comentariu beton!53
@Diana: sigur ăla o fost adult și nu bebeluș? Că io numa’ bebelușii am văzut mâncând așa cartofii prăjiți. E drept că nu prea vorbeau, dar gângureau de plăcere. 🤭
Comentariu beton!19
Da, total de acord. Iubitul unei colege de facultate era plin în barbă de absolut tot ce mânca. Mi se tăia pofta imediat.
Cred ca scopul nu e atins, vad ca raspund femeile. Apucati-va sa birfiti, domnilor!
Respiratie zgomotoasa si plescait. Astea eu fost moartea subita si tragica a vreunei urme de pasiuni.
Comentariu beton!19
Thuamne, dar daca nu erau ai ei? Erau ai unei prietene, ii comandase din greseala si voia sa ii returneze, juca intr-o piesa de teatru cu ei????
Comentariu beton!49
Nici nu conteaza cum aratau blugii, daca erau aruncati pe scaun / pat/ jos, era No-Go
Deci, dacă se inşira de la uşă la pat o dâră cu tot ce era pe doamnă e musai de făcut stânga-mprejur şi fuga-n lumea mare?
Exact cum ai scris și tu, nu doar perechea aia de pantaloni îți displăcea 🤭 eu am descoperit la cineva pe lângă faptul că se îmbrăca urâțel că nu era prieten nici cu curățenia personală nici cu cea a casei și rupea și pe zgârcenie 😂 combinație fatală, am rupt-o înainte de a ajunge în așternuturi, ar fi fost imposibil. Pase proaste legate de inspirație vestimentară avem toți/toate dar dacă persistă situația nu continuăm.
Comentariu beton!14
drept e ca daca nu placi pe cineva, ii gasesti tot felul de defecte.
dar si reciproca e valabila: daca-ti place de mori personajul, parca esti orb, treci cu vederea tot felul de defecte, care in mod normal ar fi un big no!
cum era aia cu dragostea-i oarba?
Comentariu beton!63
„Hormonii nu au ochelari” sau „organul e necitit”.
Comentariu beton!17
Dar dacă nu erau ai ei sau poate îi primise.
Am avut in liceu numai blugi ieftini de la piață sau second pentru ca nu-mi permiteam altceva (până și Pyramid erau scumpi). Dacă era să fiu judecat după ei. De fapt probabil că eram. Am fost aproape tot timpul cel părăsit.
Comentariu beton!38
Apropos de blugi, eram a 12-a in 1990, da, ancient history, si tocmai se renuntase la unifoma de liceu. Umbla zvonul ca la Lazar noua „uniforma” erau blugii. Eu tot ce aveam erau o pereche de raiati bej, horror. De blugi nici nu stiam de unde as putea lua unii.
Acum ai de de unde alege.
Totusi nu pot intelege ce inseamna blugi urati. E ca si cum ai spune un trucou alb urat? Cum vine asta?
Edit pt moderator: adresa e cu yahoo.com
Maaai, monica, zi si mie de unde iau acum o pereche de raiati bej???
@Irinoush de pe bonprix! Au de anul trecut si deja mi-am facut colectie, pentru ca pe langa bej mai au si alte cateva culori frumoase. Si mai sunt si evazati 😊 o nebunie!
La întâlnire mi-a luat ultima felie de pizza din farfurie.
Comentariu beton!19
Esti cumva sosia lui Joey Tribbiani? (Friends stiu de ce!)
Comentariu beton!31
Nu nu, nici chiar așa, da’ țin la mâncarea mea. Ofer la început de politețe, însă apoi gata, dacă ai zis că nu vrei nu mai atenta la farfuria mea. 😎
Comentariu beton!17
@Alex – Te inteleg perfect! Ofer la inceput, dar dupa ce incep eu sa mananc, sa imi iei din farfurie e blasfemie, efectiv.
@Marcela – wow, super tare, ma bucur ca exista si doamne care functioneaza asa… 🙂
Unghii neîngrijite (și nu mă refer la ojă ciupită că deja eram în alt județ).
Și 2, gâdilat în palmă. Merg pe stradă cu iubita și ea se apucă să mă gâdile/zgârie în palmă. Nu suport. Mă ții de mână și atât.
Comentariu beton!11
Da’ ce motive elitiste prin comentarii! N-ați găsit bro nici unul/una care s-o beshit la prima întâlnire?
