Poate o fi doar la mine problema, că-s mai sensibil io când e vorba despre copii sau animale, cert e că mi-au dat lacrimile cu deosebit aplomb la spotul ăsta.
Ceea ce vă recomand și vouă.
Poate o fi doar la mine problema, că-s mai sensibil io când e vorba despre copii sau animale, cert e că mi-au dat lacrimile cu deosebit aplomb la spotul ăsta.
Ceea ce vă recomand și vouă.
Articol din categoria: Video
Și mie mi-au dat lacrimile 🙁
Acum 2 ani mi-a murit una din pisici dintr-o prostie, o internasem, am vizitat-o de 2-3 ori pe zi în alea câteva zile. Nu o să uit niciodată telefonul ăla nenorocit când m-au anunțat.
Multă lume zice „ei hai, era doar o pisică”. Fuck off. Nu era doar o pisică. Era pisica mea, care multă vreme mi-a fost singurul tovarăș de viață. Încă plâng când mă gândesc la ea, și când aud melodia care era la radio când am dus-o la veterinar.
Comentariu beton!89
Ăia care zic „e doar o pisică” să facă bine să sugă ciocanu.
Exact, înțeleg să nu te poți pune în postura aia, mai ales dacă nu ai trecut prin ceva similar. Dar măcar taci dacă nu ai ceva ok de zis, cu ce te deranjează că plâng eu după pisica mea? Asta nu înțeleg. Nu poți să spui că un animal contează mai puțin, aș fi ales pisica în detrimentul multora. La fel și acum 🙂
Comentariu beton!66
Nu e doar o pisica! Cine zice asa trăiește intr-o lume trista și defecta. Am doua pisici, pentru mine sunt copii cu blana. Ei nu mi-au cerut sa ii primesc in viata mea dar au încredere în mine ca nu le voi lua iubirea si grija pe care le-am daruit pana acum. Si nu doar atat, ma iubesc si își exprima sentimentele si ma simt tare recunoscătoare ca din corpuri atat de mici primesc atat de multa iubire. As vrea ca si oamenii sa fie capabili de ceea ce „doar o pisica” sau „doar un caine” sunt capabili sa daruiasca doar pentru ca esti acolo lângă ei!
Imi pare nespus de rau ca treci prin pierderea unui membru special al familiei 🙁
Comentariu beton!53
Nora mea e veterniar. M-ai facut praf. Aud de la ea povesti. PRAF. Am plins asi zi nu se face, E ziua mea. Pe bune?? Imi curge rimelul, si e de ala bun. Ce facem aici?
Comentariu beton!50
La mulți ani! N-am vrut. ❤️
Te iert. Dar doar azi. Am un vecin aici, intelegi? Un motan roscat care vine, ne saluta, se alinta, maninca si pleaca sec. Iar eu cumpar mincare de pisici si ramin uitindu-ma dupa el. Mi-s tare dragi animalele iar nora mea amplifica fenomenul
Comentariu beton!11
Pitagora zicea ca: „Animalele impart cu noi privilegiul de a avea suflet”. <3
Comentariu beton!46
Pentru că exact așa e.
Pitagora credea în metempsihoză (reincarnarea sufletului). Cu alte cuvinte, cățelul tau poate fi străbunicul meu reîncarnat. Se spune despre Pitagora că a fost adept al vegetarianismului etic, adică condamna consumul de carne din motivul enunțat mai sus.
Așadar, conform filozofiei pitagoreice, dragostea față de animale presupune și evitarea sacrificării animalelor pentru hrana oamenilor (și a animalelor domestice). Mergem noi până acolo cu dragostea față de animale sau ne mințim frumos, la fel ca în cazul iubirii aproapelui conform preceptelor creștine? Prin urmare, vorba lui „soup nazi”: No soup for you … and no Chappy/Whiskas for your dog/cat.
