Salutare tuturor și bine că ne-am regăsit! Înainte să dăm drumul la treabă, vreau să subliniez cât de important este să nu țineți cont, atunci când vorbim de alegerile personale, în cazul de față despre preferințele muzicale, de trenduri, de părerile unora care scriu despre muzică, me included, și să nu vă fie teamă să alegeți ce vă place doar vouă. Astăzi vin cu un exemplu aplicat, o să vorbesc despre un album apărut acum doi ani, pe care am uitat să îl prezint, de bou ce sunt, și pe care îl consider ar fi Thundersteel-ul zilelor noastre.

Albumul celor de Riot V apărut în 1988 este în topul meu între primele douăzeci de albume de heavy metal all time, alături de Master of Puppets, Painkiller, Reign in Blood și altele ca astea. Dacă singurul album al celor de la Metallica ar fi fost Master of Puppets locul în în Hall of Fame ar fi asigurat și binemeritat. Să nu credeți că este vreun atac la persoană, părerea omului este foarte importantă pentru mine, altfel nu m-aș încăpățâna să o tot cer, chiar dacă de multe ori este fix pe dos la ce speram eu că o să fie și  precizez asta să nu se interpreteze într-un mod nasol.

Începem cu BogDan și părerea lui despre album, apărută în cadrul ediției numărul 318, nimic condamnabil până aici. Părerea mea, nimic surprinzător, este alta iar asta nu ar trebui să nu aibă nici o relevanță pentru niciunul dintre voi. Nu până nu treceți totul prin urechi și suflet. O să fiu scurt, albumul australienilor de la Livewire, Under Attack, îl pot considera lejer Thundersteel-ul generației mele.

Un disc care dacă ar fi apărut la începutul anilor ‘90, statutul lui ar fi fost în mod radical, altul. Înainte de să ascultați albumul, începeți cu Solace In Escape, o să fie suficient să vă determine să îl luați la scuturat. Apoi, după ce l-ați trecut prin filtrul personal, mi-ar face o imensă plăcere să aud care a fost impresia voastră despre australieni. Băi, să nu uitați să aruncați o privire pe la BogDan, omul a început să scrie mai des, nu scrie confortabil, și foarte bine că o face așa, o să găsiți acolo comentatori de pe aici, o să vă fie familiar.

Să trecem în revistă ceva melodii care au trecut strada săptămâna asta:

➡️ La Wacken ‘013, Floor m-a cucerit și probabil până voi închide ochii o să simt bucuria pe care am trăit-o atunci. Nu vreau să intru în polemici de genul care este mai bună, le-am văzut pe toate trei, adorația mea se duce  necondiționat către Floor iar respectul către toate reginele Nightwish. Perfume Of The Timeless are parte de niște versuri fabuloase, un videoclip extraordinar și sună extrem de bine. Până o să apară pe 20 septembrie noul lor album, Yesterwynde, o să mai primim unul sau două single.

➡️ Trupa asta dacă ar fi ales mai inspirat pe partea care ține de comercial ar fi plutit pe alte valuri. Colaborarea dintre Nothing More și David Draiman este dovada clară cât talent au oamenii ăștia.

🔹 Band info.

➡️ Pentru mine este clară direcția spre care se îndreaptă de ceva timp încoace, Slaughter To Prevail, cea corectă, dacă este să mă întrebați pe mine, cât mai departe de deathcore. Ca tobar amator rămân într-o stare pioasă, vecină cu transcendența mistică, când mă uit cum chinuie Evgevny tobele alea.

🔹 Band info.

➡️ Dacă cineva punea la îndoială că după două decade și șapte albume, veteranii metalcore-ului AS I LAY DYINGnu mai au suflu, ar trebui să își înghită cuvintele, oamenii sunt încă pe val la modul serios.

🔹 Band info.

➡️ Kross, amicul și aliatul meu mai tânăr care mă susține discret “în lupta mea” dusă împotriva Grinch-ului clasicist, mi-a trimis pe wapp piesa asta și pe care am țopăit fără niciun fel de jenă. Dacă sunteți fani doar de titani ai heavy metalului, RATATATA nu este pentru voi. Pentru caterincă și voie bună, hit play.

