Salutare tuturor și bine că ne-am regăsit! Secțiunea de NEWS am prezentat-o puțin altfel după ce m-am inspirat temeinic de la Krossfire. Dacă vă place noul format un feedback ar fi de ajutor. Canalul de Discord o să fie prezentat duminica viitoare pentru că nu m-am prins cum fac botul să pună ce muzică vreau eu. Să îi dăm drumul la treabă, zic.
🆕 Dacă legendarul Ozzy a anunțat că zilele lui de turneu s-au sfârșit, germanii de la Powerwolf au scos un cover după Poison, grecii de la Black In Beast au ieșit cu un clip nou la Blade Runner melodie care face parte din ce la treilea album al lor Dark Connection.
🆕 Danezii de la Pyramaze se pare că știu cu muzica, iar Entheos anunță prin noul single următorul album.
🆕 Băieții nebuni de la Electric Callboy au scos clip la Mindreader cea mai serioasă melodie de pe albumul Tekkno, și cred că oamenii vor să demonstreze că pot face și altfel de muzică, la fel de mult surprind, nu că ar fi prima dată și cei de la Falling In Reverse.
🆕 După nouă ani de absență suedezii de la Deathstar revin în forță cu un nou single, iar death-erii de la Mariana Rest fac ce știu ei mai bine, haos.
🆕 Hamburghezii de la Lord Of The Lost ne arată că goticul nu este mort, nu este chiar goticul ăla old-school, însă nici nu este rău iar Within Temptation au scos clip din turneul lor cu Evanescence, nu știu dacă Amy et Co au mai scos ceva nou.
🆕 Rising Insane plini de energie, un metalcore așezat cu rădăcini înfipte bine în hardcore și ce poate merge mai bine după un metalcore cu breakdowns ca la mama lui decât un Stand Atlantic cu ceva pop punk.
Acum trecem la dans:
➡️ DOROTHY- Gifts From The Holy Ghost (Hard Rock) – 2022
Povestea este foarte simplă, dezarmant de simplă. Am ascultat la începutul anului trecut Rest In Peace, single-ul care anunța lansarea albumului menționat în titlu. În situații de genul, în cazul meu, lucrurile sunt iarași extrem de simple. Nu este un secret că îmi plac femeile extrem de mult, este normal, sunt un bărbat viu, iubitor de orice este frumos.
Pentru că era întâiași dată când luam contact cu grupul în care era această doamnă, am căutat chestii care nu aveau neapărat legătura cu performanțele ei vocale, fotografii, videoclipuri, chestii grafice. Și am fost surprins, plăcut surprins, Dorothy Martin este o frumusețe de femeie, songwriter cunoscut, cu o voce excelentă, umor și modestie. Și apoi am uitat că mi-a placut albumul, că îl aveam de pus în library pe YT Music și că trebuia să îl aduc și aici, în urechile voastre.
Salvarea a venit de la Krossfire care mi-a trimis pe wapp, Black Sheep și cum ochilor mei și urechilor le-au plăcut, având ceva treabă, l-am rugat să îmi trimită ceva link la ceva album. Când am dat cu deștu pe link, hop, direct în YT Music, albumul era bifat, dat like și atunci în mintea mea scurtă au început, timid, să își facă loc lumina aducerilor aminte.
Albumul are și o poveste în spate, unul dintre membrii band-ului după ce a luat o supradoză de heroină a cam intrat în comă, Dorothy și ceilalți au format un cerc în jurul lui și s-au rugat . Miraculos sau întâmplător omul și-a revenit, 911 chemat de oameni, doar a constat revirimentul, totul a fost bine că s-a terminat cu bine. Experiența nu tocmai plăcută a inspirat-o pe doamnă și pe ceilalți și uite așa a ieșit albumul.
Bogdan și Krossfire în secțiunea de comentarii a rubricii cu muzică a primului, făceau referire la cât de multe femei foarte bune instrumentiste sau vocaliste au apărut în ultimul timp în metal, parcă cumva barierele restrictive și deseori misogine ale genului s-au prăbușit. Mă bucur pentru că metalul are doar de câștigat.
Băieților le poți da lejer dreptate dacă doar arunci o privire la melodia de deschidere, A Beautiful Life în care Dorothy cântă și arată întru-un mare fel. Pe disc este muzică pentru toată lumea, o pot asculta și eu ca iubitor de extrem dar și unul ca Vasilescu care nici măcar nu știu ce ascultă și sincer îmi este frică să îl întreb.