Comentariu beton!49
@Călin: nu, că s-o beșit după, iar atunci n-o mai contat. 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Comentariu beton!23
Când mai scrieți despre greșelile de exprimare, vă rog, beșică în loc de bășică, beșină în loc de bășină.
Mihaela, în exprimările de mai sus, „a se beși/beșină” sunt regionalisme. Noi ăștia care folosim asemenea termeni academici știm un minim de gramatică (sau cel puțin așa îmi place să cred). În general I love grammar nazi, cu condiția să aibă capacitatea de a sesiza ironia/bășcălia atunci când este cazul
Comentariu beton!32
Am un var pe care nu-l agreez deloc, ca deh! neamurile sunt alea care sunt.
In tinerete imi povestise el niste chestii cu care eu nu rezonam deloc si cred ca si chestia ne-a indepartat si mai mult.
Mi-a povestit cum trebuia s-ajunga la o tipa, iubita lui de-atunci, s-o ia ca sa plece la o petrecere. Si s-a dus special mai devreme, ca s-o vada pe aia cum se descurca sub presiunea timpului si, mai ales, cat de ordine lasa in casa, chiar daca se grabeste.
Ba, du-te dracului, in gandul meu.
Si-alta: a insotit un prieten la vanatoare de vrajitoare. Adica ala o banuia pe nevasta-sa ca-l inseala si-o urmarea. Si cand credea el c-o va prinde in fapt, l-a luat si pe var-meu, sa fie martor. Si boul s-a dus.
I-am zis pe moment parerea mea, ca nu se fac chestii din astea si-oricum nu-l placeam, am rarit-o cu el.
Dar am fost sifon si mai departe, recunosc, si am povestit toate mizeriile astea unei prietene care era in gratiile neamului prost.
Cred ca n-au fost doar povestile mele, dar cert e ca L nu s-a mai vazut cu var’miu.
Comentariu beton!19
M-am despartit de iubirea vietii mele doar pentru ca a aflat nevasta-mea de ea.
Comentariu beton!95
E ok. probabil la un moment dat ar fi aflat și bărbatu-său.
Dacă era iubirea vieții tale, poate era mai bine să te desparți de nevastă…scuzați gluma proastă
Comentariu beton!13
Daca tipa era 90% ok, nu cred ca mai contau blugii aia. Eu m-am despărțit de o tipa pt ca i se vedeau mult gingiile când râdea și îmi displace asta profund. Dar mai degrabă pt ca ea era la Iași, eu la București. Și nici unul din noi nu voia sa se mute la acel moment. Dar dacă cineva e foarte ok, ii poți spune ca nu îți place un articol de îmbrăcăminte 😊
Comentariu beton!12
Îi vedeai gingiile când râdea la Iași???
Le simțea prin telefon cum se frecau de receptor ;))))
Rosinante o chema?;)
Comentariu beton!28
Parca esti fix cumatrul meu… nu-mi zi ca era si medic stomatolog gagica 😂
Am avut la şcoala generală un coleg a cărui mamă avea o dantură impresionant de frumoasă, şi i-se şi vedeau gingiile dar şi ele frumoase. Şi era stomatoloagă pe bune. Îşi purta reclama cu sine, mai ales când zâmbea sau râdea. A moştenit şi fi-său podoaba impecabilă dar nu aşa proeminentă.
Da, le vedeam de la Iași pana la București 😆 Le-am văzut doar de câteva ori, ca apoi s-a stricat treaba 😢
A plescăit la prima mâncare împreună,a venit în pețit dar de fapt era cu gândul la veniturile mele ,etc.Asta când deja eram văduvă,dar la prima tinerețe,pe la 25 de ani a vrut unul să mă cunoască mai de aproape, printr-o cunoștință comună,cu toată echipa de la serviciu..i-am transmis grațios că nu vreau să-i cunosc colegii decât dacă e necesar .A durat vreo 4 întâlniri,și pa.
Trebuia sa-i spui clar: vaduva ma iei, vaduva ma lasi ! 😀
Comentariu beton!91
Am avut o relație ok, să zic, până în ziua în care fostul meu l-a găsit pe Domnul. (Se pare că a fost influența unor prieteni absolvenți de teologie.) M-am pomenit că discuțiile noastre virau tot mai des spre subiecte precum: care e rolul biologic femeii, cum se mântuiește femeia în biserică, cum bărbatul e „cununa creației” (whatever that means) și – colac peste pupăză – cum ar trebui să mă comport și să mă îmbrac eu când ies cu el pe stradă. Cred că asta, ultima, a pus capac. N-am reușit să mă înțeleg rațional cu el. Așa că l-am expediat: „știi ceva, poate ai de numărat mătănii și nu vreau să te rețin”.