Am 2 fetițe de Schnauzer uriaș. Au 9.5 și 11 ani. Fata mea cea mică, Maria, știa că nu trăiesc mai mult de 10 ani, așa au murit cele dinainte. Când i-a spus frizerița că nu e obligatoriu, parcă le-a primit de pui încă o dată. La 10, respectiv 9 ani le-a făcut câte un tort la fiecare 😀
Cu cățeaua cea mică am tras mult la un moment dat. Nu mai asimila nimic, și avea continuu probleme de la stomac. Încercaseră veterinarii toate soluțiile, antibiotic, pastile de stomac; nimic. În extremis îmi spune unul din ei: – Hai să o operăm să vedem ce are. Au scos din ea o jumate de mănușă de piele roasă de prin curte, și toate mizeriile pe care le-a ros după colectate de ea. Nu-i venea să creadă. Și nici nouă că scapă.
Dan
Comentariu beton!50
❤️
Mihai
Schnauzer uriaș, cei mai frumoși câini, tănculețe cu suflete mari, în realitate niște uriași blânzi. Și da, din pacate speranța de viață e mica. RIP Attora.
M-ati stârnit. Se certau părinții noștri ca ,,ba tu ai terminat roșiile, ce ai făcut cu ele, ca erau multe în beci,era o ladița plina”. În timp ce ciondaneala era în toi, fix ca la Tom și Jerry, uriașul nostru schnauzer a ieșit tacticos din beci, ținând în bot ultima roșie din lădița. Meritau filmați, fețele lor stupefiate privind câinele, dar mai ales delicatețea cu care cățelul se deplasa cu roșia în bot, priceless.
Comentariu beton!45
Io ce să mai zic… Că am 3 bucăți de Schauzer uriaș, iar ieri a fost ziua la 2 dintre ei. Au împlinit 5 ani. Cel „mic” face 5 ani în noiembrie. Nici nu vreau să mă gândesc la bătrânețea lor, pentru că atunci când o să se ducă, o să se ducă probabil destul de iute unul după altul. Mi-e groază 😣
Anul trecut ne-a dispărut pisica de-acasă vreo săptămână. Am stat cu stomacul ghem. Nu credeam că ne putem atașa așa mult de o mâță, că nah, noi suntem dog people & all that. Aiurea. Un suflet în casă e un suflet în casă, nu contează cărei specii îi aparține. Odată ce ajuns la tine în casă, face parte din familie.
Anul trecut catelul nostru a paralizat. De la mijloc in jos. intr o dimineata n a mai vrut la pipi si am stiut ca ceva nu e ok.
Long story short, 2 optiuni… operatie sau pts.
Am ales evident operatia. Ne am dus cu el undeva langa Londra la una din cele mai bune clinici din Uk. A stat apoi in spital 5 zile sa faca fizioterapie si hidroterapie.
Acasa apoi 1 luna jumate intr un fel de tarc sa aiba miscarile restrictionate ca deh, operatia pe coloana nu e chiar de colo. Recuperarea fost foarte, foarte, grea si inceata.
Dar acum e aici, cu noi, merge (un pic şotânc:)), si speram sa fie bine.
Comentariu beton!56
❤️
Pentru mine si pentru toti OAMENII BUNI pisicile si cainii nu sunt „animale de companie”, sunt membrii ai familiei. Am un Bichon havanez, primit de la copii ca sa ma opresc din plans, la 4 luni dupa ce imi murise yorkshire-ul Tomy. Pe bichon l-am botezat Oscar pentru ca am fost la fel de fericita ( daca nu: MAI fericita!) ca cei ce primesc premiul la Holywood. E bucuria noastra zilnica, portia noastra de ras in hohote, tratamentul meu antistres…Nu am incredere in oamenii ce nu iubesc cainele meu cand imi intra in casa dar am incredere deplina in cainele meu cand latra la un om, EL STIE…
Comentariu beton!41
Cei care nu au iubit vreodată un animăluț sau mai bine zis..nu au simțit iubirea gingașă a unuia,sunt oameni săraci.Săraci sufletește!
