Prima mea amintire cât de cât mai consistentă, legată de internet, este pierdută undeva în negura preistoriei, mai precis în anno domini 1999. Unul dintre prietenii mei cei mai buni tocmai participase la nu știu ce târg de prezentare de prin București. Acolo, la târg, exista un provider de internet care își făcea reclamă împărțind carduri ce-ți dădeau acces la internet timp de 30 de minute.
Doar că, la finalul târgului, providerul respectiv a rămas cu un munte de carduri din astea nedate, pentru că, ce să vezi, lumea nu prea s-a bătut pe ele, internetul fiind atunci o chestie destul de abstractă pentru majoritatea oamenilor, abia începea să-și facă loc prin ținutul carpato-danubiano-pontic.
Nu știu cu câte carduri or fi rămas, cert e că prietenul ăsta al meu s-a ales cu o pungă întreagă. La propriu, efectiv avea o plasă plină de cartele d-astea cu care puteai să intri pe net. Iar din punga aia, câteva zeci (dacă nu cumva câteva sute) de bucăți au ajuns și la mine. Așa a început aventura mea, dar și lupta, cu internetul pe dial-up. Ce, n-ați prins vremurile alea? Habar nu aveți despre ce luptă vorbesc, este?
Eheee, dragii moșului, internetul dial-up era o întreagă manțocărie, n-avea nicio legătură cu internetul pe care-l știți voi. Trebuia să ai telefon fix acasă și, pe lângă fix, un anumit tip de modem în calculator. Dacă le aveai p-astea două, scoteai frumușel cablul din telefonul fix, îl băgai în modem și formai un număr de telefon.
De-aici încolo începea lupta și trebuia să fii înzestrat cu răbdare de călugăr budist dacă voiai să reușești. Pentru că formai numărul ăla o dată. Nimic. Îl formai a doua oară. Tot nimic. Îl formai a treia, a patra, a cinșpea oară, îl formai de câte ori era nevoie până auzeai sunetul ăla inconfundabil al modemului care s-a conectat la internet, sunet care, în condițiile alea, suna ca un adevărat cântec de îngeri, vă spun.
Treaba e că bucuria putea să fie de foarte scurtă durată, gen câteva minute, după care existau șanse extrem de mari să-ți pice netul și să trebuiască să reiei tot procesul de la început. Alți nervi, altă distracție, altă luptă, alt cântec de îngeri.
Iar dacă nu-mi pica, oricum o luam de la început după 30 de minute, că atât mă ținea un card d-ăla. Ce să mai, pe principiul, nimic din ce contează nu se obține fără luptă, cam așa s-au desfășurat lucrurile câteva luni bune cât m-au ținut cartelele alea de acces. După care, nu mai țin minte exact, dar o perioadă cred c-am mers pe internet de la vecinul de lângă, care avea net d-ăla bunu’ și mi-a tras și mie un cablu. Cam așa m-am descurcat până ce-am reușit să am si eu internet tras direct la mine în casă, de la un provider ca toți providerii.
De ce-am făcut această minunată introducere? Păi ca să vă readuc aminte cât de norocoși suntem azi, când avem internet de viteză pe toate device-urile din viețile noastre, la un singur click distanță. Viteza și stabilitatea rețelelor de internet, din casele noastre, fiind doi dintre cei mai importați factori.
În tot acest context, o să vă spun că Vodafone România este prima rețea din țara noastră care a primit certificare de la auditorul german independent umlaut pentru rețeaua de internet fix. Astfel, Vodafone Supernet Fibra a obținut un scor total de 866 puncte dintr-un maxim de 1.000 de puncte, cu un avans de 24 de puncte față de următorul clasat și de 239 de puncte față de operatorul situat pe ultimul loc. Supernet Fibra a fost cotată de către umlaut ca asigurând cea mai bună viteză medie de descărcare a datelor și performanțe notabile în ceea ce privește viteza de încărcare.
Cum se traduc toate acestea?
1️⃣ Prima metodologie de evaluare cu adevărat end-to-end și care surprinde experiența reală a clienților cu serviciile de internet fix.
2️⃣ Chiar dacă aduci până la ușa clientului o legătură de internet de capacitate mare (1, 2 sau 10Gbps), experiența clientului cu serviciile de Internet fix va fi dată de ceea ce primește la capăt, pe device-ul său de internet aflat în ultima cameră din casă sau în ultimul colț de la birou.