„Dar nu înțelegi că ești chemată spre sfințenie?!” (wtf!??)
Ce înțeleg eu este că ți-ai ales prost destinatara. Hai, domnul fie cu tine, și nu uita să închizi ușa la plecare. 😁
Comentariu beton!135
Am ras cu pofta. Unele sunt chemate spre alte chemări ;))
Comentariu beton!17
inițial am zis că azi n-am ce comenta, da’ s-a activat neuronu’;
de la o glumă;
– știi de ce miros picioarele?
– …
– pentru că-s înfipte în fund…
aia a fost, măcar că era doctoriță; sau poate d’aia…?
Comentariu beton!26
A, am un motiv recurent, dar nu e superficial: sa inceapa sa-mi spuna ca-i plac casele A frame si sa continue sa-mi explice ce misto sunt chiar daca am destule argumente ca-s o plictiseala si doar o lene a gandirii. Si da, eu sunt arhitect, nu ei…
Comentariu beton!22
Oare e prea devreme sa iti spun ca te iubesc?
Acum parcă înțeleg de ce am o înclinare spre casele A-frame, sunt ca mine: o lene a gândirii!!!
Și mă mai mir că mă părăseau (nu nici măcar una nu era arhitectă)!
Da, m-am despărțit de un iubit pentru că săruta nasol, cu toate că era un macho, frumos ca un zeu.
De un altul pentru că purta doar pantaloni sport.🤣🤣🤣.
Comentariu beton!17
Daa, no goes!!!
„E clar că ei îi plăceau blugii ăia, altfel nu i-ar fi cumpărat”.
Păi poate nu-i cumpărase.
În vremurile mai sărace, exista conceptul de „haine de căpătat ”
Puteai să întrebi, poate aveai vreo surpriză. Puteau fi „de la ajutoare”, de purtat prin casă sau prin grădină, de zugrăvit, de dat mai departe etc. De exemplu, ăștia care am avut bunici și vacanțe la țară obligatoriu știm că în 3 zile toate hainele încep să se confunde cu mediul, își pierd stralucirea și culorile, nu mai spun de formă sau aspect. Chiar îți trebuie „haine de tăvăleală ” mai ales când ești copil, să nu-i pară rău nimănui dacă se rup, se pătează sau rămân agățate sărind vreun gard.
Comentariu beton!15
Erau blugii ei, cumpărați de ea, îi avea pe scaun pentru că se pregatea să meargă la un eveniment îmbrăcată cu ei.
Femeia era orice, dar nu săracă. Pot să zic mai multe, dar nu am chef să se recunoască pe-aici, sau s-o recunoasca cine știe cine.
P.S. Nu sunt complet nebun, pot face și eu desoebirea înttre haine de casă și de ieșit în oraș.
Ok then.
De acord, aspectul general contează. 🙂
Parfumul se pune ca motiv stupid?
Să explic mai pe larg speța…
Eram cu o tipă ok-ish (cum a zis și bossu’, era cam fifty-fifty, nu eram topit după ea, dar nici mari reproșuri nu prea aveam să îi fac). Totul fain-frumos cât timp am păstrat o distanță decentă (adică preț de vreo 2 întâlniri, așa) și vine seara când ne adunăm la ea, cu gânduri…mă rog, cu gânduri. Care s-au dus dracului in secunda in care ne-am apropiat. Dar așa, instant. Avea un parfum de mosc care m-a paralizat. Nu știu exact dacă se dăduse prea abundent, sau se dăduse fara sa se spele, sau se amestecase cu vreun miros de pe haine (era încă îmbrăcată), nu am stat să aprofundez (și cu atât mai puțin nu am intrebat-o). Să mai adaug aici că eu sufăr de o rinită alergica cronică, care are drept rezultat că nu am aproape deloc simțul mirosului (asta, ca să vă faceți o idee cam cât de puternic trebuie sa fi fost mirosul – probabil de aia nu am simțit nimic cât timp distanța a fost decentă; sau, poate, cu ocazia prilejului hotărâse să se parfumeze mai abundent…naiba știe). Alte motive stupide nu îmi amintesc…
Comentariu beton!23
Se pune. Întâmplător, nici eu nu suport parfumurile „orientale”, dulci, grele și extrem de persistente. Odată mi s-a făcut rău în metrou, de la parfumul vecinei de scaun. Dacă vrei cu orice preț să folosești așa ceva, atunci a) te asiguri că miroase bine pe pielea ta și după juma de oră, și după 8 ore și b) folosești o cantitate minusculă. Altfel devii bombă olfactivă.
