A zis colegul @Edelweiss că n-are liniște dacă se termină decembrie și nu vă face un fel de retrospectiva anului 2021, în materie de metal. Nu puteam să las omul stăpânit de neliniștea aia, așa că sunteți serviți.

…

Am făcut un mic inventar muzical al celui de al doilea an pandemic și spre surprinderea mea am ascultat puțin mai multă muzică decât în precedentul an pandemic. Am bifat undeva între 600 și 650 de albume complete și încă vreo două sute de mizerii pe care le-am abandonat în spume după vreo 2-3 melodii ascultate, fie din cauza producției făcute în uscătorul vreunui bloc de către guriști amatori din ăia aveau treabă cu muzica cum am eu cu prestarea la coafura Elenei, da, știu, se poate și mai rău.

În anul Domnului 2021, când cu voia și ticăloșia sfântului Johannis, USL a revenit acolo unde îi stă bine poporului român, la butoane, am avut parte din punct de vedere muzical de surprize, dezamăgiri și albume  care chiar nu am înțeles de ce au primit note atât de mari prin publicațiile de profil din afară.

Practic nu știu cum să mă exprim elegant, ba da știu dar nu prea vreau, însă cum această rubrică are un rol deosebit de educativ, am hotărât să mă abțin, așa că m-a durut în cur de ce le-a plăcut specialiștilor și am ales doar muzica ce mi-a dat mie STAREA aia bună.

CATEGORIA:  DĂ MĂMĂ CU BICIU-N MINE SĂ VEDEM DĂCĂ MĂ ȚINE

➡️ Plebeian Grandstadand – Rien ne suffit –2021

Oamenii sunt francezi, nimic rău până aici, cântă un avantgarde black metal, mathcore și conform specialiștilor, rup rău. Cum a fost pentru mine albumul ăsta ? Imaginați-vă că sunteți împins, gol, adică în toate cele goale, pe o scară de 100 de trepte formată din stupi, plini de albine iar jos cădeți într-o capcană pentru urși și după ce scăpați din aia, vă așteptă o gașcă de alieni stătuți cu falusuri supradimensionate și vă întorc pe dos ca pe mațele de cârnați. Când în șfârșit se satură ăia de găuri de om și încerci și tu să mori, vine Petru pe care îl strângeau aripile și îți șoptește la ureche că colegul tău de cazan o să fie Rocco Siffredi.

Dă-i play AICI

➡️ Portal – Awow –2021

Cred că în Australia au ceva pus în apă că altfel nu îmi explic de unde scot chestii de genul. Să tragem aer în piept, că oricum o să rămânem repede făra el, și să spunem că oamenii baga experimental death metal/black metal, iărăși nu este ceva neobișnuit, felul în care dau ei din instrumente, însă, mi-au făcut puținii creieri varză.

Dă-i play AICI

CATEGORIA: ANTI – LER

➡️ Ophidian I – Desolate – 2021 (tehnical death-metal)

Pe banchizele Islandei fac muzică niște vikingi. Tipii ăștia sunt unii dintre cei care mi–au furat tunetul în materie de muzică anul ăsta. Întotdeauna am avut o slabiciune pentru technical thrash sau death, așa cum am slăbiciune absolut dezgustătoare pentru Manowar, și băieții din Islanda îmi livrează direct acolo în inima mea.

Dă-i play AICI

➡️ Summoning The Lich –United in Chaos –2021 (technical death,deathcore)

Și acești citizăni americani sunt la primul lor album și cum de obicei sunt sceptic la o primă apariție, am vrut să tratez cu dosul această lansare. După primele acorduri am simțit că albumul o să aibă destul loc în inima mea, având și un cord generos, totuși. Și așa a fost și nu a fost greu pentru că muzica lor a făcut tot pentru asta.

Dă-i play AICI

➡️ First Fragment – Gloire Eternele – 2021 (neoclasical/technical death)

Am vorbit despre acești canadieni, totuși nu strică să dăm arțarului ce este al arțarului. Bijuterie acest album, unul care este pe lista mea obișnuită. Stilul este oricum echivalentul în death al progresivului clasic, ăla al celor de la Dream Theatre, Son of Apollo și al altora, comparația asta sigur o să le bage coaiele în abdomen puriștilor.