RATING : BUN
➡️ For I Am King – Crown (Melodic Death/Melodic)
Tendința tuturor specialiștilor este ca toate trupele de gen, mai alesc cele care vin din zona unde Gothenburg sound este rege, care au o femeie la voce sunt comparate automate cu mult mai cunoscutul band Arch Enemy. Nu am nimic împotriva comparației, însă am observat că o parte semnificativă a celor din fenomen o acuză pe Alissa că a diluat moștenirea lăsată de Angela și că Arch Enemy și-a pierdut spiritul.
Iarăși, nu am nimic împotrivă, este deja clasica discuție Metallica vs Megadeth, Big Four ar trebui să fie cu Kreator sau Sodom și nu cu Anthrax, Accept cu Tornillo vs Accept cu Dirkschneider, o opinie este o opinie și o respect însă nu pot trece peste accesele de ură îndreptate spre o artistă care a ridicat, din punctul meu de vedere, nivelul celor de la Arch Enemy.
Alma Alizadeh tipa cu vocea din For I Am King îndeplinește toate condițiile necesare ca să se impună pe scena unde tot mai multor femei nu le mai este frică să arunce uniforma de Barbie, aia care place la tot poporul. Totuși mai este mult până departe.
Trojans este dovada clară că melodic death metalul și metalcore-ul chiar au ce căuta, în dozele potrivite, împreună.
Crown este un album bun, instrumentele lovesc la fel de distructiv ca un topor viking, vocea are doza potrivită de răutate și forță. Se poate apropia de Deceivers? În nici un caz, asta nu înseamnă că negăm creația olandezilor. Este una bună, face cinste genului dar și lor. Recomand cu căldură să nu îl evitați.
RATING : BUN
➡️ Crippled Black Phoenix – Banefyre (Progresiv Metal, Post Rock)
Am amânat orice menționare a celui de al doisprezecelea album al englezilor, apărut anul trecut, până nu am fost sigur că voi avea o părere cât mai obiectivă. Recunosc că am mai citit și diferite recenzii de pe afară care mai mult mi-au alimentat nehotărârea.
Mi-am luat inima în dinți și am procedat ca de obicei, am dat drumul albumului în căști și am început să scriu, cu muzica în suflet și în cuvinte. Am ales la întâmplare Ghostland, a treia melodie de pe album și am fost, cum să spun, cucerit de-a dreptul, mai ales că singurul vers este, I evighet vi vandra, utan mal oandlighet care se pare că înseamnă in eternity we wonder, aimlessly infinity. Muzica care împachetează cuvintele alea puține și neînțelese, este absolut halucinant de bună.
Wyches and Basterdz m-a convins definitiv că este albumul care își merită locul în ediția de duminica asta, și că piese de pe el vor ocupa o bună perioadă locuri pe playlist-ul meu. Și indiferent ce spun alții, oamenii ăștia cântă un doom progresiv cu influențe de post-rock și alte chestii pe care nu le-am identificat încă.
Un album plin de emoție, care nu trebuie ratat, dimpotrivă, savurat acord după acord, minut după minut.
RATING : FOARTE BUN
➡️ Reliqa – I Dont Know What I Am (Progresiv/Alternativ/Experimental)
Se pare că cireașa de pe tort ne este livrată tocmai din Australia, sub forma unui EP scos de o trupă de care nu am auzit dar de care sper din tot sufletul să mai aud destule.
Meritul este al YT Music care după ce mi-am terminat de ascultat nu mai știu ce album, de care fusesem dezămăgit, mi-a băgat el la related ceva care m-a catapultat dupa nici un minut din melodie, spre camera unde era telefonul.
M-am lămurit rapid că ce ascultasem făcea parte dintr-un EP scos în 2022, l-am marcat și spre deosebire de alte cazuri, nu l-am lăsat pentru mai târziu, de frică să nu uit și de ăsta, așa că I-am dat play.
I Don’t Know What I Am este exact ca borcanul plin de fursecuri ale bunicii, un paradis al papilelor gustative, cu dulciuri asortate cu miros de rai, numai că în cazul lor iese o muzică incredibil de bună.
Tot ce sper este ca trupa asta să nu se oprească aici, pentru că, pe toți zeii cunoscuți și necunoscuți, au talent să umple multe albume de acum încolo. Iar Monique Pym fata cu vocea, are inocența aia de Drew Barrymore, cu păr de înger dar cu glas care taie prin carne.
RATING : EXCELENT
În încheiere aș vrea să vă întreb dacă vreți un număr mai mare de albume sau sunt de ajuns patru sau cinci și o parte mai generoasă de NEWS?
Până data viitoare, al vostru Edelweiss se înclină, vă mulțumește pentru încă o duminică împreună și vă roagă să aveți grijă de voi ca să puteți avea grijă de ai voștri.
Pentru recomandări sau alte gânduri, puteți folosi [email protected], promit să nu mușc.
Bine ați venit! Sper să găsiți ceva care să vă placă. Băieți, nu ratați niciun clip de la recenzia albumului lui Dorothy. Duminică frumoasă să aveți.