Comentariu beton!20
Îl trec totuși ca motiv stupid pentru că mă gândesc că nu plănuia să folosească mereu parfumul ăla când ne vedeam. Probabil a fost numai un accident, dar a înclinat balanța. Dacă aș fi fost îndrăgostit în lege de ea, probabil că treceam peste și, eventual, dacă problema persista mi-aș fi luat inima în dinți și aș fi adus în discuție chestiunea. Așa însă…
Te inteleg perfect. Eu cand simt parfumul ala imi vine sa vomit instant. Si nu stiu cum se face ca desi e puternic, e folosit in EXCES.
Poate sa vina si febletea mea Meighan Desmond cu rugaminti porcoase la mine, daca simt mosc, o dau afara.
Off topic pentru Mihai. Confirm că azi nu s-a mai afișat tot articolul în corpul mailului. Mulțumim!
Dadada, am văzut.
Confirm si eu!
Mărturisesc că am făcut şi eu fix la fel cu cineva, la un moment mai tânăr din viaţa mea, aşa că te înțeleg perfect. 😇
My turn…De la inceput recunosc ca sunt un superficial, nu stiu si nu inteleg frumosul. Aveam o prietena, acum multi ani, vreo 25 asa… Frumusica, dotata, dar cu un mic defect…degetele de la picioare cam lungi. Se vedeau ciudat cand purta sandale. Deci…nu a mers decat cateva intalniri, si s-a terminat cand a trecut de la adidasi la sandale. Patasti! Alta, avea o problema cu culorile…se vopsea prea des si mai dadea si gres…Ultimele doua dati i-au iesit morcov si rosu semafor…mi a ajuns. A mai fost una care tipa la orgasm. bai, dar nu ca tipa, se auzea din strada…de la doua blocuri distanta…de caminul in care eram! Adica atunci cand mergeam la ea, colegele de etaj ma rugau sa aman partida, ca trebuiau sau voiau sa doarma… A mai fost una care avea un miros specific…cand vorbea…. Frumusica foc, dar nu ma puteam impaca deloc cu asta…. A mai fost una care desi frumusica, dotata etc, purta doar chilotzi de baba. Va jur, era pacat de frumusetea aia de c*r. Stiu, sunt superficial, dar asta am mai spus. Se vedea ca naiba. Inteleg ca sunt zile din luna cand e mai dificil, dar tot timpul? Sa mai spun si ca erau fie d-aia tetra, fie cu niste motive florale stil gypsy asa? Moartea pasiunii, va zic! Si, penultima, era mai nimfomana! Aveam cam 20 de ani si rezistam….credeam eu. A fost o relatie de fitness, dar nu a mers. O luna si 8 kilograme in minus mai tarziu am zis ca regimul Auschwitz nu imi prieste…desi inceputul era promitator… Iar ultima…..ultima a fost de poveste. nu puteam plati nimic. Ea platea tot. Avea bani…nu ca bani, bani bani. Numai ca ma insela. Cand i-am spus la revedere m-a acuzat ca sunt nerecunoscator. Acu’, pe bune, daca voiam sa fim mai multi in relatie, sa scot si bani si like-uri, daca o filmam sau pozam cu altii, cred ca o duceam bine. Asa mi-am dat seama ca libertinajul nu e pentru mine…Deh, old school…
Comentariu beton!30
Eu m-am despărțit la un moment dat de un tip cu care încă de când am început să ies era undeva pe la 39% partea care-mi plăcea la el (don’t ask, în clasa a 10-a creierul nu e tare dezvoltat).