3️⃣ Calitatea serviciului de internet fix trebuie să fie sustenabilă și toți membrii familiei trebuie să beneficieze simultan de ea, nu pe rând.
Pe lângă toate cele de mai sus, rețeaua 5G a Vodafone a fost confirmată tot de umlaut drept cea mai fiabilă rețea 5G din România, obținând totodată cel mai mare punctaj în ceea ce privește performanța serviciilor de date mobile. Treabă care mi se pare extrem de importantă, pentru că datele mobile sunt, știți voi, chestiile alea fără de care nu prea ne-a putea imagina cum ar arăta viețile noastre în plin secol 21. Dacă vreți să aflați mai multe sau să aprofundați subiectul, găsiți toate detaliile AICI.
Cu speranța că v-am fost util, atât pentru astăzi.
Se vede că pe BBS nu te-ai dat 🙂 … altă poveste ar fi când am înfipt primul modem de 128kb de la răposatul Zapp într-o sală mare de oameni. Orgasmul publicului a fost imens, noi fiind învățați cu 14, 33 sau maxim 50-ul prins din an în Paște:)
Habar nu am despre ce vorbești. 😀
Oho, maretul ZAPP. Avea un DJ de radio ZAPP acasa. Pe langa ca costa o galagie de bani, mergea in principal fara prea multe intreruperi, comparativ cu ordinarul Dial-Up:))
1999?! Ce înapoiat… unde era asta, la Cuca Măcăii?
Prima mea adresă de mail a fost făcută în toamna lui ’96, în primul an de facultate. La Iași era sală „pentru studenți”, ne cerea și garanție scrisă din partea unui profesor. Nu știa omul cu ce se mănâncă, ce vrem de la el, dacă fugim cu vreun mouse și el plătește… 🙂
Comentariu beton!13
Șefu’, adresă de email aveam și eu, dinainte de toată povestea asta, net acasă n-aveam.
Eu, cu e-mail din 1993 imi zicea cineva acum cativa ani ca eram in primele 1000 de persoane din tara. Net acasa am avut din 1998 (iar asigurare la apartament si, ulterior, casa din 1997; sorry, dar mi-e lene sa raspund si acolo). Cred ca prin 1999 sau 2000 a redus Romtelecomul in mod drastic tarifele intre 22 si 06, plus in week-end. Dupa vreo doua saptamani de nesomn, burghezul din mine a invins si l-am dat naibii de net nocturn, in timpul saptamanii. Cand asteptam ceva urgent, ma trezeam pe la 5,40, verificam mailul si la 6 ma culcam la loc. Iar ziua stateam eu pe net, dar cu economie… Primul modem de acasa a fost un US Robotics de 33,6 kb. L-am luat cam la 5% din pretul de piata, ca ala care-l vindea nu stia nici ce este, nici la ce foloseste si nici ce brand de top e ala…
Daca si tu, si Cetin pomenirati de acelasi Vodafone, apoi ma simt mandru ca-i in casa la mine. Ce-i drept, merge uns fata de Digi-ul de la tara (nu judeca, acolo zic merci ca am internet, luand in calcul coclaul unde e tara)
Lasă asta, ce bine c-ai apărut. Ia zi, ai prins dial-up-ul? Sau ai citit și ți-ai făcut cruce? 😀
Am prins. Stiu de el. A preferat taica-meo sa renunte la el si sa se imprieteneasca cu patronul de la o sala de internet din C de Ag si sa-si ia de acolo ce-i trebuie. Am prins tot de la Windows NT incoace. Am instalat Windows 98 de pe dischete deci. Sunt eu tanar dar partea de IT mi-a placut dintotdeauna :)).
La un moment dat, cand a inceput sa se bage internet LAN in case, a colaborat taica-meo cu o firma si ajuta la instalari si mentenanta (acasa si server). Cu configurari de IP, cu tras cabluri din bloc in bloc prin switch-uri, 2 cartiere am legat. Si si la asta am participat, inclusiv la legarea in teren. Ulterior a aparut RDS si Romtelecom cu Internet LAN pe PF si s-au dus micile intreprinderi cu internet de la RDS redistribuit.
Merci de amintirile trezite!
Primul meu access la net a fost in vara lui 94, unde am facut un curs gratuit de Office la fundatia Soros, aripa Cluj.
Apoi am avut modem extern, imprumutat, la care a trebuit sa ii fac eu cablu, ca nu avea, la un capat cu 24 de pini la celalat cu 9, pe serial, noroc ca stia cineva ca e schema intr-o carte de linux.