Comentariu beton!15
Îmi place cum gândești! 😁
Este ușor, gândim toți la fel.
POWERWOLF – Poison (Alice Cooper Cover) asta-mi place. Că-mi place Alice Cooper. 🤪
PYRAMAZE – Broken Arrow – fain. Îmi place.
DOROTHY- Gifts From The Holy Ghost – bună, bună dânsa. A da, cântă bine. 🤭
Da, să îi mulțumim lui Kross pt reminder.
Bine v-am regăsit! Mie nu prea mi-a plăcut coverul de la Poison. L-am ascultat zilele trecute. Poate pentru că o știu prea bine, dar în capul meu e perfectă așa cum e ea, cu vocea lui Alice acolo.
Legat de numărul de albume, aș zice că sunt suficiente 4-5, că nu prea am timp să le ascult nici pe-alea. În schimb știrile și noutățile mi-e mai dificil să le găsesc singură în fiecare săptămână.
Hai, dup-amiază cum vreți voi!
Sincer nici mie, sunt melodii care trebuie să rămână acolo la cine le-a născut.
eu as spune ca sunt mai mult decat de ajuns 3-4 pt o saptamana, e greu sa-ti faci timp sa asculti mai multe, dar poate ca e doar parerea mea. Multumesc pt rubrica! Am descoperit trupe la care nu cred ca aveam sa ajung altfel 🙂 Bine, mai pe soft asa, dar chiar foarte multe. Si seful „la blog” ar avea surprize, nu e totul pe ragete, sunt multe bijuterii descoperite datorita tie. Si I love Alice Cooper, dintotdeauna!
Păi la asta mă gândeam și eu cam cinci albume care să acopere o plajă cât mai variată de stiluri.
Salut,
Azi Ondfodt – black metal Finlanda
https://www.youtube.com/watch?v=FXDU7pWvbX0
Am rugămintea să îmi trimiți recomandări pe mail sau de duminica viitoare pe canalul de Discord. Mulțumesc de recomandare.
Grecii nu sunt deloc cu rock-ul ca baba și mitraliera. Noi suntem ăia.
Ce ar fi mijto să fac?
Salutare!
Reliqa – I don’t Know What I Am este ce trebuie, mie îmi place foarte mult, a reușit să mă surprindă desfășurarea melodică, ca să spun așa. :)))
Pentru că s-a vorbit mai sus despre cover-ul de la Poison, mă bag și eu, și spun că nu mi-a plăcut, dar se știe cum este cu gusturile.
Referitor la Lord of the Lost, scria cineva, în comentariile videoclipului, că parcă ar fi copilul lui Marilyn Manson cu Lady Gaga și crescut de David Bowie. Iar, dacă ma uit la Leaving The Planet Earth, chiar așa pare. Numai că, i-am văzut anul trecut în deschidere la Maiden, iar în concert sunt chiar foarte mișto. Dacă îi prindeți pe undeva, să vă duceți să îi vedeți, eu zic că merită.
@Edelweiss îmi place cum arată secțiunea news, iar 4-5 albume cred că ar fi suficient, pentru că noi suntem oameni ocupați, care vor să asculte și altceva decât ceea ce ne recomanzi, pentru a-ți putea trimite ție ceea ce am ascultat și noi și, eventual să încercăm și o recenzie. :))) Keep the good work!
Mă bucur. Atunci 4-5 albume să fie. Și mie îmi place ca partea de text să fie consistentaycu info despre trupă, stil. Oricum melodii noi o să postez pe noul canal de Discord și or să rămână pe acolo.
Mulțumesc de feedback.
Septic Flesh, Gus G, Firewind și dacă ar fi doar astea. Lasă baba, lasă mitraliera, au cu ce să se prezinte la apel 🙂
Rotting Christ, Suicidal Angels, Agatus, Sacral Rage, Zemial, asta așa pe repede înainte. Trupe care au turnee, festivaluri.
Chiar, cum pana mea am uitat de trupa lui Sakis? :))
Dorothy, măi DAAA, și căutând detalii am dat și de o versiune unplugged. Nu ratați! sună fain fain.
For I Am a King – îmi place mult (de tot) partea de melodic, însă nu atât de mult partea de Death. Aș pune un alt canal de voce peste instrumentația dată, care voce e bună și acum, dar mă acomodez eu mai greu cu ea.
Crippled Black Phoenix îmi aduce cumva aminte de Twin Peaks. E muncită bine și umple spațiile. I-aș aloca o anumită oră pe la asfințit când sigur m-ar prinde.
Reliqa – păi nu știu cum să spun, dar mie îmi cam place. Nu e muzică de pus la drum lung, dar cu siguranță mă va ajuta să termin mai repede excelurile alea.
da și Poison e Alice Cooper.