Nu am avut un motiv stupid, a fost mai mult un fel de ”it’s not you, it’s me”. Atâta doar că mi-am făcut curaj să-i dau papucii pentru că mereu când voia să ieșim, eu îi spuneam că nu pot, pentru că am de învățat. Șiiiii… ca să nu mă simt vinovată, chiar învățam :)))))) Câtă fizică și chimie am băgat în perioada aia, pfoai :)))))
Comentariu beton!22
Ieșisem din tura de noapte, era o sâmbătă…și decisesem să mă văd cu tipul ăsta, Luca, pe la 11 cred ( de ce am ales ora asta și nu mai târziu, nu știu). Merg acasă după muncă, fac duș, cred că mă spăl și pe păr (lung, deci uscat în ceva timp). Și îmi scrie că întârzie puțin. Când ajunge îmi zice că a trebuit să termine de spălat pe jos și de aia a întârziat. I-am dat cheile de la casa lui (le aveam pentru că dormisem odata la el și el plecase la muncă înaintea mea) și i-am spus ceva de genul „mi se pare că mergem pe străzi paralele”…🤦🏼♀️…cred că oboseala m-a făcut să văd motivația lui extrem de neacceptat, dar și el putea zice altceva ca motivație de întârziere, că știa că de la muncă nu veneam fresh! Și faza e că mi-a plăcut casa lui curată din prima! Cine știe dacă era subconștientul meu care mi-a transmis un mesaj și eu l-am perceput sau am ratat eu un tip de treabă.
Nush ce sa zic cu „tipul de treabă”. Adică bun, bine că era implicat și preocupat de treburile casnice, dar…una e sa ai planificată curățenie (și atunci, te trezești mai devreme ca să o faci, sau zici de la început „11 nu e ok, că am program administrativ, hai sa fie 12”, și alta e sa fii de acord cu ora și apoi să întârzii pentru asemenea motiv) și alta e sa te trezești atunci, dimineața „ăăă.. ce sa fac eu până la 11? Hai sa spăl pe jos!” și să constați că nu te incadrezi in timp. Altfel, spălatul pe jos nu e nicicum o urgență în sine („dăcât” dacă verși ceva și e musai, dar atunci motivul întârzierii e accidentul, nu spălatul pe jos). Cred că oleacă de OCD avea omu’…
Comentariu beton!16
Odată demult am fost cu o tipă care era mincinoasă patologica.
Asta a fost și motivul pt care nu am mai fost împreună. Nu cred că s a vindecat nici azi.
Si sotul meu cand l am cunoscut avea niste blugi pe care ii uram la propriu, dar pentru ca m am uitat adanc in sufletul lui si i am vazut potentialul, mi am facut curaj si i am spus sa scape de ei. Spre „norocul” lui a ales sa nu i mai poarte. Posibil sa regrete cateodata🤣
Comentariu beton!38
@Rodica, si eu am facut la fel cu domnul sot 😂. Si acum chiar se imbraca cu gust😉
Asta cu imbracatul e clasica. Mie mi a spus soata ca ori las eu tinutele sport ori ma lasa ea. 16 ani si o fetita de 9 ani mai tarziu ma consult cu ea cand imi iau haine, ca sa nu avem discutii ulterioare.
Am comis-o si eu cu chestii superficiale. Dar banuiam si atunci, iar acum sunt sigur de asta – au fost doar pretexte la indemnana. Daca mi-ar fi placut respectivele, astea ar fi fost prostii irelevante. Dar cand esti in balanta pe la 30-40% „da”, iar „60-70% „mai bine as merge acasa sa duc gunoiul”, e usor.
Prima, dupa o zi in care incepusem activitatile bahice de dimineata si le-am continuat pana seara, am fost in oras, in barul meu preferat, unde se tinea karaoke si apoi program de ‘scoteca. Continuat voiniceste activitatile bahice. Vad o cunostinta mai veche, care stiam ca ma place, dar sentimentul nu era reciproc, pentru ca era urata. Asta-i adevarul, nu-s mandru, dar daca nu-i atractie, greu o faci.
Greu dar nu imposibil, ca bine aghesmuit, parea mult mai atractiva, ca sa nu mai zic ca discutiile erau excelente (nu prea intelegeam ce spuneam, dar erau excelente). Ajungem acasa, facem treburi rusinoase (aveam 25 de ani si pauza lunga la activ, asa ca a mers ca masina de cusut). Dimineata ii era rau – ce mirare, doar bausem ca vacile cot la cot. Desigur ca mi se parea jenant fata de mine ca vedeam ca nu imi place femeia deloc, dar asta „m-a contrariat” si a fost pretextul perfect, cum, sa borasti asa gospodareste in prima dimineata, vai, nu.
Si colac peste pupaza, cand s-a imbracat, vad ca avea sosete de culori diferite, din perechi diferite. Asta a pus capac.
Dar na, daca mi-ar fi placut, fazele astea doua ar fi trecut ca gasca prin apa.
