Articol scris de Adriana.
…
4 din 10 copii nu înțeleg un text scris. Aproape jumătate dintre ei, adică. Ei vor termina, totuși, învățământul obligatoriu. Unii ar putea încerca chiar să ajungă și la facultăți. Unii chiar vor reuși, probabil. Și veți auzi apoi de profesori universitari care se iau cu mâinile de cap și fac din primul an de facultate unul remedial.
Din această cauză, sau din altele, mulți vor renunța la cursuri: procent de renunțare în primul an de facultate – 40%. Alții își vor căuta de muncă. Și apoi veți auzi de angajatori care nu găsesc angajați. Normal, angajatorul caută oameni cu competențe deja formate, adică cele pe care ar trebui să le formeze școala.
Nu, angajatorul n-are nici timp, nici bani să formeze competențe de bază – nu vorbim de cele specifice fiecărui obiect de activitate – și nici nu e treaba lui. Treaba lui e să facă bani, să plătească taxe și contribuții sociale, pentru ca școala publică să-i livreze oameni capabili să lucreze.
De ce am ajuns aici și ce e de făcut?
Pentru că nu ne-a păsat, în primul rând. Iar, dacă ne-a păsat, a fost doar pe bucățica noastră, pentru copilul nostru. Am căutat fiecare soluții individuale: școli bune, meditații, cadouri la dirigintă, la directori, etc., fiecare ce-a crezut mai bine, pentru ca al lui să scape. La final, ne-am păcălit cu toții: n-a scăpat niciunul!
Fiecare copil lăsat în urmă în acești 35 de ani trăiește tot alături de noi, aici. E în fiecare om incompetent cu care avem de-a face, e în grobianul care blochează intersecția și apoi te înjură, e în mecanicul auto care nu știe ce are mașina, e în funcționarul public care nu te poate lămuri în problema ta, e în cel care votează pe promisiuni fantasmagorice.
Apoi, pentru că subfinanțarea sistemului atâta vreme i-a obligat pe angajații lui să apeleze la părinți: fondul clasei și fondul școlii au apărut din cauza lipsurilor. Copiii n-au hârtie igienică, n-au cretă, n-au markere, părinții s-au adunat să le cumpere. Apoi, au cerut mai mult.
Dacă ești stakeholder, ai și drepturi, deci trebuie să fi și consultat despre metoda didactică. De aici, ingerințele acceptate de profesori, căci ce să facă? Sigur, ar fi putut să se ducă – și ei și noi, părinții – să ia la rost autoritatea publică. Încă o dată, cea plătită să asigure toate acestea și care nu-și făcea treaba.
Dar, firește, asta se putea termina cu represalii la adresa celor vocali, așa că, mai bine ”capul plecat sabia nu-l taie”.
Fast forward 35 de ani… aici suntem!
Ce e de făcut? Pentru că e evident, sper, că suntem într-o definiție a nebuniei: facem aceleași lucruri în continuare, dar ne așteptăm la rezultate diferite.
Să înceapă să ne pese. De toți copiii, nu doar de ai noștri. Nu doar dacă avem sau nu copii. Pentru că toți copiii de azi formează societatea noastră de mâine.
Să începem să cerem socoteală decidenților. Ei sunt decidenți pentru că noi le-am încredințat această funcție. Pe care o plătim, dar ei trebuie să livreze niște rezultate. Să începem să avem pretenții normale pe banii noștri.
Cred sincer că educația ar trebui tratată ca domeniu care ține de siguranța națională.
Și e esențial ca toți s-o tratăm așa.
Corect! Da, siguranţă naţională! Din păcate este foarte târziu, decidenţii sunt şi ei, la rândul lor, „analfabeţi funcţional”, iar lumea a luat-o razna!!!
Comentariu beton!84
Este adevărat și ar trebui să fie o trezire la realitate. Ne privește pe toți – inclusiv pe aceia dintre noi care nu avem copii.
Întrebarea e – de unde începem?
De la profesorii care nu iau nota minimă necesară la titularizare – sau abia o iau – , în schimb boicotează examenele și cer bani, răcnind din toți bojocii când pomenește careva ceva de evaluare anuală făcută pe bune și nu de ochii lumii? Sau de la cei care au făcut mare scandal când s-a pus problema de intrare comună cu elevii?
De la școlile care și-n ziua de azi au WC-ul afară?
De la părinții care cred că școala – și nu ei – este responsabilă pentru copiii lor?
De la programa școlară încărcată, depășită și descurajantă?
De la autoritățile care nu fac nimic pentru a combate și preveni abandonul școlar?
De unde?
(Nu am inclus copiii, după cum se vede. Până să le cerem lor ceva, avem altora de cerut).
Comentariu beton!81
Păi, după capul meu, ideea e să începi de undeva, de oriunde. Poți să începi și cu mai multe odată, că nu se exclud. TOTUL E SĂ ÎNCEPI.
nu sunt troll, pur și simplu sunt curioasă cum vedeți lucrurile și întreb: cine să înceapă?
analfabeții și corupții cocoțați la vârf? ăștia promovează analfabeții și corupții, n-au nevoie de oameni educați.
la momentul ăsta, dacă evaluăm situația, noi, ca societate, suntem obedienți față de autoritate. avem o perspectivă bipolară: corect-greșit, câștig-pierdere. o capacitate de atenție pe termen scurt și-o gândire ancorată în concret și imediat. un simț difuz al identității. o deprimare socială și educațională. o lipsă a „vocii interioare”.
bugetul educației e subfinanțat și se vorbește doar despre salariile profesorilor și despre investițiile în clădiri (aducătoare de bani pt „firmele de casă” ale corupților analfabeți). curriculumul, structura școlară, managementul etc sunt dictate de guvernanți.
zice @Cristi, mai jos, că oamenilor care chiar au puterea de a schimba direcția nu le pasă. ba da, le pasă de interesele de grup.
până la urmă, realitatea a fost și este tot asta: învățământul e un mijloc utilizat de guvernanți pt a modela și îndoctrina o națiune în direcția dictată de interesele pe care le slujesc.
de-aici și întrebarea mea: cine să înceapă? concret!
Comentariu beton!108
@Mălina, io îs la fel de pornit să-mi emigrez fata din … ăsta de țară, că nu știu cum/dacă s-o rezolva PROBLEMA învățămîntului; cu toate astea, se pare că generațiile de părinți 30-35ish încep să miște lucruri; concret, la noi la școală, părinții grădinițarilor și celor de clasa zero au început să facă scandal pentru condiții umane de școală/after; mîncarea am înțeles că era de kko, copiii dormeau pe salteluțe, pe jos; au încercat să țină problema la nivelul școlii/primăriei și li s-a dat cu flit; așa că s-au dus in corpore la desepe; guess what? amenzi și termene de remediere; deci nu sunt la fel de obedienți…
Comentariu beton!36
@costicămusulmanu, am mai zis pe-aici, părerea mea e că abia când generația fetelor lui Mihai va ajunge „la butoane” se vor schimba lucrurile. mă bucură ce spui, că și cei de 30 de ani încearcă să mai miște.
referitor la emigrare, chiar te înțeleg. și copiii mei au plecat și ăsta a fost singurul lor motiv- școala. au făcut vreo doi ani de liceu „afară” și n-au mai vrut să se întoarcă.
ce să zic.. baftă și relocare ușoară!
Comentariu beton!29
@costicâmusulmanu cred că ăia de care povesteşti s-au adunat de au atins o masă critică. Au fost şi alții care au încercat şi au vorbit cu ceilalți părinți dar pas parol. Însă sunt de acord cu tine privind generația care vine. Nu ştie de cumetrii, de învârteli, de mica înțelegere, lasă-mă să te las ş.a.m.d
Comentariu beton!16
@Greta a da, am ratat. Se începe de la bani! Nu are nimeni motivație să se facă profesor pe firfirei, mai bine merge la căpşuni undeva departe, cu atât mai abitir dacă are şi proprii copii. Bani pentru intreținerea şi dotarea grădinițelor şi şcolilor. Bani pentru bursele la profesională. Şi am uitat mărunțişul pentru consumabile etc. Şi în Germania la fel, a plesnit totul în pandemie. Am în biserică doi soți din învățământ, care abia aşteptau să iasă la pensie că se împuțise. Alta a renunțat la şcoală şi a plecat în Georgia în misionariat.
@AleBlaga Cred că ești prea optimist cu generația care vine. Știu și ei de învârteli și aranjamente. Învață zi de zi de la părinții lor. De la părinți învață că locul la grădinița/școala/învățătoare X se obține cu atenții bine plasate. De la părinți învață că bunăvoința învățătoarelor/profesoarelor se cumpără cu atenții de Crăciun, 8 Martie, final de an.
@Adi da, obişnuințele ăstea cu ‘c’aşa-i frumos’ mor greu. Dar mor. Din motive practice, a venit odată soacra mea cu mine la REMAT când le-am dat maşina pe bonuri valorice. A mers repede, civilizat. La birou era o tânără fâşneață şi care te privea direct în ochi. Mi-a crescut inima-n piept mai să plesnească bumbii când dumneaei a refuzat sec banii întinşi de soacră-mea, după obiceiul ăla, c’aşa-i frumos. Parcă mai ştiu câteva exemple pe undeva.
M-am chinuit odată să vad un film. Se numește „Idiocracy”. Nu suntem deloc departe de momentul ăla și, sincer, atâta timp cât cei care ar trebui să formeze copiii sunt tot mai slab pregătiți nu văd un viitor roz.
Salvarea vine tot din implicarea părinților.
#my2cents
Comentariu beton!24
Stai așa, de ce te-ai chinuit să vezi Idiocracy? Că e un film senzațional.
@MV: vedeam in el viitorul nostru apropiat unde lumea aparține proștilor, inculților și iresponsabililor. Ce spun eu viitor, viitorul e acum. 🤷🏻♀️
Comentariu beton!32
Cred că asta se așteaptă .Nu avem bani,să se implice părinții!
Din câte îmi amintesc, tema de campanie a lui herr Klaus, era România educată. Șoc și groază… Un mare fâs!
Despre restul, total de acord 👌
Comentariu beton!28
Care Klaus? 🤷♂️
Ciolacu a zis: „să trecem de la fapte la vorbe”
Așa și cu Dulapu’…
Comentariu beton!26
@Mihai, Santa, pentru că altul nu există…
@Marius, absolut.
Klaus ala de se vrea shef la Nato 😀 ce vrei mai mult…
Dacă am scris herr….
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/elevul-din-targu-mures-care-si-a-batut-diriginta-pana-a-bagat-o-in-spital-e-liber-si-se-poate-intoarce-la-scoala-2721363
De la zoso…
Apropo de siguranță, educație, societatea de mâine…
Comentariu beton!21
Hello Mojo! Apropo educatie! Siguranta si reactie! Am trait pe viu urmatoarele: intr-o joi, 9 noiembrie 2023 , zi normala de lucru, inainte de pauza de masa de la ora 12 . La 200 m distanta in linie dreapta de biroul nostru, la o scoala cu clase pana la a XII-a , s-au auzit focuri de arma. In 5 (cinci) minute a fost politia acolo. Noi am auzit sirene, si avand in vedere faptul ca strada noastra e o scurtatura catre diverse directii, nu ne-am facut, la inceput, prea multe probleme. Ei bine, in urmatoarele 10-15 minute au inceput efectiv sa „curga” dube de politie, dube de la anti-tero, salvari si evident cateva dube fara nici o sigla sau insemn distinctiv pe ele.