Dupa aceea, stiam pe cineva care „imprumutase” datele de conectare de la Tuborg Cluj, si mai incercam uneori sa ma conectez seara cand nu lucrau baietii, dar erau mai multi care le foloseau, si cine era primul avea conexiunea.
Apoi ce ai uitat sa spui e ca ne conectam numai seara, cand tarifele romtelecom erau reduse, la pret de 1 min ziua stateai conetat 10 seara.
Apoi, am inceput o frumoasa retea de calculatoare initial pe coaxial cu mufe bnc, apoi pe utp categ 5,6, care ajunsese la un moemnt dat sa aiba kilometri de cabluri.
Un cartier din Cluj avea oferta Astral, si noi aduceam net de la 2 km prin antene de marimea unor tigai, fabricate artizanal. Cu switchuri puse in cutii de tuperware, direct pe bloc, sa nu le ploua.
Apoi a venit un vecin care era angajat la o firma de internet sa ne vanda canale de 4K 8K 16K si 32 K. Cel de 32 era 100 $ pe luna.
De obicei luam cel de 4 K si il imparteam in 4 cu un soft de proxy. Deci aveam cam 1K de persoana. Adica un Kilobyte pe secunda.
Trafic spaheru pe linux era bosu’ si cine il controla era zeu’.
Apoi a venit TV prin cablu cu oferte de internet.
Apoi am lucrat la zapp si aveam tel si net mobil pe tel si modem extern sau intern la laptop cu antenunta atasabila, incluse la beneficii. Ce vremuri. Si masina si carburant :D. Eram cel mai fericit.
but anyway, acum avem gigabit la 40 ron, 2.5 gb la 45 sau 10 gigabit la 50 de la digi.
Si unii mai au tupeu sa critice viteza :D. Io raman fidel la ce folosesc acum.
Atata s-a putut pe azi.
A, chiar, uitasem. Seara când era mai ieftin. După care a apărut ceva ofertă și cu weekend-urile la același preț.
BTW oferta nu suna rau, si e mai putin decat platesc acum la Digi :D, dar eu sunt client fidel. Singurul operator care iti raspunde la tel si te baga in seama, nu te pune sa vorbesti singur.
Cred că suntem destul de mulți boșorogi p-aici care am prins dial-upu’.🤣🤣
Băi, aveam meci în hattrick și fix atunci nu se conecta mizeria…. Câți draci îmi făcea!
Apoi, oleacă mai târziu, când a dat domnu’ (era un domn care lucra undeva, nu zicem unde) și a „primit” niște net, iar unul dintre prietenii noștri (a se citi: ta-su’ prietenului 😁) și-a tras un fir de la domnu’… Și prietenul Câine (așa i se zicea) ne-a dat nouă, iar vizionarul de frate-miu a pus bazele uneia din primele rețele de net din Rahova, care s-a întins și s-a tot întins. Și io pe bloc, cu întins de fire… Dar ne trăgeam și lățime de bandă mai mare, că doar eram administratori, iar pripașii ăilalți nu știau ei cum e cu viteza de net și alocarea și d-astea. Și când mai închidea Renelu’ lumina, și se închideau serverele care erau la prieten în casă, și el nu era acasă, și alde frate-miu cu „săru’ mâna, tanti mama lu’ prietenu’, ne dați și nouă voie să pornim serverul, că am lăsat cartierul fără internet!”… Ce viață!🤣🤣 Și priveam fascinați cum, cu viteza aia jenantă și cu componentele alea IT fabuloase, alt prieten, Apocaliptu’, hacker amator, le închidea Starcraftul remote unor chinezi amărâți cu niște viruși și troieni pe care îi ținea pe dischete.🤣
Norocoși, azi? E puțin spus norocoși!
Zici de Vodafone, de viteză, de d-astea? Bănene, păi mie, de când cu doza 3, mi-au băgat un 6 geu’ d-ăla furibund de pornesc downloadul cu viteza gândului (adică doar mă gândesc și 6geu’ pornește la sfert de cheie și-l gâdilă pe laptop la torente), duduie și cu umlaut, și fără, și cu sedilă, și cu accent circumflex, și cu toate, n-ai văzut așa ceva.
Comentariu beton!20
Și ce s-a întâmplat cu rețeaua?
Naiba știe! Cred că a preluat-o Evolva, că parcă ei apăruseră prin zonă. Nu mai știu fiindcă, la un moment dat, nu m-a mai pasionat subiectul și a rămas doar frate-miu și alți băieți să se ocupe de ea. N-am fost chiar atât de implicat și pasionat fiindcă nu prea s-a prins partea tehnică a IT-ului de mine. 😁
@Ionuț, mai ai echipa de Hattrick?