A doua a fost dupa vreun an, doi. Tot singur de mult timp, tot dornic. Nu neaparat de lugu lugu doar, ci de o relatie, mai ales ca nu puteam uita deloc o fosta relatie, fara sanse de impacare. Cunosc o domnisoara pe net, studenta, cuminte, desteapta, simpatica.
Greseala mea, daca o pot numi asa, e ca asteptam scantei din prima, ceva care sa ma lase mut. Asta se intamplase candva, cu relatia de care am zis si credeam ca doar asa se poate.
In fine, dupa intalnire accepta invitatia la mine acasa, punem un film, bem un pahar de vin, cand sa trecem la alte activitati, ma opreste, pe motiv ca e fecioara (si nu zodie, ca era gemeni).
Eh, faza asta m-a cam racit de tot. Acum nu stiu daca a fost o decizie buna, pentru ca poate m-as fi linistit si eu. Numai ca nu ma atragea destul incat „sa astept” – ce misogin si urat suna, dar asta e adevarul.
Asta sa spunem ca n-ar fi fost de inclinat balanta complet (desi iar ajunsese la 30-40%). Dimineata devreme ne trezim si o conduc la taxi, ca avea ore la facultate foarte devreme. Cand se incalta o vad din profil – avea o alunita pe mijlocul nasului, de culoarea pielii, dar care iesea in relief. Ei, da, ala a fost motivul pentru care am rupt.
Dupa ani, zic ca pana la urma a fost bine. Ma cunosc si stiu ca daca as fi fost atras, puteau fi alunite, ciorapi, borât in wc o ora, ar fi fost irelevante.
Mai trist e ca ulterior am trecut cu vederea lucruri mult mai serioase la primele intalniri, lucruri care NU imi placeau deloc, ca imi era frica de singurate si ca e „ultimul tren” si „asa e la inceput, ne adaptam la celalalt”. Asta e prostie si greseala, nu sa pui punct cand vezi un ciorap desperecheat.
Comentariu beton!22
M-am despartit acum multe zeci de ani de o fata din cauza adidasilor pe care ii avea. Erau niste chestii albe, inalte, ca un fel de bascheti, cu niste limbi mari cu o margine rosie lata de jur imprejur. Era foarte mandra de jiganiile alea, mergea cu blugii bagati in ele si cu limbile alea alb cu rosu balanganind de colo colo. Efectiv ma scoteau din minti cand ii vedeam si eram ingrozit de privirile celor cu care ne intersectam.Eu, rocker imbracat in negru, cu bocanci in picioare si ea cu alea in picioare. So, am pus capat relatiei si ne-am vazut de vietile noastre.
Si asa semi off topic, am primit si eu motive care nu erau neaparat stupide, ci „iti zic asta ca sa ne despartim, amandoi ne facem ca am crede”. Si mai ales cand esti tanar si indragostit, ai o doza considerabila de prostie si chiar reusesti sa te faci ca nu crezi. Cu timpul, am preferat papucii clasici, sanatosi, bine croiti, pe care mi i-au dat diverse femei – esti urat/nu simt nimic. Mai dur, dar mai degraba o bata in cap decat o lalaiala.
– 18 ani – ma indragostesc groaznic de o fata din alt liceu, ne vedem, cofetarie, plimbari (cu distanta regulamentara). Dupa a doua intalnire – „stii, eu as vrea sa nu ne mai vedem, vine acum bacul si as vrea sa ma apuc mai serios de invatat, nu e joaca, ma fac de ras”.
Era olimpica nationala, avea media generala pe la 9.90, mai aveam 8 luni pana la bac. Eu m-as fi multumit cu o intalnire pe saptamana, la cofetarie. Nu era timp.
– pe la 25, tatonari prea lungi cu o blonda cu picioare pana in gat. Care ma tinea de rezerva si prietenul cel mai bun. Pana la urma intreb, mai fata, ce facem? „As vrea dar… nu l-am uitat pe fostul meu prieten si in plus imi plac baietii inalti…”. Eram de aceeasi inaltime sau poate eu un pic mai inalt. Dupa un an s-a maritat cu unul mai scund ca ea.
– pe la 32, tatonari lungi si era sa-mi dau singur foc la valiza. Ea vreo 30-31, corporatista, mama singura, volubila, dar cu oarece tulburari de personalitate si depresii. Tocmai iesita dintr-o relatie in care de cativa ani era cu impacari si despartiri cu farfurii sparte in cap.