Pe fundalul ala sonor, plus agitatie si telefoane, am observat deodata elicopterul cu echipa coordonatoare a intregii operatiuni. Ajunsese acolo si zbura la punct fix , cam la 100 de m inaltime. A ramas acolo pana la ora 15. In acelasi punct.
Centrul pentru operatii antitero este situat la vreo 200 km distanta. Au venit glont.
Au fost cateva sute de oameni mobilizati pentru actiunea asta.
Cauza? Doi baieti in varsta de 15 ani,de origine croata, s-au certat. Unul dintre ei avea acasa un pistol, pe care l-a lat cu el, munitie si doua grenade. Ca na,bunicul le adusese cu el din fosta Iugoslavie. Asa ca asta micu’ ,nervos, nu l-a luat la pumni pe coleg. A descarcat pistolul in capul lui .Nu in umar,nu in picior.IN CAP .EXECUTIE.Premeditat. A vrut sa o impuste si pe o profesoara , dar nu i-a iesit schema.
Cert este ca toate scolile au instructaj pentru diverse scenarii . In cazul de fata,se anunta in radioul scolii ca doamna Virgula a venit in vizita ,si copii sunt rugati sa ramana in clase. Profesorii stiu si baricadeaza usile. De ce nume de cod „Virgula”? In germana este Komma -iar citit invers este Amok -atac. Cand e precizat numele, se inchid usile, apelul la 112 deja a pornit, cele mai apropiate posturi de politie sunt alarmate , pompierii si salvarile idem.
Iar apoi vine si cavaleria.
Sa vezi ce feeling ai cand vezi 4 elicoptere si coloane de masini de politie,toate cu sirene si girofare pornite, parinti grupati si ajutati de echipe de psihologi, dube negre…doar tancuri nu erau.
Pot sa iti spun ca astia chiar educa si pregatesc diverse scenarii. Pregatesc copii sa se incadreze in societate. Le ofera perspective.
Iar acolo in Ro,wow, a fost violat un baietel si nu s-a miscat nimic. Sunt violate fetite si rapite, nimic. Bataia e rupta din rai,hai ca nu e nimic daca batem un pic femeia sau copiii…sau daca fluturam un cutit pe post de argument…sau dam un pic cu masina peste,doar asa ,ca sa priceapa ala…
Super educatie! Vivat politica! Vivat familia! FMM
p.s. scuza-mi lipsa de diacritice.
Comentariu beton!25
@Ligia: dacă o țară a ajuns să își pregătească elevii și profesorii despre cum trebuie să reacționeze în caz de atac armat, păi atunci nu știu care stat e mai eșuat, ăla cu buda în curte sau ăla care nu e capabil să evite astfel de situații mortale.
Dar ca să fiu și on point, schimbarea trebuie să vină de la părinți, să nu mai accepte fondul clasei, fondul școlii și alte bălării de astea (am plătit 12 ani toate fondurile posibile, mai lipsea ăla de rulment, deși eram în ditamai colegiul național, fruncea în Moldova), dar și să fie conștienți că o parte din jkoala veți vine și din familie. Prea au ajuns toți ghiolbanii să ceară socoteală profesorilor (nu că n-ar fi destule sărăcii și prin corpul didactic) cu privire la notele pe care le primesc plozii, fără să se întrebe întâi dacă nu cumva e și vina lor că habar n-au ce și cum învață urmașii.
Când la conducerea țării vor fi oameni cu studii înalte și doctorate luate pe merit, atunci vom avea o speranță. Oameni care vor înțelege necesitatea educației, altfel, ei nu au niciun interes să schimbe ceva. Conștient neglijează învățământul, pentru că au nevoie de voturi și oamenii mediocri care populează Parlamentul. Țara trebuie ținută intenționat în prostie de oameni gen Ghiță, „Deana veața mea” etc.
Comentariu beton!26
Până la doctorate și alte studii, m-aș multumi cu unii care să aibă mult bun-simț și să nu fure. Ăsta ar fi primul pas logic, după care vine ei și ăia cu doctorate.
Mă gândesc că dacă conștiința îți este curată și totul este pe merit, nu-ți mai arde să furi. Furtul începe de la studii.
Nu stiu daca trebuie neaparat oameni cu ffff multa carte la „conducere”. Nu ma intelegeti gresit, trebuie un minimum acolo. Problema pe care am observat-o e ça cei cu ffff multa carte vin sau/si se invart intr-un anumit cerc, ça o casta, care e destul de rupta de realitate. Vin cu idéi nu neaparat rele, dar… e utopie, pt ça aici trebuiesc lucrurile luate de la 0. Sau pe acolo. Trebuiesc oameni cu bun simt, réalisti, carora nu le e frica sa priveasca realitatea in fata si sa spuna ok. Aici suntem, spre asta ne indreptam, asta avem de facut pas cu pas. Dar mai e mult pana departe. Intr-o lume in care banul face totul, e greu de schimbat ceva. Nu imposibil, dar greu. Iar bête in roate vor exista fara doar si poate. Dar aveti dreptate. Trebuie inceput de undeva. De oriunde, pana la urma. Trebuie sa dam impulsul ALA. si sa speram ça, o data ce mecanismul e pus in functiune, nu vine nimeni sa scoata vreun surub.
Comentariu beton!15
@Anel, am să te dezamăgesc puțin;
cazul I, acum 12-15 ani, prof. universitar refuză s-o ia pe noră la doctorat, spunîndu-i că-i prea mult pentru ea; urmarea? nevorbit vreo 4 ani cu feciorul, nora găsit omul potrivit, doctorat
cazul II, prof universitar, prieten de doojdeani; „să-i bag… că-s niște lepre proaste; io mi-am făcut școala și doctoratul pe bune, m-au frecat profii, și pe drept și pe nedrept, numai eu știu; am să las pe vară cîți oi putea!”; puțin înainte de pandemie, același om: „păi io să nu-mi ajut copilu’? să-l împing în față? și ce dacă nu l-o duce mintea…? că n-o să fie singurul…”
@CM, da, nu știu ce să zic, atunci nu mai e nicio speranță
În primul și în primul rând educația se formează în familie.
Comentariu beton!19
Să nu te superi pe mine, dar eu efectiv nu-mi dau seama dacă încerci să faci pe trollul sau ești doar imbecil. În ambele cazuri, nimic nu e în favoarea ta, să știi.
@Ted, cred că nu este vorba despre educația aia, acolo sunt niște repere pe care le capeți în primii ani, după e problema.
În modul ideal, da se formează acasă în familie:
Ar trebui să citească împreună cu părinții, să își vadă părinții citind, discutând și rezolvând împreună probleme, participând în evenimente culturale, implicați în cauze sociale, demonstrând spirit civic.
Baza se pune mult înainte să ajungă copilul în sistem. Ca profesor (primii mei 7 ani de cariera 1999-2006) ar trebui să folosesc pârghii create acasă, sisteme de motivație și corecție personale- interne copilului. Cocomelon nu se pune!
În marea majoritate a țărilor sistemul e depășit de acești copii educați cu tableta- nu doar în Romania.
Un sistem, oricât de bun, nu poate transforma radical copiii cvasi sălbatici ce îi primește.
Avem pe de altă parte un segment crescător de adulți ce se văd drept „educați” dar sunt de un primitivism intelectual handicapant. La pachet vine o agresivitate verbala greu de contrat. Imaginează-ți o ședință cu 20 asemenea părinți. Dar și impactul lor asupra odraslelor…
Am participat la o ședință cu părinții (în locul cumnatei mele) în care un asemenea specimen urla că dânsa știe extrem de multă română pt că lucrează funcționară la banca! sic! Ca profesor cum reacționezi? Cum colaborezi cu acest părinte? Ce îi arată acest specimen zilnic copilului acasă?
Acasă e pârghia vitala dar acasă se aude Tzanca, kanal D , bârfă infectă și tiktokuri dubioase….
Acasă ar trebui să învețe că nu arunci cu invective sau insulte la primul punct de vedere diferit de al tău- chiar de ești la tine acasă.
Comentariu beton!13
Foarte adevarat ! Doar ca va trebui sa constientizam toti,ceea ce este practic imposibil. Oricum ,generatia urmatoare este „pierduta”la capitolul recuperare.
S-au tot perindat diversi ministrii la educatie. Nu sant in masura sa-i judec,doar ca fiecare a „sucit”programele scolare cum a considerat. Acest fapt cred ca a bulversat si elevii si parintii si probabil si educatorii.
A fost „covidul” cu invatamant on line,dezastru ! Acum unii invata in containere,nu asta ar fi problema,dar se fac patru materii in…doua ore !
Sigur ca elevii nu mai au „tragere de inima” pentru invatare,nici cat aveau inainte! Mai sunt tentatiile internetului care le modifica grav conceptia despre munca,invatare,bani si altele…
Intr-adevar este foarte grav!
Comentariu beton!11
A se vedea ultimile evenimente din scoli in care copii sunt abuzati de colegii lor, alti copii care isi bat profesorii si dirigintii iar sistemul nu le poate face absolut nimic. Sunt multe cazuri in scoli de copii care fac tot ce vor, bat pe cine vor si scoala nu ii poate pedepsi pentru ca invatamantul este obligatoriu pana la varsta de 16 ani. Primul pas pentru aceste progenituri ar fi reînființarea scolilor de corectie.
Pentru profesori ar trebui ca parintii si copiii sa poata da recenzii, iar in functie de acestea profesorii sa fie premiati. Profesorilor ar trebui sa le fie interzis sa ofere meditatii in regim particular. Altfel ei nu au niciun interes sa fie competenti la scoala cand banii vin de fapt din sursa alternativa. Meditatiile ar putea fi organizate in cadrul scolii, cu remuneratie bineinteles, dar macar ar fi un mediu ce poate fi tinut sub observatie.
Comentariu beton!16
De acord cu recenziile, dar să se aplice tuturor: la medici, poliție, justiție, funcționari publici, etc.
Educație este o chestiune de siguranță națională, cel puțin pe termen mediu și lung, dar să crezi că se poate rezolva cerând socoteală decidenților și oamenilor să le pese mai mult, este o utopie.
Sistemul de învățământ este gestionat de mult timp de indivizi total rupți de realitatea din teren, fără experiență practică și care trasează direcții în funcție de interese personale și de grup. La fel ca în toate celelalte domenii. Nu aveți idee cât de cinici și opaci sunt atunci când iau decizii sau încerci să vorbești/dezbați cu ei. Aici vorbesc de oameni care chiar au puterea de a schimba o direcție: ministru de resort, secretari de stat, comisie parlamentară etc. Știu despre ce vorbesc pentru că am avut tangență cu ei și de fiecare dată pleci cu un sentiment de neputință. Credeți-mă când vă spun că nu le pasă, la modul cel mai autentic. Tot ce înseamnă oameni pregătiți, onești și empatici, s-au retras pentru că nu au mai putut. De fiecare dată mi-am mușcat limba și mi-am oprit agresivitatea verbală cu greu. De cele mai multe ori se uită prin interlocutor. Uneori mimează interesul, dar îi vezi cum râd în sinea lor.