Comentariu beton!25
Vara trecuta am gasit in curtea biroului o catelusa ranita, bucati de blana lipsa, plina de sange, arsuri, nu putea merge, doar plangea. Am luat-o si am oprit la cel mai apropiat veterinar unde am aflat ca are fracturi la labutele din fata, coaste rupte, fractura de bazin. A fost operata atunci, seara am adus-o acasa, aveam emotii pt ca mai aveam una acasa ce nu accepta niciun alt catel, a acceptat-o fara nicio problema. Veterinarul a presupus ca a fost in ham si tarata de o bicicleta/ trotineta, probabil trotineta pentru ca acum face urat daca se apropie o trotineta de ea. Este metis de bichon cu yorkshire, acum are in jur de 3 ani. S-a recuperat foarte bine, singurele semne cu care a ramas sunt 3 zone unde nu mai are blana – din cauza frecarii de asfalt. Am pus anunturi pe toate grupurile, poatr ii gasim stapanii, toti au cedat cand le spuneam ca este sterilizata. I-am pus cip si acum este membru al familiei.
Comentariu beton!32
Plang acum cu strigaturi 🙁 am si un golden de 10 ani.
Un caine din doi (avuram 10) si 3 pisici din 4. Pisici mai putzine. Plangem toti. Sa fie toate si toti, bine!!!
Cei care am crescut la tara printre animale stim destul de multe despre ele, am crescut cu pisici in casa, caini in curte, grajd plin(cai, vaci si iepuri, astia din urma fara nr, nu stiam niciodata cati avem, mereu ieseau de sub iesle), imi amintesc uneori cat taraboi facea mama cand prindea pisicile la ulcelele cu lapte, sau cainele(doar unul se invatase) la paine in pivnita, acolo tineam painea ca era mai rece si ma amuz si acuma, dupa ce l-am dezvatat de la noi sa mutat la vecina de peste drum, era pacatul lui, si nu pentru ca nu primea mancare ci pentru ca asa sa invatat cu narav, de la doua familii din curte nu avea cum sa ramana flamand, in special tatal meu avea grija de ei chiar daca nu era prieten cu ei de mancare se asigura ca primesc, pisicile la fel, cand venea de la muls vacile(oricare din noi) dupa ce se umpleau ulcelele restul mergea la pisici, chiar no duceau rau, si ele aveau grija de casa, rar vedeai soareci sau sobolani prin curte, si rost de a se aduna era, multe cereale si fân pentru animale pe iarna.
Comentariu beton!18
Damn! That hit fuckin’ hard.
M-ai rupt cu videoul ăsta.
Dacă-ți spun că la divorțu’ cu număru’ doi mi-o părut cel mai rău după câine. Individa avea un bichon maltez cu care m-am împrietenit din prima zi. Când o apucau pandaliile pe doamna, luam lesa și ziceam: Jimmy, hai să facem o plimbare până se liniștește dânsa.
Peste tot pe unde am umblat, l-am luat cu noi. Într-o zi i-am luat un câine imens de material blănos, de 3 ori mai mare ca el. De fiecare dată când aveam musafiri, Jimmy avea damblaua să-și aducă „partenera” și s-o iubească acolo. Io râdeam de nebun, doamna se rușina și tot îi spunea lui Jimmy să înceteze, ăsta nimic.
Comentariu beton!23
Da, acum înțeleg de unde ai deprins tu obiceiurile cu călăreala. 🤭
🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Păi mi-o părut rău că-n timp ce io-i călăream stăpâna, el scheuna și lătra dincolo de ușă. 🤭
Măcar așa călărea și el ceva-n timpul ăla și-i trecea supărarea. 🤪
Am plans cand a murit prima pisica. Ii dadusem fiicei mele voie sa o ia pentru ca luase premiul intai cu media 10🙄.De viteaza, ce sunt, nici nu am putut sa hotaresc eu sa o eutanasieze( avea metastaze, se chinuia cumplit), am lasat-o pe ea sa spuna.
Acum am o pisica, urmasa primeia, doar ca am eu grija de ea, fiica-mea e mereu pe drumuri, deci am luat-o eu. Si motanul care a fost al tatalui meu. Tata a plecat in noiembrie in lumea cu lumini. Ciudat ca, inainte, pe Domnul Motan( gasit pe strada pe cand avea 4 saptamani si care are 16 ani ani) nu puteai sa pui mana ca te gheraia crunt. Acum, numai ce ma asez in pat, si vine sa se aseze pe mine, sa toarca si sa-mi linga cotul😲.
La scara cealalta locuieste un tanar care are un caine cu un picior amputat din cauza cancerului. De cate ori ma intalnesc cu acest om si cainele lui dimineata, plang pana la birou( Brancoveanu-Pipera).