Motiv – „ai varsta ta si n-ai o casa, trezeste-te”. Ea avea un apartament ultracentral + o casa cu etaj. Dar trebuia sa fie macar 3 case „in familie”, nu ne jucam. Na, era vina ca mea ca nu imi facusera parintii cadou un apartament plus avansul de casa, cum primise ea.
– tot pe atunci, si iata ceva foarte legat de subiect. Din intamplare reiau legatura cu o fosta din tinerete, cu care au fost planuri de casatorie. Nevazuti de 10 ani. Iar dragoste mare, iar voia sa se marite si imi povestea ce sansa ne da soarta, ce copii frumosi o sa avem.
Dupa 2 luni a gasit 2 motive mari de despartire. 1. dormeam in chiloti de noapte, „de bosorog”. Mie aia imi plac si de altfel ii port si acuma. Mai prost fiind din fire, i-am aruncat pe toti (apoi cand am devenit iar holtei am refacut stocul). 2. Ii placea sa mearga la concerte, dar daca purtam tricouri cu trupe, „nu incerca sa pari tanar, ia-ti o camasa, nu se cade”. Tricourile cu trupe nu le-am aruncat.
Asta-i adevarul, daca vrei sa faci vant cuiva, pretexte se gasesc.
Comentariu beton!16
Aaaaa, pai nu știam că se pun și papucii primiți pe motive stupide. Sau mă rog, nu neapărat stupide, cât greu de înțeles. Sau de crezut.
Prima – eram prin liceu, cu o domnișoară mai înaltă decât mine. Dar așa, la modul serios, 6-7 cm buni, care creșteau când era pe tocuri. Cum ne-am combinat e alta poveste. La mine a contribuit faptul că era foarte frumoasă, iar la ea faptul că eram bad-boy și sportiv. Adolescenți, deh…vorbim de primii ani după revoluție, aveam la tv Beverly Hills și Twin Peaks, da? După cca 6 luni de relație îmi da papucii că „ești prea golan, și nu cred că o să te schimbi”. Adică fix ce o atrăsese la început. Io nu cred că s-a maturizat brusc în lunile alea, spun drept. Mai ales că s-a combinat cu unu’ mai golan ca mine 😂😂😂😂😂. Măcar dacă ar fi zis că sunt fraier sau ceva…era greu de digerat, dar aș fi înțeles.
Și a doua: după divorțul de prima soție, eram in tatonări cu o colegă de muncă. Tatonări au rămas, că „situația ta e prea complicată, eu vreau o familie”, etc. In nici 2 luni era combinată cu un coleg, mai șef decât mine. Și mai căsătorit. Ce-i drept, situația lui era simplă. Nu știu cum a mai evoluat relația, că ea a plecat din firmă, dar el era încă căsătorit (nu cu ea) când am plecat eu. Adică la vreo 4-5 ani după tatonarile noastre
Whaaat? Totul până la tricourile mele cu trupe. Da, așa-mi plac mie, cu scheleți, coarne și monștri. „De sataniști”, cum zicea preacuviosul meu ex 😀
”A avut și ghinion, că nici măcar nu era îmbrăcată cu ei când i-am văzut”
Oare ea a avut ghinion sau a fost marea norocoasă ca a scapat de tine? 😀
Comentariu beton!14
Eu doar un lucru vreau să știu, care este traducerea și adaptarea în lb. română a cuvântului trigger.
@A.H. – declanșator, după mintea mea. Sau detonator. Eventual, chiar și trăgaci. Ce-i drept, niciunul nu e la fel de fancy și cosmopolit ca trigger.
Comentariu beton!12
Mai nou ar merge „pager”.
Comentariu beton!14
Credeam că sînt singurul A.H. de pe-aici.
Se pare că nu.
M-am cam frecat la ochi, tizule.
Poate, în acest caz, o să mă semnez cu prenumele întreg: Andrei H.