Este crunt și frustrant. Nu vă mai faceți iluzii, nu o să se schimbe nimic.
Comentariu beton!41
@Cristi, exact asa am vrut sa scriu si eu. Mie imi pasa desi nu mai am demult copii la scoala, am mers de fiecare data la vot considerand ca este singura modalitate de a schimba ceva si ma incapatanez sa ma duc si in continuare, de cele mai multe ori am votat dreapta (exceptie Iliescu vs Vadim). Si? Cu ce efect? Situatia este la fel chiar s-a agravat in ultimul timp. Nu am nevoie de un articol care sa imi spuna asta, se vede cu ochiul liber.
Si eu am informatii din interiorul sistemului de invatamant si pot sa spun ca multi profesori carora le pasa si vor sa schimbe ceva se lasa pagubasi pentru ca toate initiativele si propunerile lor nu sunt luate in seama de forurile superioare. Rezistenta la schimbare este mare si in invatamant.
Articolul nu ofera solutii doar un indemn vag si heirupist. Oricum cei pentru care conteaza mai mult iepurasii si ouale de Paste ale doamnei Firea sau dansatoarele brazilience ale lui Mazare, nu il vor citi.
Comentariu beton!15
@MirelaV Așa consider și eu. Am citit multe astfel de articole, precum cel de față. Vorbim discuții pe Facebook sau prin alte medii, înșirăm banalități, toate fără finalitate.
@Cristi La fel de anesteziați precum factorii de decizie din minister sunt și profesorii de la firul ierbii sau chiar directorii unităților de învățământ, cu câteva excepții. E un lasă-mă să te las generalizat. Iar cei din minister te sfidează pe față, un comportament vizibil cu precădere în procesul de consultare la legile Deca. În rest, de fiecare dată când presa semnalează câte o problemă, când apare câte un incendiu, îl sting cu declarații sforăitoare și un simulacru de îngrijoare și în rest liniște și pace.
Nu visez cai verzi pe pereți, dar sunt convins că două măsuri ar avea efecte imediate: 1. Să li se redea profesorilor demnitatea și împreună cu aceasta dreptul de a sancționa cu fermitate abaterile disciplinare ale elevilor. Este inadmisibil să îți înjuri profesorii sau, mai rău, să îi agresezi și să nu existe nicio consecință serioasă. 2. Să li se ceară profesorilor să își facă treaba, să fie evaluați și sancționați la rândul lor. Și în paralel să se lucreze la măsura cu numărul 3, instruirea corespunzătoare a corpului profesoral care va intra în învățământ în anii care vor urma. Primele două măsuri sunt urgente, pentru a opri debandada actuală și jocul de-a lasă-mă să te las. A treia este și ea urgentă, chiar dacă rezultatele se vor vedea ceva mai târziu. Abia după ce vor fi implementate aceste măsuri de urgență, abia apoi urmează lucrurile celelalte, precum modificarea programei, manualelor, examenelor, structurii anului școlar etc.
E crunt adevărul, doare. Eu tot mai sper în minuni, dar mă trezesc repede și singurul lucru pe care îl mai pot face, este să ajut cat mai mulți copii și părinți. Când spun “mulți” mă raportez la puterile mele. Și descopăr mereu oameni minunați în jur, care vin să facă voluntariat, chiar dacă timpul fiecăruia e tot mai prețios. Dar bucuria de a vedea cum cresc frumos copiii, cei care nu au văzut în casa lor o carte- citesc cu drag și tot mai mult, învață să se ajute, să formeze o comunitate. E o comunitate mică, dar fiecare poate dărui din timpul său unui copil din familie, din vecini, din Centre de recuperare. Puțin câte puțin, e mai mult decât nimic ! Și poate, într-o bună zi va veni și Marea Schimbare. Dar nu putem aștepta doar schimbări mari. Cat de mici, izolate, diverse vor fi, sunt un câștig, o certitudine.
https://www.facebook.com/share/p/5WuNYGWJwES7Dveu/
Va rog sa citiți postarea.
Nu știu dacă nu am trecut deja de punctul de la care nu ne mai putem întoarce.
Comentariu beton!12
Prima data ar trebui sa conștientizăm ca nu toți copiii TREBUIE sa ajungă șefi. Unora chiar nu le place școala. Ei, pentru acestia trebuie reînființate școlile profesionale, și cele de meserii (cum erau școlile complementare de 10 clase), unde sa învețe chiar meserie; s-ar putea chiar sa le placă. Și ar trebui sa ne schimbam atitudinea față de toți „jmecherii” care se lauda pe rețele cu banii lor, făcuți din șmenuri, prosteli și combinații.
Comentariu beton!24
Şcolile profesionale nu s-au desființat de kiki. Degeaba teoria dacă nu ai unde aplica şi exersa, adică fabrici, ateliere, magazine, birouri etc. Un an am fost la profesională în 1988 şi am ajuns pe şantier la cărat apa cu găleți şi saci cu ciment, plus frecat în plm balustrade cu peria de sârmă să le curăț de mortar etc. În Germania toți îşi fac reclamă că primesc în şcolarizare de la administrație publică la farmacii, restaurante şi firme din toate domeniile. La fel şi în fabrica unde lucrez. Dar şi remunerație: 1.100 euro în primul an până la 1.400 euro în al treilea şi nici nu au locuri garantate de muncă. Ăstea sunt valori medii. Că ține 3 ani, recent şi de 2 ani în unele domenii, că frige lipsa de personal. Evident, nu vin banii de la cei ce şcolarizează. Auzisem cred că acum 5 ani de o încercare de şcoală profesională la Braşov, evident demarată de nemții. Dar 200 lei lunar, hm.
pentru desființarea școlilor profesionale, @AleBlaga, dacă urmărim parcursul istoriei, trebuie să-i mulțumim doamnei abramburica; și motivul real nu a fost lipsa locurilor de practică ci necesitatea de a procura prostălăi cotizanți pentru zecile de spireharete (cît cinism în alegerea numelui!!!) apărute ca ciupercile după ploaie; băi, voi știți că și la vaslui erau filiale ale unor facultăți!? la fucking vaslui!? de ce s-a permis asta? pentru că șacalii bătrîni au trebuit să asigure o diplomă progeniturilor, iar la o facultate de stat copilașii n-ar fi fost admiși nici măcar în parcare; douăzeci de ani mai tîrziu s-a rezolvat și acest aspect, noi nemaiavînd nici o universitate în top 1000 mondial, ultima reprezentantă, UBB Cluj, stingînd lumînarea în 2023;
a fost Ro mâ nia edu ca tă, am rezolvat aici, a cum nelan săm glo bal!
@costicămusulmanul bine, n-am început corect, dar îmi mențin părerea că nu poate exista profesională fără practică. Oricât s-a bate apa-n piuă, trebuie legi clare, trebuie pregătiți banii să convingă firmele sā-i şi califice practic. Bani şi să trăiască cursanții, să nu caute şcoli pe lângă părinți, că dacă e şi de cămine s-a terminat din faşā. Îmi amintesc cum era în comunism, am văzut şi modelul german cum funcționa.
@AleBlaga Școala profesională de la Brașov de care ai auzit merge înainte. Se numește Școala Profesională Germană Kronstadt. Este un proiect de succes demarat de mai multe firme cu capital german/austriac, dar în parteneriat cu autoritățile locale. Elevii primesc burse, cheltuielile fiind împărțite între primărie și companii. Acum se lucrează la nivelul următor, au fost obținute fonduri prin PNRR pentru dezvoltarea unui campus integrat pentru învățământul dual.
Școlile profesionale s-au desființat pentru ca peste tot se face apologia „jmecheriei”, pentru ca proverbul „Munca e bratara de aur” este luat în râs și considerat anacronic, și pentru ca toate mamikile își vad progeniturile ca fiind cele mai deștepte și minunate, care NU trebuie sa muncească cu mâinile, chiar daca-s proaste de băune. Cum scria Creangă: Pai dacă toți or fi învățați, cine o să ne mai tragă ciubotele? Ei, azi toți sunt „invățati”.
Foarte bine scris articolul. Felicitari. Descrie perfect banalizarea incompetentei si a analfabetismului functional.
Câți miniștri s-au perindat pe la Educație in ultimii 35 de ani?
Câți dintre ei au mers pe principiul „ce a făcut ala dinaintea mea e un mare fâs; schimbam sistemul din temelii”. Si asta, de vreo trei ori pe an. In condițiile in care un sistem educational își arata rezultatele după vreo doua generații.
De cate ori, in 35 de ani, s-au schimbat regulile in timpul jocului?
Posesorii de doctorate in împachetarea fumului si influențării de doi bani de pe Tik-Tok au devenit exemple pentru elevi SI pentru părinți. De ce sa învețe odorul daca poate sa facă bani scălâmbăindu-se pe internet? Si, daca are el chef sa țopăie pe bănci si sa devina măscăriciul clasei, care-i problema? Ca școala n-are ce sa-i facă. I se scade nota la purtare. Așa. Si? Cui ii mai pasa de nota la purtare?
Știți mamikile alea agramate de pe Facebook? Alea vin la școală sa-i învețe pe profesori cum sa-si facă treaba.
România educata!
Comentariu beton!21
Scăderea notei la purtare este praf în ochi. Este valabilă doar dacă este aplicată în ultimele 8 săptămâni ale anului școlar. Altfel, după 8 săptămâni de la aplicarea acestei sancțiuni, se întrunește un consiliu, consiliu în care se examinează comportamentul copilului astfel sancționat și se constată că acesta s-a „îndreptat”, prin urmare nota de la purtare se îndreaptă și ea (…).
Cumva, nici nu este vina instituțiilor școlare – legislația este de așa natură, ea ne-a legat mâinile celor care solicităm, până la urmă, doar normalitatea (atât nouă, părinților, cât și cadrelor didactice).
Câtă vreme legislația în vigoare este așa cum este, nimic nu se va îndrepta.
Plus că am devenit campioni la ascuns mizeria sub preș, prestigiul instituțiilor școlare primează mereu.
Am atâtea exemple cu nereguli în școala în care am copiii, încât nici nu știu cu care să încep. La un moment dat mă decisesem să schimb instituția școlară, prin urmare am început să mă interesez despre alte instituții școlare – nu mică mi-a fost mirarea să constat că aș schimba doar locația, nimic mai mult.