Da’ contu’ de hi5 îl mai ai ? 🤪
Prins. II dadeai conect si facea titititatatitati si tot asa. Țin minte ca odata dupa ce m-am conectat mergea netul de rupea (fata de cum mergea de obicei). Si mi-a venit o factura la sfarsitul lunii de ma frecam la ochi, stie naiba ce virussul lulii aveam de ma conectase printr-un numar de pe undeva de langa Africa, insule ceva. Apoi au aparut retelele alea care mai mult nu mergeau decat mergeau. Vremuri, nene.
Ah, da, am mai auzit de chestia asta cu conectarea printr-un număr dubios care te rupea la factură.
Da, da, mi-aduc aminte. Internet Cafe se numeau spațiile unde se duceau banii noștri în perioada aia, pentru că încă nu se dezvoltase pe piața noastră. Erau precum sunt acum Pariurile sportive.
Cred, nu sunt sigur, dar cred c-am văzut un internet cafe la Buzău. Luna trecută sau când naiba am fost. 😁
Mai sunt și acum?! Păi în ziua de azi are internet și cel mai sărac om. N-are bani de pâine, da’ fără internet nu se poate.
De-aia am zis „cred”. 😁
Ah, internet cafe-urile!! Era unul pe lângă mall Vitan care ar fi trebuit să-mi poarte numele. 🤣🤣 Acolo pot zice că aveam locul meu, calculatorul meu, mouse-ul meu, apropos de articolul anterior.😜 Dacă erau ocupate așteptam până se eliberam, altfel mi se fwtea chi-ul la Quake, Duke Nukem, Fifa, Starcraft. Câți pufuleți am mâncat în internet cafe-ul ăla…!
@Ionuț, Calea Vitan era plină de internet cafe-uri. Bine, unul era unde a fost fostul sediu Digi, de la Mall Vitan spre pompieri. Pe-acolo îmi lăsăm și eu economiile, nu mult, da’ lăsăm ceva
Red Alert – Ionuț was/is ă gamer 😉 Monaco Grand Prix pă disketă, Lotus, Carmagedon, Formula 1 ’98, Collin, NFS, GTA …
2004-2005 p-acolo. Noi mergeam la „sală”, așa ziceam internet cafe urile. Ce mă mai rugam de doamna de acolo să ne lase să instalăm warcraft 3 frozen throne cu harta de dota. Într-un final a cedat și ne-a lăsat să il instalăm pe toate calculatoarele.
Maica ma-sii de dialup il aveam la job cand aveam net nu mergea faxu ca suna ocupat cand mergea faxul nu aveam internet 🤣🤣🤣.Asa ca dimineata de la 7-9 primeam faxuri daca stie cineva ce e ala de la 9-11 e-mail-uri si tot asa pana am convins conducerea sa luam linie separata pt dial up.Doamnee ce vremuri era prin ’99 exact.
Vodafone poate sa … pentru aia 200 mb bonus care ii primeam pentru reinoirea contractului cu ei.. eu avand acelasi numar de telefon decand erau ei Connex….
Sorry, boss, comentăm, dar nu jignim. Dacă jignim, edităm comentariile. Simplu și elegant.
Oooohoho! Am fost primii din “gașcă” cu dial-up acasă, in Decembrie 2000. Aveam, deja, amândoi copii și vineri seara era “adunătură” la noi să descărcăm muzică, după ce culcam copiii. Bine, doar câțiva înțelegeau ce se întâmpla dar ….. 🤪🤣🤣🤣🤣 când se auzea “cântecul de îngeri” se nășteau Play-list-uri. Ne prindea dimineața și, pe la 8, copiii ne luau de “proaspeți”! 😟🤨 Vremuri! Le-am povestit băieților (copiii), după ani, și se uitau lung unul la altul “ce-a fumat”?!?
Despre viteză, date tehnice, nu știu dar …. eram cool! 🤪
Primul meu contract de acces la internet a fost prin 2006. Și nu pentru că sunt tânăr, ci pentru că atât de sărac eram, încât nu-mi permiteam.
Prin dial-up, la servici, dura o (1) oră să descarc 10MB.
Păi tu de ce crezi c-am tras cablu de la vecinu’? Sau că m-am chinuit cu cartele d-alea de treij de minute? Că-mi permiteam? 😀
Io nici de la vecin nu-mi permiteam. Abia îmi împărțea cablu TV. Pe care i-l mai plăteam uneori.