Reliqa, tinerii ăștia promit multe, se vede talentul. Crippled, da, este muncită cu atenție.
Despre Dorothy, nu pot decât că este bine tot ce este acolo.
For I Am King, face parte cumva dintr-o nouă tendință care are multe de oferit, Death cu Metalcore.
M-au năpădit amintirile ascultând POWERWOLF – Poison (Alice Cooper Cover), mi-a plăcut tare mult Alice Cooper.
Mi-a plăcut foarte tare BEAST IN BLACK – Blade Runner, cumva mi se pare ca in anumite părți aduc cu Helloween.
Reliqa – I Dont Know What I Am – foarte misto!
In ce privește numarul de albume, 4-5 sunt suficiente, partea de news e ok.
Mă bucur de feedback și da, aduc.
Stii ce am facut eu azi? Am deschis cutia Pandorei. Ca nu stiu de ce nu iti citeam articolele. Nu stiu, ma gandeam ca daca ii dau cu hard rock, ma duc si iau la bataie pe cineva (desi imi place sa ascult piese rock).Iar acum nu ma mai pot opri din ascultat , cand mama naibii am eu timp sa le ascult pe toate, ha?
Dragă Mas, este timp de tot și toate. Când avem timp să râdem, să zâmbim, să ne bucurăm? Dacă nu avem, viața nu este ce trebuie să fie. Muzica ne face să zâmbim, visăm, plângem, deci trebuie să fie mereu în viața noastră. Mai vino pe aici, construim împreună.
@MAS: citind comentariul tău, unde scrii „ma duc si iau la bataie pe cineva (desi imi place sa” am crezut că vei continua cu „îmi place să bat pe cineva”, după care am citit „ascult piese rock”! 😂😂😂
Primul capitol din orice carte de dezvoltare personală un astfel de îndemn ar trebui să conțină.
50 de ani??
Mi-a plăcut aia cu Alice Cooper, pe urmă mi-a plăcut și Lord of the Lost.
Mișto de tot gagica aia de la Reliqa, nici sound-ul nu este rău 😁.
Dorothy – not bad, not bad at all – place place place 😎.
Mulțumesc frumos pentru Evanescence – îmi place femeia asta de mor. Și cum cântă bineînțeles!
Alissa bine rău de tot pe trup și are vocea mai mișto decât Angela.
Cam atât pentru mine – mi-ai dat de lucru în seara aceasta!
Surpriza pentru mine a fost Reliqa. Enjoy, bro.
Mă gândesc eu la ceva, nu pot să pun doar un album că mă strânge omu de gât.
Pot pune un album fără cuvinte în spate și vă dați voi cu părerea.
Am ascultat albumul lui Dorothy. Wow, wow și wow. Mi-a plăcut foarte foarte mult. Cred că este cea mai bună recomandare a ta.
„Close to me always” a fost cireașa de pe tort. În timpul audierii pregăteam o supă. Nu am mai avut nevoie de apă.
Mulțumesc!
P.S. sunt suficiente 4-5 albume
Bună asta cu supa, bună. Cu plăcere și mulțumesc de feedback.
Să nu uităm de Fellowship – the saberlight chronicles.
Bai, nenee… ce surpriza misto cu Deathstars. Stiam ca trebuie sa revina, dar nu stiam ca si-au facut si ceva curaj sa treaca la fapte 🙂
Pe la Pyramaze a trecut candva si Matt Bralow, nu?
Altfel, nu stiu ce face de fapt Crippled Black Phoenix (post-rock cu doom?), dar suna al naibii de bine.
Și eu zic că Crippled are ceva doom. Oricum este bine acolo.
Daca tot imi place atat de mult rubrica asta, imi fac curaj sa cer si pareri aici, de ce nu?! Asta e si avantajul rubricii. Cum vi se pare trupa Gothic Romania!? Am fost invitata de cineva la concertul aniversar de 30 de ani, i-am auzit si o singura data la Petrosani, mi-au placut, poate a fost si momentul in concordanta cu starea. Dar sunt curioasa si de parerile voastre, si pro, si contra, daca i-ati ascultat. Mi s-a parut ca sunt buni, sau vi se par si voua?
Indiferent cât de târziu postați aici, o să primiți de la mine răspuns.
Gothic sună bine singura chestie care îi trage înapoi este producția. Este o trupă good to go. Bună.
as zice, mai eficient trupe/albume mai putine la un calup, ca oricum sunt un pic cam amestecate stilurile. Laudabil demersul, mai ales pe seceta asta de evenimente si de cateva ori chiar am gasit comori prin coltzul asta al tau.
Mulțumesc, încerc să țin ritmul.