Clar e treabă de siguranță națională, este mult de lucru și s-ar putea începe cu copiii care au învățat „afară” și vor să se întoarcă acasă să miște lucrurile dar cum încearcă să facă ceva cum sunt luați la șuturi „că sunt ei mai deștepți și vor să ne dea pe noi afară”. Este grea meseria de învățător/profesor mai ales dacă nu ai chemare pentru asta, nu ai pregătire pedagogică și mergi la școală doar ca să ai un „salar” (mor încet în chinuri când aud) și statutul de profesor. La grevele din învățământul românesc nu am auzit printre revendicări și chestii de genul: toalete în școli/materiale igienico/sanitare în toalete, cabinete medicale, consiliere psihologică, masa caldă, transport gratuit/subvenționat pentru copii (există doar declarativ) să ne amintim de cazul Caracal, educație sexuală, civică nu, se cer doar salarii mărite și sporuri de orice, profesori și inspectori care vor introdusă în programa școlară numerologia și nu mai știu ce aparate de citit în palmă, mămamaiemă suntem în secolul XXI și avem budele în fundu’ curții și în ele mor elevii înecați în dejecții iar directorul școlii spune senin „așa a vrut Dumnezeu” 🤬 Trebuie schimbate mentalități, profesorii, părinții învățați să respecte viața, copiii, copiii puși pe primul loc nu ignorați și exploatati sau abuzați, judecătorii să dea dovadă de bun simț și empatie nu să afirme că o victimă minoră nu a protestat suficient, pfff, este un subiect care mă face bucăți. Manualele actualizare, terminată nebunia cu alternativele scrise de orice profesor cu pile care sunt pline de erori, dacă tot este o programă școlară să fie respectată și să țină cont de secolul în care trăim. Iar îmi amintesc de perioada pandemiei și școala on-line și de profesorii care au refuzat să predea pentru că nici nu au încercat să învețe să intre on-line, de frauda cu tabletele de 600 lei „cumpărate” cu 20.000 lei doar pentru că au putut să mai umfle niște bani, de numirile politice în funcțiile de directori sau inspectori. Învățământul depolitizat clar.
Comentariu beton!18
@Adriana aia cu profesorii şi online are şi corespondent în alte domenii. Am prins directori de bancă care nu concepeau să tasteze sau să şoricărească necum sâ citească un spreadsheet, în Excel sau altceva. Lor le trebuiau rapoarte de gata, sinteze făcute de alții şi să decidă.
@AleBlaga, sunt doar posesori de diplome din păcate, în rest fug de pașapoarte biometrice, CI biometrice ( nici nu se pune problema să se emită în următorii 7 ani) vaccinuri 😂 cu cip, cingeu’ri și alte drăcii dar au smarfoane de cea mai nouă generație că sunt scumpe; iar ultima carte citită datează probabil din vremea liceului (asta dacă l-au făcut pe bune). A avut aur fix ce avea nevoie ca să explodeze în sondaje 😪
Eu cred cu tarie ca trebuie sa incepem de undeva si asta spune si autorul, dar lasat cumva in aer si ca opinie personala.
Cum am inceput noi: ne-am luat tot hate-ul din lume, dar am insistat sa se renunte la cadouri pentru profesori, am incurajat profesorii sa le dea notele meritate, nu am facut teme sau proiecte cu ele si le-am explicat de ce (Profesorul nu trebuie sa ma evalueze pe mine), incercam sa le responsabilizam, in loc de meditatii si limbi straine, le-am dus la sport – sa invete reguli, munca, ascultare, spirit de echipa, fair play, in loc de mall le-am dus pe munte sa invete rezilienta, sa dobandeasca forta mentala, nu punem pret pe note, dar le explicam ca notele mari pastreaza optiunile, incercam sa le spunem sa invete sa invete si sa-si sedimenteze cunostintele, incercam sa le explicam de ce religia nu-si are rostul in scoli, ci ar avea nevoie de educatie pentru sanatate, incercam sa le implicam in voluntariat, sa le obisnuim sa gaseasca solutii, sa vorbesca cu oamenii, sa lucrez cu ei… Ne iese? Vom vedea, dar asta incercam in fiecare zi
Comentariu beton!64
Ti-as mai da o manuta verde,dar nu mai pot ! Tare imi place cum ganditi. Daca as hotara eu(doar bunica),asta as face. Iar nepoata as indruma-o spre o profesie,care vrea ea,dar inceputa de jos ,scoala profesionala/liceu de specialitate. Doar daca vrea sa aprofundeze ,sa mearga la facultate. Am facut o facultate dar nu m-a invatat mare lucru ! Meseria am invatat-o in uzina.
Frumos! Bravo! Tot prin aceeași ligă jucăm și noi. Câteodată este greu, deoarece și în jurul nostru și al lor abundă exemplele de așa nu.
…nicio problemă, „de vină sunt părinții”. Când aud asta, mor. Profesorii, săracii, vor dar nu au cu cine „colabora”. Visez doar la momentul când copiii mei vor termina liceul. Chiar nu cred că se mai poate face ceva în legătură cu învățământul românesc.
Parintii au votat consilierii locali si parlamentarii care voteaza bugete. Desigur ca „parintii sunt de vina”. In fiecare zi parintii decid daca e importanta scoala/copii lor sau e mai important sa se uite la televizor sau sa faca altceva.
Parintii pot sa faca fix ce vor, pot sa impuna o educatie mai buna pentru copii lor, parcuri, trotuare, limite de viteza. Se face prin participarea la „viata cetatii”, prin participari publice, asociatii civice, asocieri ad-hoc, propuneri, sponsorizari pentru initiative din partea parintilor, sponsorizarea din banii parintilor pentru partidele politice care pot sa imbunatateasca educatia. Desigur ca dureaza, dar copii stau 12 ani (obligatoriu) in scoli.
Daca parintii nu participa la viata politica si NU SPONSORIZEAZA un partid politic care sa activeze direct, consistent si verificabil pentru imbunatatirea educatiei, atunci inseamna ca nu le pasa prea mult de asta.
Cat de mult le pasa? Fix cat investesc pentru asta. Doar pentru copilul lor (haine, meditatii, carti, laptop) – exista bani, niciodata pentru tot sistemul (scoli, manuale, finantare bugetara, calitatea profesorilor) – nu exista bani (adica sponsorizarile alea pentru participarea in politica).
Ce opreste dezvoltarea educatiei din Romania? Un singur lucru: fix acceptarea asta a parintilor ca nu e treaba lor si nu pot/nu trebuie sa faca nimic.
Il am pe fi-miu de 2 ani la gradinita si inca nu cunosc sistemul in profunzime. Dar pot spune cateva lucruri. In primul rand sunt foarte putini parinti care sunt dispusi sa se lupte cu sistemul, eu nu sunt printre ei. Aceasta lupta vine la pachet cu niste daune aproape iremediabile pe care nu le suferi tu, le sufera copilul tau. Te incapatanezi sa dai copilul la scoala din spatele blocului si te trezesti ca ai copil de nota 5-6 pentru ca profesorii sunt de rahat, directorul dezinteresat, colegii sunt crescuti pe maidan si fara cei 7 ani de acasa. O scoala buna se vede de la o posta, o scoala buna iti ridica copilul. Nepoata mea a facut 195, cine sta in s3 o cunoaste. E o scoala foarte cautata, multi stramba din nas ca se umfla notele,dar rezultatele la examene nu mint. Cel mai slab elev din clasa ei a terminat cu 9 si ceva.
Performanta unei scoli tine foarte mult de director. Din pacate directori buni gasesti doar daca e vreun incapatanat sa lucreze din pasiune, ca de bani nu vorbim decat daca faci combinatii, chestie incompatibila cu un director bun. La fi-miu la gradinita, directoarea ar merita statuie. Mi se pare incredibil ce poate face cu niste resurse limitate. Fac cel putin o excursie pe luna, excursie doar cu copiii, nubse accepta parinti. De ex, o excursie la salina in PH a costat 120 de lei. In banii astia au avut si mancare inclusa.
Comentariu beton!11
Nu e suficient un elev sa aiba doar rezultate bune. Sunt multi copii care au terminat liceul cu peste 9 si cand ii intrebi ce vor sa faca, iti spun ca nu stiu. Au medii foarte bune, posibilitati sa intre fie la buget fie pe bani la facultati foarte bune de dincolo si sunt pierduti. Nu e suficient sa lucrezi doar partea academica. E important sa lucrezi la autonomie (asta inseamna de mic, de la legatul sireturilor pana la a-si stabili hainele si lucrurile pentru a doua zi iar mai incolo la deciziile pe care le i-a un copil raportat la scoala impreuna cu parintii), e important sa lucrezi la gandirea critica, gandirea abstracta si nitel sa iesi din ”cutia” deja formata si impachetata. Sunt multi copii de gimnaziu si de liceu care merg la n activitati pentru ca le zice mama/tata dar ei nu vor neaparat. Tot asa sunt multi copii de liceu care au facut pregatire peste pregatire, academic sunt f buni dar daca ii pui sa lucreze ceva ce tine de motivatie intrinseca, imaginatie, proiecte creative … se blocheaza.
Comentariu beton!14
Ei zic ca te-ai dus prea departe 🙂 Deja astea sunt fineturi. Sunt scoli in care nici sa scrie si sa citeasca nu invata, si tu vii cu gandire critica.
Da, stiu, m-am dus prea departe. Parerea eronata conform careia succesul academic aduce si succes in viata e gresita. Exista destule cazuri in care la scoala au fost doxa copiii dar s-au sinucis. Ca n-aveau autoreglare emotionala ridicata, nu aveau toleranta ridicata la frustrata etc. Efectul bulei in care isi tin parintii copiii aduce cu sine asta: nu-i lasa sa se sparga niciodata, sa simta frustrari, ii ajuta numaidecat si apoi cand dau de greu, nu inteleg ce se intampla. Inteligenta emotionala de cele mai multe ori e mai importanta decat orice, pentru ca te ajuta sa si razbesti, sa o scoti in fata…
Scoala vietii e buna si ea, dar nu incurca deloc sa ai o baza sanatoasa.
@ Daniela
Cu totul de acord. Am văzut destui copiii îndopați cu matematică plus n-șpe alte materii care se descurcă destul de jalnic în viața reală cât să ajung la concluzia că supradoza de școală e la fel de nocivă ca lipsa ei totală. În general nefericiții erau copleșiți cu teme și meditații dintr-a cincea sau chiar mai repede încât nu mai prea aveau timp de altceva. Toți au intrat fără probleme în facultățile dorite de părinți, dar la ieșirea din facultate se orientau la fel de bine ca niște găini decapitate.
A nu se înțelege că susțin sistemul actual care scoate pe bandă rulantă rebuturi și viitori delincvenți. Deja delincvenți de la liceu de fapt.
Cred că
erată – „la facultățile”
Constat că încă nu a priceput multă lume despre ce era vorba în Idiocracy. Păcat 🙂
la vremea lui s-a vrut dăkît un film; omenirea a ținut să-l facă documentar…
Devine o problema si prin alte tari europene. Dar trebuie sa recunosc ca in România problema invatamantului este extrem de grava. E un proverb românesc: „pestele de la cap se impute”. Cand om avea 4 ani in aceeasi legislatura, acelasi ministru competent si dispus sa faca ceva pentru copii, o sa vedem o mica schimbare. E o munca de sisif, stiu.