Dă-i play AICI

➡️ Ad Nauseam  – Imperative Impercetible Impulse – 2021 (avant – garde / technical death)

Aici trebuie să fac o scurtă precizare. Ascultasem albumul, făcuse și BogDan o recenzie și inițial m-a cam lăsat rece ca pe o frigidă sexul zilnic. Ceva totuși mă strângea acolo jos si nu erau nici pantofii nici sufletul meu mic și negru. M-am întors la album, de trei ori, și la fiecare ascultare îmi plăcea mai mult. Părerile specialiștilor variază de la bijuterie la jeg ordinar. Părerea mea ? Este ceva greu acolo, clar, ieșit din tipare dar bun.

Dă-i play AICI

➡️ Beyond Grace – Our Kingdom Undone – 2021 (death metal)

După Seekers din 2017, englezii au mai făcut un pas mare în față când au scos  Our Kingdom Undone. Rar mai vezi unde death atât de curat, zici că l-au spălat râu, între atâtea fuziuni de stiluri, nu că m-aș plânge de așa ceva.Muzica trebuie să evolueze indiferent de stil, să creeze curente noi, exprimări care să dărâme limite, totuși este de apreciat că unii scot ceva bun pe un drum bătătorit bine.

Dă-i play AICI

➡️ Aephanemer – A Dream of Widerness – 2021 (melodic death metal)

Marion și gașca devin de la album la album mai buni. Tipa are o voce care este ce trebuie, stilul este catchy ,știu bine meserie. Un album de ascultat de la tras de fiare, trezit vecinii la ora 4 a.m , pescuit la copcă.  Căutați voi albumul full că YT a înnebunit.

Dă-i play AICI

➡️ Old Nick – A new generetion of Vampiric Conspiracies – 2021  raw black metal)

Și adăugăm dungeon synth, ce mai cântă omu acolo. Nu mai țin minte dacă am ascultat asta după vreun orgasm cutremurător dar știu sigur că m-am uitat la ce cântă nenea ăsta și m-am simțit bâgat în ceață. Am ascultat și cum nu m-am luminat neam, am considerat că și ceața este de la Domnu și tre să ne placă. Este neobișnuit dar departe de a fi bun, este foarte bun.

Dă-i play AICI

CATEGORIA: INTELECTUALI RASAȚI CU DIPLOMĂ

➡️ Aquilus – Bellum I – 2021 (neoclasical / black / folk metal)

La australienii aceștia trebuie să ai papionul lejer, batista de mătase din aia bio să fie la îndemâna la rever. Am amici topiți după album, la mine trebuie stare să intre așa ceva. Recunosc totuși un album bun când îl aud.

Dă-i play AICI

➡️ Kauan – Ice Fleet – 2021 (folk/early doom/nature)

Dacă m-ar fi întrebat cineva de unde vin ăștia, aș fi spus sigur pe mine Rusia. Au melancolia aia întunecată a rușilor, tristețea care le sfâșie uneori sufletul .Greu album.

Dă-i play AICI

➡️ Vola – Witness – 2021 (progressive metal)

Aici am fost oarecum forțat de șleahta din jurul meu de fanboy Dream Theater and co. Fiecare rocker serios avem și niște din ăștia care se consideră cu minim o treaptă mai sus ca restul pulimii rockerești. Cert este că am reușit să trec prin album fără să fiu legat de ceva. Nu comentez că nu este ograda mea.

Dă-i play AICI

CATEGORIA: DE LUAT ÎN SPAȚIU 

➡️ Iotunn – Acces all Words – 2021

➡️ Dordeduh – Har – Albumul ar intra lejer în topul personal dar nu prea mai am timp să detaliez de ce.

➡️ Boss Keloid – Family The Smiling Thrush

➡️ King Buffallo – The Burden of Restlessnes

➡️ Terminus – The Silent Bell Toll

➡️ King Woman – Celestial Blues

Aaa, da am uitat ce era mai important, albumul care din punctul meu de vedere a stabilit standardul în 2021.Nu este death metal, nu este thrash sau black metal este heavy metal pur. De când am dat play la prima piesă mi-a fost frică că albumul o să se piardă dar au reușit, cumva, să țină pedala apăsată tot timpul.

Doamnelor și domnilor, din Japonia, noii samurai ai heavy metalului :

➡️ Significant Point – Into the Storm – 2021

Închei acum această șubredă listă care ar fi trebuit să aibă cel puțin încă 50 de poziții. Multe dintre ele o să le vâr pe viitoarele liste.

Vă salut, mă înclin și vă urez să fim în viață și la anul.