Nu mai stiu unde am citit ca noi avem familie, dar animalele noastre nu ne au decat pe noi.
Scuze ca am scris atat.
Comentariu beton!28
https://www.facebook.com/culturepubofficiel/videos/3122267984707101 ,
@MihaiVasilescu , te rog sa te uiti la clipul asta publicitar (si la culturepub pe fb, stiu ca iti place publicitatea facuta inteligent, o sa gasesti cateva spoturi faine)
S-a notat.
Deja se făcuse praf în camera, am crezut ca a murit cuțu…😒
Trebuie sa ajung și eu cu minunatu’ meu la doctor iar 😑 sper ca e bine. E Totul meu.
Comentariu beton!12
Ăsta/asta care dai cu rosu, esti un nemernic fara inima.
Sper ca dormi bine noaptea
In mintea mea ti am zis mai multe, cu sa mi bag si sa mi scot sort of… ah, si de morți ti am mai zis…
Oameni tristi si far’ de suflet ce sunteti
Comentariu beton!13
Eu am plans 4 ore cu peruselul meu iubit in palme ( Micu ) cand l-am gasit fara suflare, dupa capacul de aragaz ( alunecase dupa el si n-a mai putut bietul sa iasa :((( iar eu nu eram acasa ) . Si acum, cand sterg capacul aragazului, ma bufneste plansul . Am amintiri memorabile cu el, l-am crescut de la 2 luni, l-am invatat sa vorbeasca in fraze, a trait 10.5 ani , vorbea non-stop, ma astepta pe usa si ma pupa de 3 ori cand veneam acasa. Cand suna cineva la usa spunea : ia, cine vine, Cipi ?! ( baiatul meu, adica ) . Stia 35-40 de cuvinte pe care le lega in propozitii cu sens . Il chemam la masa si ciugulea de toate : pilaf, savarina, supe, carne de pui :))), orice !!! Se inghesuia cu noi la cana cu apa, cand ne spalam pe dinti, ca sa faca baie ! Am filmari cu el cum vorbeste ( nu ma credea nimeni ), cum sta cu clopotelul in cap, ca o caciulita ( tare il mai iubea ), cum face baie de verdeata in lighenasul cu patrunjel proaspat cules din gradina, si muuuulte altele !!! Ma uit la filmulete si plang si rad in acelasi timp !!! Degeaba il caut pe Micu in alti perusei pe care i-am cumparat ! Nu-l voi mai regasi niciodata pe unicul nostru Micu !!! E inmormantat in acelasi loc cu sotul meu, si intotdeauna exista o lumanarica mica si pentru el !!!
Comentariu beton!26
Io l-as bloca p-ăsta pe tot netul. Si l-as castra. E doar părerea mea.
„We keep hearts beating and tails wagging”. Superb. Be still my heart ❤
Ni-s dragi animalele de numa’, avem doi pisoi (Puricel & Fica-pisica) și trei câini (Lola, Maxi & Dr Jill), veniți.. Dumnezeu știe de unde-n curtea noastră! Povești lungi, lăsăm asta. Eu îs mai pe veselie, așa, după o gardă urâtă.. și zic să vă mai înseninez și pe voi un pic, după spotul lui @MV. Să vă povestesc o fază petrecută în perioada de tristă amintire aka pandemie.
Într-o zi ne-am întors acasă rupți de oboseală. Era vreo 8 seara, am zis măcar să ne așezăm la masă, când o văd pe fie-mea intrând în bucătărie cu lacrimi în ochi:
– Mami, M., Puricel e rău de tot!
– Te-a mușcat?? sar eu.
– Nuuu, mami.. e bolnav!!!
– Cum să fie bolnav, că acu’ 10 minute l-am văzut țopăind bine-merci?! zice M.
Mă ridic de la masă, ies în curte.. și ce văd?!? Motanul, cu botul plin de sânge, se târa spre foișor!!
Am crezut că înnebunesc!!!
L-am luat pe sus, l-am tras pe partener după mine în mașină și am tăiat-o direct la Johnny, veterinarul nostru.
Pe drum, mă anunță partenerul:
– Să știi că n-am la mine acte, n-am declarație, n-am nimic.. Dacă ne oprește poliția..