”Să înceapă să ne pese. De toți copiii, nu doar de ai noștri. Nu doar dacă avem sau nu copii. Pentru că toți copiii de azi formează societatea noastră de mâine.
…
Cred sincer că educația ar trebui tratată ca domeniu care ține de siguranța națională.”
Complet de acord. Si as dori sa adaug ceva: nu doar sa ii tragem la raspundere pe decidentii care au fost, ci pe toti parintii miresupisti si pe cadrele didactice din frageda copilarie chiar. Totul porneste de la inceput.
Nu vreau sa fac poliloghie lunga aici si am sa incerc sa nu ma intind prea mult insa decizia mea de a alege gradinita a fost una proasta care a lasat sechele ca sa zic asa pe termen lung la nivel de motivatie extrinseca dar si intrinseca, lipsa stima de sine si acum aflat in clasa a 2-a trag ponoasele incerc sa-l motivez, sa-l mobilizez si de multe ori fara rezultat. Dar nu renunt la el si nu voi renunta niciodata la fiul meu sa acceada la o educatie mai buna, la un mediu mai bun si pentru asta trebuie alesi ca sa zic asa cadrul educational potrivit. Nu ma refer aici neaparat la cadrul privat, ca stiu ca sunt destui invatatori si profesori buni si foarte buni la stat (de altfel noi suntem la stat) ci de cautat acele cadre care lupta si se zbate pentru elevii sai, nu care ajung blazati sau mai rau, terminati prin clasele gimnaziale si apoi pierduti cu totul in liceu.
@Adriana, principal ai dreptate în toate!!!
Dar.. totul s- a schimbat, daca in ” timpul meu” după ore iesiai lu lecția macar pe jumătate învățată, azi , ioc. O fi programa?? O fi sistemul????
Un singur lucru este clar: cei ce vor sa învețe, învață. Ceilalți..dau vina. Pe cine pot.
Iar cei care învață, și sunt multi in provincie care o fac FARA meditator, care nu au microbus până la școală, revin, invață singuri și termina olimpici!! Și fac o concurență, și ce concurență, celor care termina licee de renume!!! Câți vor rămâne în țară după facultate pe care o termina, aceasta este alta problema.
Eu mi-am dat doctoratul după 7 (șapte) ani de muncă asiduă. Și apoi, mulți din cei din jur, tineri sau nu, m-au întrebat: la ce ți-a folosit??? Chiar așa, la ce?
E greu sa mai iesi acuma cu lectia macar pe jumatate invatata sau chiar total, de la scoala daca programa s-a comprimat si astfel direct s-a aglomerat si ce au ei de invatat. Ce am invatat eu de ex in clasa a 4-a, acuma fac in a 3-a sau chiar a 2-a. Partea de sedimentare a informatiei primite, care se formeaza dupa un timp de lucru acum nu se mai intampla, timpul le este limitat si mai scurt. Si apoi trec la urmatorul capitol..
Mor cu „cei care vor să învețe, învață”. Nu contează în ce condiții , nu contează că restul colegilor nu înțeleg, dar hei, hai sa le predam mult ca sa scoatem un olimpic și sa ne lăudăm! Lasa-i pe ceilalți, că „nu vor”! Ba vor dar nu toți au aceeași capacitate și de aceea ar trebui insistat pe majoritate, sa fixezi mai întâi noțiunile pentru toți și apoi mergi mai departe. Dar atunci nu mai avem cu ce ne lăuda și realitatea ne lovește în față, așa că ascundem capul în nisip și ieșim cu olimpicii la paradă
Tu cam vorbesti de niste exceptii. Niciodata nu ar trebui sa ne raportam la olimpici ca sa analizam calitatea invatamantului. „Cine vrea sa invete, invata” e o mare prostie si iti zic din experienta proprie. Am facut un liceu mediu la profil de mate-info. Directorul si directorul adjunct erau profesorii mei de matematica si informatica. Efectiv nu treceau pe la ore. Daca ai mei nu bagau bani in meditatii, nu luam bacul. De ce dracu nu desfintam scolile si sa ne scolim acasa? Pana la urma, din cateva milioane de copii or iesi 2-3 olimpici cu care sa ne mandrim.
Știi de când mi se pare mie că o luăm la vale cu învățământul?de când a apărut sistemul de învățare la distanță,care a generat mii și mii de „titrați”,azi îl știai pe un coleg că face liceul la seral la 30 de ani și peste un an te trezeai că-ți flutură diploma de absolvire,ba ar face și un master,dar nu mai are bani să-l achite.Nu sunt la curent cu asta,e o chestie de când am avut serviciu la compania din 3 litere,iar mulți colegi au devenit „oameni deștepți” fiindcă aveau bani de taxele școlare.Iar timpul a dovedit câtă știință e într-un om care face la 40 de ani 2 facultăți odată,vedem rezultatul din plin în toate ariile,nu numai la profesorii din școli.Așa că nici elevii nu pot ieși mai breji oricât ne-am face noi datoria de părinți.
Pe vremea când eram eu elevă (am terminat liceul în 2007) consideram ATUNCI când învățământul românesc e în stare de dezastru absolut. De atunci și până acum lucrurile AU EVOLUAT… În rău!!!!!!!!!!
Confirm. O luase pe aratura si atunci, dar nu auzeam de cazuri atat de grave. La noi era mult bullying, dar cumva intre noi. Profesorii erau alta categorie. Erau unii care clar nu aveau ce cauta in invatamant, nicio treaba cu predatul, dar ne faceam si noi ca stam cuminti ca sa luam un 10.
Am fost socata de copilul ala care si-a batut diriginta. Cred cu tarie ca pe vremea noastra, daca un elev avea asemenea apucaturi pe la scoala, era „cumintit” de cativa colegi mai mari (de varsta sau dimensiuni).
@Ana 2 ba deloc se întâmpla. În clasa 7-a (1986) a venit în locul dirigintei din altă clasă o tinerică profesoară de germană, tânără şi drăguță. Şi tantalache al clasei s-a înnamorat şi o agasa inclusiv pe coridoare în pauza. Avansuri pe față. Nimic nu s-a întâmplat şi era ditamai şcoala din Braşov, pentru că avea un frate mai mare care-l proteja la orice prostii făcea. Fiorosul nu era scandalagiu, era calm, bine făcut, tăcut dar cu pumni de piatră, că i-am simțit şi eu. 5 suflete într-o cameră trăiau. Că atât îi duceau pe părinți mintea lor, au şi venit cu paltoanele peste pijamale să-l ia la rost pe profu’ de sport (un munte de om) pe terencă de ce-l freacă pe tantalache.
Anul următor aud că directorul şcolii a fost găsit fără cunoştință lângă maşină la domiciliu. Mai tărziu colegii mi-au şi zis ce se şoptea, fusese bătut bine. Era prin şcoală un derbedeiaş dezinvolt din clasele mai mici, nu înțelegeam cum de îşi permitea. Se legase de el directorul dar puştiul avea un văr ce tocmai intrase în clasa 9 la liceu. Alt fioros adică, dar şi cu moacă feroce, n-am avut de a face cu el. S-a făcut legătura dar pas de dovedeşte, n-a fost zărit de nimeni ş.a.m.d
Buna.
La cel mare (clasa 8a acum) sunt presedinte de clasa dintr-a cincea. Am crezut ( in naivitatea mea) ca asa pot ajuta. La sedintele de comitet (adica scoala + parinti) nici nu va puteti imagina discutiile…nivelul… halucinant. Scoala este una mare (are de la gradinita la liceu).
Parintii copiilor de liceu se plang ca profesorii nu vin la ore, noi – gimnaziu – la fel . Au fost profesori care au fost de 5 ori la clasa intr-un an – pentru ca aveau functie de conducere si nu trimiteau nici macar un suplinitor la clasa… desi note l-au pus in catalog.
S-au facut acele minunate târguri – de toamna, de Craciun, etc. Banii nu au ramas la copii, asa cum era normal, pentru munca lor si pentru dedicare… au fost adunati de scoala ca sa plateasca firma de paza. La sedinta i-am propus directorului sa bage cartela de acces (cu poza, RFID – ca la carte)…Au sarit pe mine ca ulii ( noroc ca nu ma ofilesc usor 😀 )…. La o alta sedinta ne intrebau pe noi ( ca si presedinti de clasa) ce nevoi au clasele (gen instrumente, echipamente, consumabile, etc)….
Sunt total dezagamita de sistem, de oamenii din el. Nu neg, mai sunt 2-3 oameni dedicati care insufla copiilor bucuria de a fi elev…dar sunt putini.
Nu renunt. Si la liceu ma voi implica. Macar sa stie ca cineva din sala li se va opune si le va aduce la suprafata realitatea pe care aleg sa o ignore.
Dixit!
Comentariu beton!19
@Bisisica, eu am scris nu doar ca sa te felicit pentru implicare, cat si ca sa remarc userul – mi se pare absolut superb si-a trezit pe loc o gramada de amintiri 😀
Si avand in vedere determinarea ta, foarte potrivit ales daca ne gandim la personaj 😀
Am revenit, soluția este,se poate,dar cu cine? câtă vreme de la minister în jos se vrea numai cantitate nu și valoare, câtă vreme se dau burse școlare pentru mame minore, câtă vreme profesorii diriginți completează hârtii ca un contabil și fac treabă în locul secretarei,cu cine vrei să învețe copiii ăștia? dacă de sus ne umplem de hârtie și proceduri,dar elevii vin la școală să ia profesorii la bătaie,cum să se mai facă școală ca in urmă cu 35 de ani.
@Monica1, de ce există mame minore, ce putem face ca să nu se mai întâmple așa ceva și în loc să le lapidăm poate le educăm dar în același timp să ne ocupăm și de educația băieților să știe care sunt consecințele acțiunilor lor. Nu au mame educate dar poate reușim să facem ceva pentru fetele astea traumatizate care vor rămâne stigmatizate pe viață. Abia anul ăsta au apărut câteva dispensere de materiale igienico sanitare în foarte puține școli/licee pentru că este rușine frate să ai menstră în secolul XXI dar facem donații pentru catedrale și înalții prelați își permit să decreteze ce și cum trebuie să facă o fată/femeie cu corpul ei.
Comentariu beton!11
Ce e rău în bursele pentru mame minore, vă rog? Știți în ce condiții legale se dau și care e cuantumul lor?
@Adriana ,și @Adriana Stoian , răspund la ambele, că ar fi același răspuns:unul , că datoria mea de părinte e să mă asigur că fata mea de liceu merge la școală și nu în altă parte,al doilea e că și eu la vârsta ei mă duceam la același liceu de unde am venit cu diplomă la vremea ei,și ultimul răspuns e că am aflat de bursă pentru mame minore la liceu,nu știu suma ,dar e pe edupedu.ro și această informație.Deci , haideți,din respect pentru autorul blogului, să nu denaturăm inutil discuția pe care a propus-o.