Abia când am venit la tine în clădire am început să respir mai liber. 😀
Aoliooo! Eu eram pe dial-up la 56K -teoretici- de la Romtelecom (așa se chemau atunci). Care evident că nu erau 56 atunci când reușeai să te conectezi. Iar soră-mea avea 10 M de la RDS_RCS. Eram șocat cât de repede pot să se miște unele lucruri! 🙂 Rețeaua de pe stradă (pentru jocuri doar) cred că mai atârnă și astăzi între stâlpi că primăria încă n-a-ngropat rețelele pe porțiunea aia de stradă. Gamerii de atunci au acum în jur de 40 de ani, au un copil, doi, trei … 😀 Legat cumva de asta mi-aș dori să fi văzut și voi acum 17 ani fața lui fiu-meu când a văzut un telefon FIX CU DISC!!!
Vreau să fac și eu rost de un fix cu disc, pentru fete.
Un disc îți pot împrumuta. Atât mai am.
„Gamerii de atunci au acum în jur de 40 de ani” jiCnireee – da’ și băutorii de navete de atunci îs pe „bere” acum ? Întreb pentru un preten 🤭😉🤪
Lasă-mă să caut (dacă nu găsești până ajungi prin nobilul meu târg). Cred că pot să te ajut. Cred.
Am avut și eu internet prin dial-up la servici, începand cu 1998 de la două firme din Brașov. Rețea tot la muncă da’ seara sau în week-end. De Starcraft.
Sunetul ăla de conectare… vai de capul meu ce amintiri!
Avut Vodafone, never again. Scumpi și viteză ioc. Am de la Digi, 1 gigabit, Wi-fi 6 – prin rooterul meu la jumate de preț față de banda de 300 pe care o aveam de la Vodafone. Nici nu vreau să mă gândesc cum o să meargă banda de 10 gigabit, când asta de 1 merge ca un Lamborghini Diablo.
Blogul tău pe vodafone era 101, 102, 103 hop s-a încărcat. Acum pe Digi este 1… gata s-a încărcat! 😜
By the way gigabit-ul de la Digi este 25 de lei. Și am prins ofertă 1 an de zile la jumătate de preț 12,5 lei. Digi ține prețul în lei, Vodafone-ul în euro. 25 de lei – fix vs 11.4 euro – variabil, este diferența mare pentru aceleași servicii. Beat this Vodafone – sper ca să citească cineva de la ei pe aici.
Vitezele pe care le afișează cei de la Vodafone de 940 Mb/s sunt pe fir, nicidecum pe Wi-fi… dar asta nu o specifică nicăieri, sau cel puțin eu nu am văzut-o, deși semnul acela este clar de wi-fi – ceea ce induce în eroare.
In plus probabil folosesc (sper că folosesc) protocolul wi-fi 6 în rooterul pe care ți-l dau. Dacă nu ai dispozitive compatibile wi-fi 6 care se conectează la rooterul wi-fi 6… hmm viteza respectivă mai scade cu minim 20% pe dispozitivul respectiv.
Apoi, atenție mare pentru cei care lucrați de acasă importantă nu este viteza de download specificată ci cea de upload pe care o aveți, care nu este specificată.
La Digi pe fir am avut 878MB/s download si vreo 800 upload. Pe wi-fi am avut 640 download si vreo 550 la upload.
Recomand achiziția unui rooter TP Link Archer AX (eu am 50) iar rooterul care vine de la provider să fie făcut bridge, iar netul să treacă prin rooterul vostru.
Am găsit viteza de upload… 🤣🤣🤣🤣 25MB/s. Internet de mare viteză în 2021 😁😁😁😁.
După cum spuneam mai sus ăștia de lucrați de acasă… care vă conectați prin VPN good luck!
Baghera, nu e chiar asa. Sunt client digi din 2012. Momentan netul Gigabit ma costa 40 ron pe luna. Si au fost si perioade cand era 45. Am ultima factura in fata.
Viteza e variabila in functie de cei cu care o imparti, ce fac la un moment dat. Tu ai prins un varf, dar de obicei stal la 600 cu 600, pe gigabit, si are momente cand scade spre 15 250.
Download real nu speedtest, maxim 60MB, adica 500mbps. Adica luat un film 4k/bluray. Dar, in mod real, media e undeva la 30-38 MB/s la download, adica 320 mbps, pe cablu.