„Trigger”, „to trigger” știu ce înseamnă, dar „a triggărui” mi se pare o barbarie romglezească…
Ca sa citez o clasica in viata, era pe la o mie optsute, o mie noosute 😁, cunoscusem un tip ok, io mica si proasta, iesim de cateva ori pe la tara pe unde ne cunoscusem, pe atunci era mai mult tineret in vacante, zona turistica, ce e drept si hotaram sa ne vedem intr-o seara la discoteca din sat. De acord, ne vedem. Io cu gasca mea merem seara si, soc si groaza, il regasesc printre amici super incantat sa ma anunte ca s-a tuns la chelie! Io, cu ochii mari „bine, ma duc pana afara”, am alergat la propriu de el si de atunci l-am ocolit cat am putut de mult. Creca la un moment dat a banuit el sentimentele mele, ca nu m-a mai cautat. Da, stiu, sunt un cosmar. Decat ca pe vremea aia nu aparuse moda cu chelia, mai ales ca preferam pletosii sau macar un par scurt acolo… M-a batut intre timp soarta si ma maritai cu unul fan nr 1 la masina de tuns 🙄
Comentariu beton!12
Motiv stupid: a pus 5 kile. Altă tipă, alt motiv: la a treia întâlnire m-a dus într-un club de manele. Pe locul 1: i-am dat papucii ca să mă combin cu o prietenă de-ale ei, care-mi făcea pe ascuns avansuri. A fost țeapă, vorbise cu aia să mă testeze. Am picat cu brio.
Comentariu beton!27
Meam… asta ultima a fost groaznică.
Clubul de manele e un motiv 100% justificat de dat papucii.
Comentariu beton!29
Eu m-am despartit de un baiat (eram mici atunci) cand l-am vazut in pantaloni scurti si fara tricou, pentru ca avea mult par pe piept de ziceai ca e maimuta. Altui tip nu i-am dat nici o sansa pentru ca imi recita poezii. Si ce nu-mi placea absolut deloc era la prietenul colegei mele din caminul de studenti, ca toata ziua se scarpina la oua si ma miram cum de mai sta cu el.
Comentariu beton!11
S a făcut ca n are bani la el (nu era cazul) si a vrut să cumpere prăjituri. I am dat o bancnotă de 5000. Și papucii 🙂
Muuuulti ani mai târziu ne am întâlnit, întâmplător, pe strada, avea cu vreo 30 de kg mai mult. Mda, prea mult dulce 🙂
Aveam 22 de ani cand am intalnit un tip de treaba, cu umor, destept, sincer, om fain pe toate planurile, dar care avea nasul cam mare. Si pentru ca imi placea tot mai mult de el, m-am gandit ca ar fi bine sa ne despartim! Mi-era frica ca ne casatorim si facem copii cu nasul mare.😅
De fapt, nici nu mai sunt sigura daca nasul mare a fost motivul sau daca nu cumva ma speria ca ne era prea bine, era prea frumos si din ce vazusem la altii, credeam ca dupa prea multa fericire va urma ce e mai rau. Cred ca teama asta o am si azi.
Ne-am reintalnit acum cativa ani, avea copii frumosi cu o sotie frumoasa si m-a complimentat zicand ca nu am imbatranit deloc, nici fizic si nici mintal! 😂
Am ras dar parca nu era rasul meu.
Eu o sa mă dau de gol de ce m-a refuzat o tipa acu ceva ani: nu eram suficient de înalt că sa poarte ea tocuri când ieșea cu mine. In condițiile in care eram de aceeași înălțime. 😂
Ma ia râsul doar când mă gândesc:
1. La intalnirea nr 2 am mers sa isi ia ceva de acasa si m-a prezentat parintilor sai ca fiind „sotia sa” 😶 like wtf, aveam 18 ani 😂
2. A refuzat sa ne sarutam, ba chiar sa ma pupe pe obraz pt ca eu mancasem inghetata si el tinea post
3. S-a dovedit a fi sadic, m-a muscat de limba in timpul unui sarut de mi-au dat lacrimile si a incercat sa ma zgarie. I-am zis ca daca vrea sa ramana cu dintii in gura sa se stea la minim 1m de mine.
Hehehe … la punctul 1, am un văr care îşi prezenta părinților fiecare prietenă ca fiind viitoarea nevastă!
Eu tocmai m-am despărțit de cineva pentru că e alergic la pisici.
De fapt nu alergia în sine m-a supărat, ci faptul că mi-a spus asta după câteva săptămâni de întâlniri deși știa că am motan. Poate exagerez, dar cred că e ceva ce trebuie discutat devreme într-o relație dacă te știi alergic. Și apoi felul în care mi-a spus m-a deranjat, mi-a explicat clar că nu poate dormi în pat cu noi. Na, păi stai liniștit că n-o să doarmă, nu ajungi tu acolo. 🤷♀️
eu am incetat sa mai fiu cu o fata pentru ca nu dadea cu masina de tuns iarba in poienita :)) si urasc vegetatie in zonele alea