@Monica1, reiau întrebarea: de ce există mame minore? Pentru că nu există educație, este sublimă dar nu există, ce-ar fi dacă am face ceva înainte ca fetițele să devină mame că nu este vorba despre un singur exemplu, ar trebui educați părinții, profesorii, băieții sau bărbații iresponsabili. Da, nici fiică mea nu a pățit nimic dar nu neapărat pentru că așa am educat-o ci pentru că poate a avut noroc să nu i se întâmple o grozăvie care știți bine nu se întâmplă numai în cluburi ci chiar în casă sau în familia extinsă sau vecini. E mult de lucru cu adulții.
Că tot m-am pornit, îmi amintesc cum s-au „construit elitele” imediat după război când au câștigat comuniștii alegerile și s-au făcut „intelectualii pe puncte” (cine are aproximativ 60 de ani știe despre ce vorbesc) iar intelectualii vechi ori au ajuns la canal sau au reușit să fugă din țară saaaau au devenit turnători de elită și nu mai dau exemplele de „boieri” academicieni că îmi este mie rușine, așadar cine să facă educație, acei analfabeți trecuți obligatoriu prin Ștefan Gheorghiu și urmașii lor care știu că trebuie să li se dea, trebuie să primească, să se facă dar alții nu ei?! La mâna lor a stat viitorul și a celor care s-au adaptat repejor sistemului de pile și relații.
Cred ca in primul rand ar trebui să schimbam felul in care funcționează si este gandit sistemul de invatamant.
Scoala trebuie sa faca educatie completa, despre toate elementele pe care le consideram necesare unei societăți sanatoase, nu doar notiuni de matematica, geografie etc . Asta pentru ca scoala poate oferi aceeasi educatie tuturor, aceleași exemple, modele, aceleași explicatii. Scoala poate sa deschida mintile copiilor care provin din medii mai „sarace”(ma refer la educatie, bun-simț etc).
Ne uitam doar aici, in bula noastra, unde avem copii crescuti in familii decente, crescuti cu „cei 7 ani de acasa”, dar ce facem cu ceilalți care nu au familii ca ale noastre? Sunt cateva zeci de mii de copii in grija DGASPC, sunt copii cu care parintii nu discuta nimic sau, daca o fac, ce ar putea sa ii învețe ( de exemplu, o mama care nu a terminat 8 clase pentru ca a fugit de acasa ca sa se marite)?
Depinde despre ce text este vorba ? Tot vad asta cu cititul si intelesul si analfabetii functionali dar nimeni nu explica decent despre ce este vorba. Mi se pare o chestie foarte relativa. Daca le dai la cei mai prosti elevi versuri trap cu „imi bag aia in coarda ta, coarda ta are numarul meu” le intelege perfect. Dar … „acțiunea din datorie are valoarea sa morală nu din scopul pe care îl urmărește, ci din maxima după care este determinată, depinde deci nu de realitatea obiectului acțiunii, ci pur și simplu din principiul voinței conform cu care, indiferent de orice obiect al dorințelor, acțiunea este îndeplinită.” Daca iti dau asta sa citesti si te iau tare sa-mi explici pe loc citatul asta din Kant dupa prima citire fac pariu ca iti sare si tie siguranta ca nu intelegi mai nimic. 😀
Așa, și că sa demonstrezi asta ai luat extremele ca exemplu: pe cei mai prosti și pe cei mai deștepți, că știu că nu o să-l citească pe Kant majoritatea elevilor din clasa a 8a. Nu trebuie explicat decent, decent e sa înțelegem și să ne asumăm că suntem la pământ. Și ca sa nu mă duc mai departe îți dau un exemplu de aici de pe blog: am văzut de atâtea ori comentarii total pe lângă încât chiar cred că rata analfabetismului funcțional e cea din statistici.
Da, clar, suntem toți vinovați! Dar degeaba am încercat să luăm atitudine la ședințele cu părinții, că d-na dirigintă ne certa ca pe copiii noștri. Ea nu știa să educe copiii, să-i țină aproape, să meargă și ei cu drag la școală, să discute cu ei despre cea mai frumoasă
perioadă – adolescența… o comunistă cu pretenții, ea nefiind în vârstă, ci doar crescută la școala comunistă.
Până nu au profesorii o altă mentalitate, o altă pregătire, nu se întâmplă nimic!
Nu există viziune în școala românească, n-avem cu cine!
Nu siu de ce, dar parca as sti la care d-na diriginta va referiti. Sau sunt mai multe de acest gen?
Scriu sub un alt nume, sunt cititor si comentator vechi, dar subiectul ma doare in doua feluri, poate 3, ma sfasie…
Anfan, cum ar zice moşu costicutzâ (chiar am un unchi caruia ii spunem asa)…io si maihazbănd suntem copii de tara, sefi de promotie, eu la generala, el si la liceu. Din motive, cred, mai mult psihologice, nici macar pecuniare, desi amandoi am crescut in familia cea mai de jos economic din comunism comunism, nu avem studii superioare. Eu am terminat postliceala sanitara in 94, el o facultate tehnica, ifr, pe bune, in masura in care se facea la Ovidius- Constanta. De fapt nu a terminat-o, nu si-a dat un ultim examen si licenta. S-a dus de dragul matematicii, marea lui dragoste.
Asta asan ca sa vedeti campe unde stam noin va indivizi.
Una peste alta, din ambitie si pentru un salariu fara naveta, a ajuns primar. Nu vrrau sa intru in detsliile luptei pplitice, va spun foar ca a castigat impotriva psd, cand mazare si nicusor faceau legea, orimind inclusiv amenintari directe. Ce ma doare de nu mai pot, in contextul subiectului de azi: cu foarte mare greutaten a renovat, dupa standarde, scosla din localitate. Doi ani a functionat in caminul cultural, cu clasele delimitate cu pereti din OSB. Doi ani in care baiatul meu era a7-a, respectiv a 8-a. Si in care diriginte i-a fost un profedor, fost voleg cu sotul meun dintr-o fsmilie mai smecheran care nu a reusit la facultate pe vremea cand se dadea exsmen, ani la rand, cu meditatiin dar vare si-a luat diploma la IDD-ul lui nastase, fie-i numele blestemat ( e dingura conjunctura in care rostesc acest cuvant)n numai si numai pentru aceasta molima, a profesoruluii facut pe bani. Am vrut sa plec, sa nu-mi las copilul pe mana acestora, dar nu am avut curaj. Ani mai tarziu, am constiinta incarcata ca nu am facut ce trebuia pt copilul meu. Scoala din sat este acum, probabil, intr-un procent de 10 la suta cele mai ok din tara. Si inca este intr-un proiect de updatare. Intr-un sat apartinator, unde nu se mai tine decst gradinita, din cauza numarului mic de copii, se modernizeaza cladirea scolii vechi, car era ok, in vederea deschiderii si impartirii claselor in asa fel incat sa se poata oferi si masa calda.
Btw, apa noastra vine de la aprox 400m adancimen tot un prooect care a durat vreo 10 ani.
Ce trebuia sa fac:sa plec, ptmine si copilul meu sau sa raman, pentru toate adtea si multe sltelen cu pretul sanatatii si linistii noastre?
Nu mai editez sa controlez, va cer scuze pt incoerenta!
Cumva sunteti dintr-o zona cu parcuri eoliene? Asa s-ar explica realizarile obtinute, prin fondurile puse la dispozitie de invetitori pentru obtinerea facilitatilor de la primarii….
Nu, in comuna noastra nu sunt. Nu are nici o facilitate, de nici un fel, iar faptul ca suntem comuna de ultim rang, ca nr de locuitori, scade punctajul la toate proiectele, iar aparatul functionaresc este la minimum. Cred ca toti angajatii acopera cel putin o functie peste cea de baza. Iar salariile sunt si ele la coada listei, tot pe criteriul nr de locuitori.
Ca orice sistem, e moștenit. Dinozaurii din minister și inspectorat, au crescut alți dinozauri. Când au apărut profesori „altfel”, au sărit ultra religioșii de parcă s-au opărit la cwr, pe logica „dacă eu am învățat așa pe memoratelea, tot așa trebuie să învețe și copiii, că uite ce bine am ieșit). N-ai cui să-i ceri socoteală, asta nu prea pricepeți cei care mai aveți o umbră de optimism. E gata! Și înțelegeți odată fraților (care sunteți puștani de până în 40yo: fondul clasei, fondul școlii, cadò la duamna, cumpărat materiale didactice pe banii părinților, platit zugrăveala de vară tot din banii părinților și alte minunății pe care credeți că le-au inventat nomenclaturiștii de rit nou după ’89, sunt moștenite tot de la regimul sinistru și de la infama caracatiță ajunsă la maturitate în sistemul comunist. Bineînțeles, naționalismul ceaușist nu a contribuit decât la hrănirea acestei caracatițe. Învățământul nu e decât un tentacul. Nici șpaga la doctor nu e creația micilor pui de caracatiță din eșalonul doi al nomenclaturii. Tot de la krakenul inițial am moștenit și asta. Arătăm cu degetul la copii care nu înțeleg un text sau la politicienii care și-au plagiat doctorate. Copii, stați calmi, că asta e o stare de fapt, nu o ilegalitate izolată. Să ridice mâna cei care și-au cumpărat lucrări de licență… Nimeni?! Ok. Se vindeau/cumpărau toate încă de pe vremea lu’ înainte. Încă din copilărie/adolescență existau caiete cu comentariile pe opere literare, nuvele etc. În loc să scrie după puterile lui creative, grobianul din intersecție sau mecanicul care nu știe ce are mașina, cumpărau un caiet cu comentariile care îi trebuiau la limba română. Ok? Realizați unde vreau să ajung cu povestea asta? La fel ca și furtul de la serviciu, copiatul și plagiatul erau ceva normal. Normalitatea asta am moștenit-o noi. Încă nimic pe la diplomele de licență? Nicio mânuță? Ok, nu-i bai. Nu de 35 de ani, ci de vreo 70+/-, sistemul e cariat și nu-l duce nimeni la dentist. Mulți părinți contribuie la starea asta de fapt. Acasă nu contribuie cu nimic la buna sau măcar decenta educație a grobianului din intersecție, ci aleg calea cadourilor către profesori. Care profesori consideră că voucherele de vacanță sunt un drept inalienabil și nu ar trebui să fie condiționate de performanțe. Cine crede că toate astea se pot remedia în mai puțin de încă 30 de ani fără schimbări radicale și fără concedierea tuturor decidenților din inspectorate și minister, se înșeală amarnic. Apropos ( am trecut prin vreo trei școli generale, după ce ne-au demolat cartierul să facă loc Casei Poporului), aveam colegi de clasa a șasea, a șaptea și a opta, care abia știau să citească la limba română. Cei mai mulți dintre ei aflați la nivelul ăsta, de citit pe litere pentru a trece clasa la limba română, erau țigani. Mă doare-n pix, eu nu le zic romi. Atâta timp cât le zic țigani prietenilor sau cunoștințelor mele din rasa respectivă (surpriză, rasele există iar genuri sunt doar două), n-o să le zic altfel analfabeților pe care i-am întâlnit în generală. Îmi aduc aminte de Romeo, in clasa a opta, care după sforțări Sisifiene, a reușit să citească vreo trei rânduri, dar a cedat nervos și a înjurat profesoara de română când i s-a spus să citească în continuare. Mă rog, el sugerase niște oarece sex oral și cu profa de muzică, pe vremea când încerca să-l asculte vorbind despre Handel, predat cu o săptămână în urmă, la care Romică i-a explicat cinstit, hotărât și corespunzător că pe el îl doare-n pluă de Hândel (rahat pe țigăneasca lor). Ce credeți? Romică a trecut clasa și a mers mai departe la liceu. Nu fraților, astea nu sunt noi. Iar acum nu se mai vede nici măcar tunelul, dacă credeți că luminița s-a văzut vreodată. Bineînțeles că unii laudă învățământul ceaușist. Cum să nu lauzi un sistem care te scoate om cu carte, dar tu nu ești în stare să citești la română?! Iar acum, că sunt mai vizibili, e sistemul de vină. Înainte era mai bine. Nu, nu era. Nu erau așa vizibili, că treceau clasa cu plutonul. Ce anume repari la un sistem vechi de 70 de ani, ruginit, cariat și cu piese lipsă? Ce faci cu o casă de chirpici, cu tavanul căzut și cu pereți lipsă? O repari sau o demolezi și faci alta? Dar casa are stăpâni. Stăpânii sunt senili și hoți. Ți-au spus că poți să o cârpești pe la colțuri, nu s-o faci una cu pământul. Lor le place casa de chirpici, cu tavanul căzut. Nu-i plouă pe ei, că ei stau în altă casă. Cârpește ce poți la ea, că dacă faci una nouă e prea mult de lucru, iar proprietarii senili și hoți nu mai au capacitatea necesară pentru a construi de la zero.