🔹 Band info.

➡️ Am mai spus-o și o să o mai spun, suedezii de la Orbit Culture sună exact cum trebuie să  fie  melodeath-ul în anul domnului 2024. Văd foarte mulți tineri la concertele lor, asta înseamnă că ajung la generația care trebuie.

🔹 Band info.

➡️ Nu știu cine este, mi-a sărit în ochi la ultimul refresh și nu ascund că am pus DieveNoire pentru că îmi place cum arată tipa. Pare să aibă și voce, melodia nu este rea, eu zic că este de pus de o ascultare.

Rația săptămânală de albume:

🔵 Hell:on – Shaman ( Death Metal)

Ucranienii sunt genul ăla de trupă pe care atunci când o asculți simți de la primul acord că muzica născută în capul lor transmite ceva. După When The Wild Wind And The Soul Of Fire Meet, primul single ales să promoveze noul lor disc, așteptările mele erau sus de tot. Și oamenii au livrat un album executat cu o precizie chirurgicală, un album care transmite atavismul emoțiilor declanșate de o transă mistică. Albumul se duce în zona deschisă și desavârșită de “Roots Bloody Roots”, Hell:On în 2024 sunt Sepultura estului.

🔹 Band info.

🔵 NOTSM – Only Death Brings Silence (progresive metalcore/hardcore/progresive death metal)

”My name is Matt, and I love making music.”, și atât ar trebui spus despre proiectul ăsta.  Pentru orice altceva ar trebui să vorbească muzica, și tăcerea de după. Muzică făcută de un singur om care ar trebui să ajungă la cât mai mulți oameni, venită de nicăieri și sper după ce o ascultați să nu plece tot acolo. Canadianul mi-a produs una dintre cele mai mari și neașteptate surprize de anul ăsta. Nu am ce info să vă dau despre om că găsești informație despre el ca viață pe Marte.

🔵 Gatecreeper – Dark Superstition (death metal)

Cel de al treilea album al trupei de death metal din Pheonix, Arizona, a fost primit triumfal de partea aia a publicațiilor care mai țin sub radar metalul extrem. Cei care au avut ocazia să asculte discul înainte de lansare au pus pe net niște recenzii mustind de entuziasm, așa că trebuie să înțelegeți de ce am așteptat cu sufletul la gură să am ocazia să văd despre ce este vorba în muzica aia. Caught in the Treads, piesa lansată pentru promovarea noului material nu a făcut decât să mă incite și mai mult. Și mi-a venit și mie timpul să ascult albumul, singura dilemă de după a rămas aia dacă chiar este cel mai bun death metal old school livrat în 2024. Este fenomenal și îl pot încadra lejer între primele cinci apariții de gen din anul ăsta dar nu sunt convins că este cel mai bun material de death metal peste care eu am trecut în ‘24.

🔹 Band info.

🟢 Lista lui Edelweiss – COLȚU CU METALE #100 o aveți aici.

Nu închei înainte să vă dau și recomandările lui Flavius, unele dintre ele au intrat unse.

🔸 Din Germania, o trupă de thrash, un album de debut – Aoryst ~ Relics Of Time. De ascultat. Band info.

🔸 O trupă din Iordania, Chalice Of Doom , care revine după ceva pauză. Sunt din Iordania și sunt de ascultat și ei.Band info.

🔸 Din Slovacia vine cu un funeral doom, Samsara-Charon’s Lullaby. Dacă vă place genul, nu este de ratat.

🔸 Un album mai vechi al unei trupe de progresiv al norvegienilor de la Green Carnation. Nu știam de album, ce m-a frapat este că discul are o melodie de o oră. Band info.

Atât pentru astăzi, aveți ce asculta până data viitoare, până atunci aveși grijă de voi ca să puteți avea grijă de toți ai voștri. Pace!

sursa foto: freepik.com