– Dacă ne oprește – arătam pisoiul în agonie și e mai bun decât orice declarație! decretez eu.
– Ok.. Auzi.. Tu ai băut cumva?! zice el.
– Eu?!?!? Când??!??
– Acum. Miroase tare a vin.
– Dumnezeule mare.. N-am băut!!!
Pauză. Rulăm în liniște.
– Asta e interesant! spune M.
– Ce anume?!
– Puricel. Miroase a vin de te trăznește.. mno.. cred că e beat cui!!
Trag pe dreapta. Îl iau pe Puricel în brațe, îl apropii de nas.. Stupoare! Drojdie! ‘tu-ți.. !!
Mai aveam cam 1km până la veterinar, îl anunțasem pe om că venim cu motanul rănit.. Cum să îl sun acum și să îi spun că e beat?! Aia e! Mergem până la capăt. Johnny ne deschide.
– Ăăă.. Cred că știm ce a pățit..
– Da?
– Aham. E beat rupt! zice M.
– Cum să fie beat?!
– Miroase a vin! zic eu.
Johnny îl amușină.
– Da’ chiar că miroase a vin.. Uau.. e prima oară când văd o pisică beată! Am văzut un urs beat la Brașov. A spart ușa la un bar și a ras tot. Dar pisică – nu!
Eu insist:
– Auzi, acum altceva mă cam sperie!
– Ce anume?
– De ce are botul plin de sânge?!
La care veterinarul nostru, ridicând din umeri:
– Asta e ceva normal!
– Serios?!? sărim noi..
– Daaa.. Și eu, la ultima beție, am avut botul plin de sânge! Da! Și un ochi vânăt! Aham! Și vă spun de-acum, ca să nu mai avem discuții.. Mâine o să fie mahmur și nervos ca dracu’ !!..
Comentariu beton!41
In ianuarie 2020 o femeluta de beagle care initial a intrat in casa noastra pe post de rescue, a paralizat de la mijloc in jos (hernie de disc). Au urmat analize, operatie, recuperare de aproximativ 1 an si jumatate.
O perioada de aproximativ 6 luni nu a mers deloc si foarte multa lume imi recomanda sa o eutanasiez si imi facea calculul dpdv finaciar al acestui episod. Acum este functionala, ne insoteste oriunde este posibil si este sufletul nostru.
Multumim pentru trierea “oamenilor” din viata noastra, Bella.
P.S. Din pacate acum 3 saptamani, am pierdut o femala de boxer german in varsta de 8 ani cu insuficienta renala, pentru care in ciuda oricaror tratamente nu s-a mai putut face nimic.
Comentariu beton!12
Pffff ce ai cu mine in dimineata asta? imi faci ochii sa lacrimeze ca io nu rezist la d-astea.
Am cateva animale in dotare si mor de fiecare data cand se simte cate unul rau. Sunt d-ala de salveaza intai animalul si daca mai pot ma bag si la bipezi.
acum 2 ani mi-a murit testoasa de apa. 22 de anisori avea, o aveam de pe cand era cat o moneda de 5 lei, d-aia din aluminiu. am plans impreuna cu consoarta vreo 2 saptamani ca dupa un membru al familiei, nu mai puteam face nimic prin casa, eram varza amandoi.
acum ne gandim la un catelus. stiu, o sa bocim din nou peste 8-10-12 ani. pana la urma nu e vina noastra ca traiesc mai putin decat oamenii. dar timpul petrecut impreuna o sa fie priceless.
Biscuit e un maidanez care acum doi urla prin jurul casei noastre ( curte mai bine zis), iar prietenul meu a zis că ce mai este și cu biscuitele ăsta. Biscuite a rămas un obraznic mic si roșu ce este plimbat cu mașina la gospodărie și înapoi, doarme cu noi in casă și are inclusiv covorasul lui roșu lângă pat. Când tună, noaptea plânge și trebuie să îl consolam, însă este copilul nostru.
Eu voi fi mai direct : multi oameni nu se ridica la nivelul de inteligenta si comportament a unui caine sau a unei pisici. Avem de invatat in fiecare clipa de la aceste animale simple.