Comentariu beton!20
Eu vreau sa va povestesc 1 caz
Cu 15 ani in urma, cand am intrat eu la facultate, am stat 6 ore la coada la ASE sa imi depun dosarul (sustin examentul de admitere din tot sufletul). Se intindea coada pana pe Dorobanti. A doua zi, de teama ca ce concurenta am, mi-am depus dosarul la Universitatea Bucuresti pe acelasi profil. A durat 2 minute cu tot cu schimbat impresii cu secretara. Aici am si ales sa imi fac studiile.
In acelasi an, ASE-ul a organizat 3 ture de admitere pentru ca nu si-a ocupat locurile. Face asta si in ziua de azi. ASE-ul este plasa de siguranta a tuturor absoventilor de bacalaureat.
Urmeaza intrebarea: Cati bani face ASE-ul din taxe de inscriere?
P.S.: Din ce inteleg, termina cam jumatate dintre ei, spre sfert.
P.P.S.: La mine a fost similar, intrati 130 in serie, absolventi 56 sau 57, nu imi mai amintesc. A absolvit si o anafabeta, nu stiu cum naibii a reusit. Dar am cautat-o pe Facebook de curand. Pune gene.
Sa va explic de ce cred eu ca votul populatiei nu ar trebui sa influenteze invatamantul. Fiind domeniu de interes national, ar trebui ca intreaga clasa politica sa agreeze reforma si planul de masuri pentru invatamant, indiferent de cine este la guvernare si sa nu depinda de alegeri. O reforma adevarata in invatamant ar trebui sa se desfasoare cel putin pe parcursul unui ciclu preuniversitar complet (de la gradinita pana la clasa a 12 a inclusiv). S-a incercat asa ceva cu pactul national din educatie de pe vremea lui Basescu. L-au semnat toate partidele dar cum a disparut Basescu a disparut si pactul. Odata cu schimbarea partidului de guvernamant, la invatamant se declara ca ce au facut ailalti nu e bun si apar alte planuri si masuri. Si de aici nebunia, neexistand continuitate, ce au inceput unii sterg altii sau le lasa in coada de peste. Ori daca schimbi reforma odata la 4 ani (in cel mai fericit caz) nu mai ajungi niciodata sa o duci la bun sfarsit.
Ne uitam cu jind la invatamantul finlandez si polonez dar ei exact asta au facut, au continuat cu aceleasi reforme (chiar si cu aceeasi echipa pentru a le implementa) indiferent de partidul de guvernamant. Si dupa ani de zile se vad roadele.
Deci mingea este in terenul clasei politice care ar trebui sa se gandeasca mai mult la interesul national decat la buzunarul propriu. Noi, populimea, strict in acest domeniu, vorbim discutii.
Am să las asta aici
https://www.facebook.com/share/p/J9WfBzWm9zm1vqKx/
Tocmai am văzut-o.
Eu as merge cumva mai degraba pe taieri. Bani sunt destui dar se arunca pe fereastra. 🙂 Suna paradoxal dar problema noastra mare porneste de la faptul ca avem asteptari prea mari si inutile. As porni de sus in jos. As desfiinta in primul rand 80% din numarul de studenti din facultatile de stat si nu as mai permite taxe. Aia particulari i-as desfiinta complet. Prin datul afara a multor profesori universitari de carton ar ramane loc si concurenta pt unii adevarati si buni, ai avea bani de cercetare si alte cele. Mai jos la liceu, fix la fel. 60% desfiintate si cele ce sunt sa fie greu de intrat si nu cu medii de 1 si 2 cum este acum. Infiintate scoli profesionale si de meserii, undeva la 2 ani maxim fiecare: zugravi, instalatori, electricieni, structuristi, excelari(aia de exceleaza in excel, nu iti trebuie facultate ca sa inveti excel). Mai jos pana in clasa a 8-a cam trebuie lasati ca nu ai ce face dar as baga un regulament dur de disciplina cum e in multe state din SUA. Esti clovn in ora ? Esti agresiv ? Trebuie izolat. Fiecare scoala sa aiba o clasa sau spatiu dedicat pt asemenea specimene si sa fie supravegheati de un profesor ce are fereastra sau de un director. Chemati parintii de fiecare data. Repetentia si corigentele sa nu fie o problema.
@Ciocanul eu nu aş fi angajat pe nimeni din şcolile profesionale şi de meserii de care vorbeşti să fie făcute. Aş fi ignorat diplomele. Nici o şcoală profesională nu a avut ateliere, hale (sau ceva asemănător), făceau practica direct în producție, cu şi printre muncitori. Venea un absolvent din asta, îl puneam direct să facă proba. O trece, bine, hai să negociem. Nu trece, pace bună şi drum lin.
De ce i-ai „ignora” ? In 2 ani l-as invatat pe unul sa-ti puna faianta sau sa-ti faca un zid drept. Da, nu ar fi la fel de rapid ca si un meserias dar ar fi mult mai usor de „integrat” intr-o echipa. La fel, intr-un call center ai avea deja pe cineva ce stie sa introduca usor date intr-un excel sau sa-ti faca si un raport. Nu a fost chiar asa. A existat scoala. Li se preda teorie de genul protectia muncii, putina fizica ciar si chimie sa inteleaga ce e curentul si la un moment dat da… mergeau in fabrica sau pe santiere sa vada despre ce e vorba.
@Ciocanul, unde găsești un inginer bun care este de acord să lucreze în învățământ pe un salariu de 3000-4000 de lei+bonuri de masă. Sau maiștri, sau meseriași… sau oricine care are o experiență în orice domeniu? Cum faci asta la nivel de țară?
Dar cat de „bun” trebuie sa fii ca sa predai o materie de gimnaziu/liceu ? Doar nu le predai Kant sau fizica cuantica. E cam aceeasi chestie ce se preda in unele cazuri chiar de 50 de ani la multe materii, chiar mai veche. 3000-4000 de lei e putin dar raportat la cat timp liber au este enorm.
Mi-am amintit spontan ca in R au copiii foarte multa vacanța – dublu față de alte tari. In G sunt doar 12 saptamâni de vacanța din care vara doar 6 saptamini. Se mai adauga 2-4 zile de sărbătoare și gata.
@Livia Genau! Iar în vacanțe profesorii nu-şi permiteau să nu facă nimic, chiar dacă de fapt erau şomeri. Trebuiau să se perfecționeze, să se pună la punct etc. N-am mai ajuns şi să aflu cum erau verificați.
Si ce e lucru rau ca au copii vacante mai multe ca occidentalii? Lasa-i sa aibe, sa copilareasca. Eu intre clasele 1 -12 doar in vacante eram fericit. Scoala mi s-a parut in multe privinte mai grea/nasoala ca la servici.
@zedicus la ei e echilibru în toate. Ore mai puțin comprimate şi nu pe materii de sine stătătoare şi delimitate, ci mai interdisciplinare. Vacanțe cât să se destindă, nu să uite totul – eu după vacanța mare eram tabula rasa. În comunism era posibil să meargă copii undeva la cineva, nu? Azi mai e posibil? În Germania nu, ar fi un coşmar pentru părinți dacă amândoi lucrează. E rarisimă faza cu trimisul la bunici.
Of,Mihai. Mare of. Din suflet si din rarunchi e of-ul. Tot sistemul e praf, iar sistemul e facut din oameni praf. Mie asa mi-a zis mama: mai fetita, pune mana si invata, ca daca nu ai scoala ajungi la oi. Mi-a mai zis si ca o femeie trebuie sa fie pe picioarele ei, si nu neparat ca musai tre’ sa te mariti , faci plozi si divortezi si trebuie sa ai bani. Nu. Pentru ca poate ai sansa sa fii ok,sa ai un partener ok, copii ok. Si intr-o zi face al tau un infarct si ramai solo. Cam ca Han Solo. Si ce puii mei faci? Pe vremea aia nu exista nici macar ideea de pus gene si unghiute si mai stiu eu ce bazaconie. Puneai mana pe carti si pe caiete si bagai in tine o gramada de chestii care tot iti foloseau candva. Mai aud si acum „ca nu ne-a folosit la nimic ce am invatat”. Hai nu zau. Mie da. Am citit si invatat ca sa imi deschid ochii,ca sa stiu,ca sa pot trai.
Dupa ce am invatat si citit gramada aia de chestii nefolositoare, pot sa stau de vorba cu unul din Franta si sa ii desenez harta Europei pe etape ,cu granite de imperii,cu natiile de pe vremuri si cu bucatelele de astazi. Pot sa ii zic, uite aici e Andorra. Iar aici e tara Bascilor.Iar Catalonia vine mai pe-aici. Sau pot sa ii arat unde izvoraste Dunarea,sau Ronul sau Rinul.
Sau sa ii arat muntii aia dupa care a fost botezata epoca Jurasic. Mda.
Sau ii pot spune diferite plante medicinale, si ce si care si cum face. Si o fac in limba lui. Pe care am invatat-o in Romania, la scoala aia facuta acolo!
Iar apoi pot sa dezbat diverse subiecte cu unul din Bayern (Bavaria) pana la un anumit punct. Sau putem discuta despre vin si bere. Sau despre castelele din Germania. Si discutam in germana mea invatata aici, pentru ca in Romania AM INVATAT cum sa invat!
O mica povestioara-va trageti voi singuri concluziile ,de unde pleaca totul…
Zbor de la Bucuresti la Strasbourg, cu avionul care avea ca destinatie finala Bruxelles.
Asteptand sa ne imbarcam, au trecut pe langa noi, plebea, doamna Daciana Sarbu, Dl.Stolojan, si inca vreo 8. Evident imbarcati rapid , la clasa business, tras perdelute,tot tacamul.
Aveam loc pe randul 3 in spatele perdelutei, la culoar. Dupa toate procedurile, am decolat. Ca de obicei ,mi-am scos cartea si m-am apucat de citit. John Grisham -The Whistler.Langa mine, o doamna ,si-a scos un laptop si un teanc de foi tiparite. Ce sa-i faci, deformatie profesionala, pot citi in engleza si daca sunt foile cu susul in jos. Un ochi aruncat si era clar ce erau . Documente in limba engleza, rezumate de dezbateri. Doamna a vazut si ea ca citesc o carte in engleza.
Distractia a inceput cand din spatele perdelutei din fata noastra s-a revarsat o aroma de mancare, insotita de rasete. Unii comentau, mancau si se distrau foarte bine la business class. Oare cine?
Doamna de langa mine a mormait in barba” ca de obicei…” si a oftat. S-a intors catre mine cu un „excuse me ” impecabil. Am zambit , „doamna, sunt romanca,putem vorbi romaneste”. A zambit si ea. am comandat si noi ceva de mancat si de baut iar apoi a venit momentul sinceritatii.
Era atat de dezamagita de marea majoritate a politicienior nostri,de cei care ne reprezinta la nivel inalt,imi spunea ca abia asteapta sa plece din sistem. Mi-a spus ca cei care au cu adevarat cunostinte de politica, limbi straine, consilierii cu state vechi, sunt practic oamenii pe care noi nu ii vedem sau auzim vreodata. Sunt cei care trag si 10-12 ore pe zi,doar ca fatadele alea sa dea bine la public. Mi-a spus ca ea sta si traduce ,face rezumate, intocmeste documente ,discursuri, in romana sau engleza, pe care distinsii uneori nu sunt in stare nici sa le citeasca cursiv, daramite sa le inteleaga. Analfabetism functional la nivel de Parlament european. Nivel de engleza de copii de a cincea. Mi-e lehamite. Dar pot sa jur ca toti au minimum o diploma obtinuta intr-un an jumate, prin invatamant la distanta.
Vreti sa incepem de undeva? Scria cineva mai sus. Pai sa incepem naibii sa avem in functii doar oameni care stiu ce e meseria in domeniul respectiv, in care sunt pusi sa conduca. Sa dea examen! Adica sa dea examen pe bune, cu comisie , cu specialisti, iar rezultatele sa se faca publice. Iar cei ce candideaza sa isi prezinte CV-ul si experienta in domeniul X pentru care doresc sa ocupe un scaun.
Cum am ajuns de la Titulescu la Sosoaca??!!!
Uitati-va ca toata Romania e impartita intre pro si contra duamnei…de ea au auzit toti. Iar de Doamna Prof.Crenguta Leaua am auzit majoritatea acum 3 zile. Pai mai oameni buni , se compara aia cu doamna Leaua??!!
Sa ne fie rusine daca mai sustinem sistemul asta de vipere si profitori si paraziti. Ca au capusat tot ce se putea,iar acum distrug ce a mai ramas.
cum zice vorba aia: Ca Raul sa triumfe e suficient ca oamneii buni sa nu faca nimic.
Nu pui o secretara sa conduca o tara! Nu pui toti analfabetii prin primarii. Nu pui ministri insi fara studii si cu fete si comportament de infractori. Nu schimbi legile ca pe ciorapi! Incadrezi darea si luarea de mita, falsul intelectual ,coruptia , cat poti de dur,cu inchisoare . Fara suspendare si fara prescriere. Ai fost javra si om de rahat, platesti!
Comentariu beton!15
Este aproape oximoronic să aștepți schimbarea de la unii care s-au educat înalt pe la universități d’alde Băile Herculane, pentru ca nu au intrat la cele de stat! Și stai așa, nu s-au oprit, toți cu doctorate! Mama a fost profesoară de matematică, și în anii ultimi la catedră, când a lucrat cu profesori tineri, a fost surprinsă cum aceștia nu aveau nici o treabă cu predarea materiei, explicându-se ca și așa “sunt tâmpiți și nu îi interesează “! În state, cei care am absolvit în Ro , suntem recunoscuți la nivel de master. Ne adaptăm bine, pentru ca am fost învățați să gândim critic! Ma enervează la culme postări de genul” încă o zi în care nu am folosit formula de integrare etc”! Bai, dacă nu exersam creierul să judece, fiecare după puterile lui, iar cei de la putere nu se interesează decât să vândă noi manuale, care să forțeze părinții să plătească meditații, vom fi , ca acum, în big $hit!
Haz de necaz, o fostă elevă la liceul und a predat mama, care vindea varză în piață, a recunoscut-o pe mama și arugat-o pe doamna profesoara să îi facă o listă cu prețuri/kg, ca să nu se încurce lol! D’ale învățământului post revoluționar!
Din pacate, marea majoritate vor termina o facultate. Pentru ca acolo conteaza doar sa dai banu’. Unde s-a mai auzit sa intri la facultate fara Bac???
Asta este, tot inainte dragi pionieri!!!
M-am luptat cu morile de vânt cât a fost fii-mea în școală. Mi-am asumat rolul de oaie neagră printre părinți și profesori, dar am reușit să obțin pentru copii, condiții decente de educație, respect și am desființat plățile pentru diverse comitete și comisii. Toți banii pe care părinții erau dispuși să-i dea au fost redirecționați pentru educația și activitățile copiilor, inclusiv am cumpărat caiete și cărți pentru cei care nu și le permiteau.
La fiecare ședință cu părinții eram coșmarul profesorilor. Am contestat cutumele și unii părinți mă rugau să vorbesc eu, că ei sunt de acord cu mine, dar le era teamă să nu sufere copiii lor consecințe dacă își exprimă nemulțumirile. Mie nu mi-a fost teamă. Și am învățat-o și pe fii-mea să nu se lase intimidată și să lupte pentru drepturile ei. Și a preluat asta.
Acum simt că totul a fost un strop într-un ocean.
Și strădaniile câtorva vor rămâne stropi într-un ocean pentru că nu există o strategie pe termen lung. Toti cei care se perindă prin sistem, nu fac decât să-și urmărească interesele de moment.
Pentru mine a fost uimitor și copleșitor în același timp, să modelez un om. Nu înțeleg cum poți să alegi o carieră pedagogică fără să iubești meseria asta, fără să iubești să faci oameni Mari din niște copii.
Pentru că da, avea dreptate mama. Să crești un om e cea mai grea meserie din lume.
Eu nu m-am luptat cu nimeni, pur și simplu am refuzat să mă lupt. Am fost la prima ședință cu părinții unde principalul subiect a fost cam cât să fie cotizația pentru fondul clasei și când le-am zis că dau banii doar pe bază de chitanță, s-a schimbat subiectul. Aia a fost prima și ultima ședință cu părinții la care am participat. Nu am avut probleme cu copilul la școală din cauza asta pentru că am discutat și i-am explicat că învață pentru el și nu pentru mine sau să intre în ”competiție” cu alții care cotizează la fondul clasei. Este foarte bine după aproape 30 de ani și nu a pățit nimic pentru că am refuzat să plătesc fondul clasei.
Habarnam cum mai este acum.
Colegii mei de liceu care erau abonați an de an la dat corigențe ca să treacă anul, sunt în ziua de astăzi profesori, la liceu, fix la materia la care își dădeau corigența.
Comentariul ăsta nu e despre profesori, e despre sistem.
Din cam 2000 am tot zis că „războiul mileniului 20 a fost câștigat de India, și arma a fost o tastatură”; lucrez în IT și 90% în jurul meu sunt indieni.
Guvernul indian a împins educația în IT la 1000% in anii 80/90, și acum culeg roadele.
Guvernul român ar trebui să outsource pe indienii ăia care au făcut planul de educație la ei acasă în anii ’90.
Iar dați vine pe elevi ! Terminați odată cu prostiile astea ! Sistemul românesc de învățământ are încă reminiscențe comuniste profunde și nimeni nu este dispus să îl reformeze de la cap la coadă. M-am săturat de blasfemia asta cum că elevii ar fi slabi sau cine știe cum … Nu judecați ca să nu fiți judecați. Tinerii sunt viitorul acestei planete , așa că aveți grijă cum vă comportați cu ei . Și nu îmi aduceți in discuție cazuri izolate , deoarece la mine nu merge cu astfel de argumentări șmecherești.
Una dintre soluții este depolitizarea învățământului. Asta înseamnă restrângerea decizională a Ministerului la nivelul dotării materiale și implicit debirocratizarea excesivă, de asemenea desființarea simulărilor naționale și păstrarea la nivel național doar a examenului de bacalaureat. Mai exact, Ministerul educației trebuie să asigure investițiile pentru condițiile materiale: școli suficiente, înființarea cantinelor școlare la toate nivelurile, a programelor after-school gratuite la toate clasele primare și gimnaziale, dotarea cu laboratoare și grădini experimentale, investiția în specialiști pentru diferite tipuri de nevoi care se adaugă colectivului de profesori având funcții precum: coordonarea unor programe pentru elevi cu nevoi speciale, fie că au probleme de învățare fie că sunt supradotați și au nevoie de exprimare a capacităților în mediul performant și la nivelul lor. Lipsește cu desăvârșire instrumentul de identificare, testare și ajutare a acestor copii care există, sunt valorile viitorului și mulți se pierd. Și nu, olimpiadele nu sunt suficiente pentru acești copii. De asemenea, pentru toți elevii, programe de testare, cuantificare și valorificare în funcție de personalitate, talent, competențe. În locul examenelor naționale pot exista fișe anuale ( tipizate) de înregistrare a capacităților motorii, mentale, atitudinale ale elevilor. Este nevoie desigur aici de implicarea profesorilor, la fiecare disciplină. Este nevoie de formarea unor specialiști în acest sens. De regulă sunt psihologi. Nu în ultimul rând, investițiile în educație înseamnă salariile motivante, mastere didactice pentru profesori dar și desființarea examenelor naționale de titularizare sau măcar a repetării lor pentru cei care au notele lor peste 7, înființarea însă a titularizării pe normă și nu pe școală cum este acum. Mai mult, desființarea celor cinci module școlare din structura anului școlar și revenirea la semestre, desființarea săptămânilor Școala Altfel și Săptămâna Verde dar cultivarea constantă a mentalității ecologice și a gândirii creative (laterale, divergente), cultivarea lecturii active prin proiecte care pot fi identificate concret în aplicarea lor de către profesori.
Bah, ești nebun?
Pentru ‘decidenți’ asta este o chestiune de ‘siguranță a serviciului’.
Păi dacă școala ar forma competențe, ei unde ar găsi ‘de muncă’? La privați? Acolo unde ‘nu e bonuri de masă, nu e bilete de vacanță, nu e sporuri de lucru la birou, nu e al XIII-lea salar… bah ești prost?
Și apoi, copilașii lor unde să găsească servici? Că doar când or ieși la pensie și chiar mai de înainte, familiile se regăsesc împreună ‘la stat’!