Asta e experienta mea cu digi. Si wifi6 nu e un protocol.
BTW, stiai ca bazele wifiului au fost puse de o frumoasa doamna fugita din Ungaria in America? Si devenita inginer de rachete si actrita?
Nu-mi aminti de dial-up, dacă n-ar exista prescripția, un anumit individ mi-ar fi și acum dator.
Anul de grație 2003 sau cam așa, studentă, locuiam cu chirie cu frate-meu și un amic. La amicul ăsta vine un prieten cu treburi prin București. Îl știam, fusesem colegi de clasă în liceu, era „în partea cealaltă a clasei”.
Și rămâne prostul singur acasă, că noi ba ne duceam la cursuri, ba la vreun job, ba la…, mno, fiecare unde avea treabă. Și se conectează la net prin dial-up și apoi se apucă de sport, uitai să vă zic că era culturist wanna-be, rupea sălile de sport pe genunchi. Fără să se deconecteze.
În condițiile în care noi ne conectam seara târziu, cu minutele numărate, să n-aruncăm în aer factura.
Fastforward cca o lună mai târziu: a venit factura la Romtelecom și am dat toți în tahicardie. De unde e număroiul ăsta.
Noroc c-aveam factura detaliată. Găsim ziua buclucașă și purcedem la anchetă: ăla-in ziua aia am fost colo, ălălalt-am lipsit toată ziua că….
Îmi pică fisa cu tot cu telefon și perete: asta e ziua când a fost X la noi și a rămas singur acasă.
Discuții, convorbiri, ăla mărturisește senin că s-a conectat și s-a apucat de sport (d-aia știam) și că nu plătește.
S-a dus tata la tac-su (oraș mic, toată lumea știe pe toată lumea) ăla nervos și ciufut a plătit o parte, ce-a apucat să vadă din privirea pe care a aruncat-o în scârbă, fără să mai asculte explicația că aia e suma fără tva și tva-ul mai saltă nițel suma.
După aia nici mamele personale nu le-am mai lăsat singure acasă.
Am prins era dial-up și rețeaua cu Windows 3.11 + 95. Când a apărut ’98 SE, avea și Internet Connection Sharing, aveam net jumate de laborator de info, că ăștia erau cu ’98.
La facultate aveam net cam în toate laboratoarele, ulterior au băgat și prin cămine. M-am mutat într-o garsonieră, unde prin anul 4 de facultate am avut și primul abonament la net: 500 MB incluși, prin UTP cat 5, 128kb downlink.
Acu’ am ceva de la erdeesh, Fiber Link 300 sau 600, nici nu știu exact, n-am deocamdată nevoie de mai mult, că nu mai rup netu-n două ca pe vremuri. Fibră până-n casă, trasă prin subteran, c-am făcut o afacere cu băieții de la gaz să-mi sape și mie un șanț prin care-am tras un copex.
În caz de probleme am un backup de la Orange, dar ăla e pe radio, nu pe fibră, și merge decent, cât să ducă un Zoom, mailul și git-ul.
De Vodafone numai de bine, am avut o săptămână cartelă prepay de la ei și le-am zis adio. Era fix perioada de după Connex, aveau oferte beton, dar cu multe steluțe și scris mic. Apoi ne-am mai împăcat când doar la ei exista la preț bun Samsung Galaxy S2, blocat în rețea, dar deblocabil pentru o taxă modică.
Una dintre primele mele amintiri internautice e tot de prin 1999-2000, când mi-am făcut cont personal de yahoo, folosindu-mă de un calculator la facultate. Nu țin minte sunete speciale, ci doar că paginile se încărcau super greu și că a durat o veșnicie. Dar a meritat. Mi-am păstrat adresa aia de mail până acum vreo câțiva ani, când deja devenise o mare rușine să nu fi migrat către gmail. 🙂
Încă folosesc adresa de Yahoo. Nu am trimis un mail de pe Gmail… deși am un cont la google.
Oh bittersweet memories..În toamna lui 2002 taică-meu încerca să-mi explice ce e ăla internet, că se deschid niște file cu text sau imagini, dar până n-am văzut cu ochii mei la el la lucru nu mi-am putut imagina minunea. Tot atunci am început liceul și puteam intra pe internet la ora de informatică. Prima adresă de mail am făcut-o pe yahoo în primăvara lui 2003 (nu asta cu care comentez 😁). În toamna lui 2003 ne-am pus și noi dial-up (Romtelecom) care mergea evident ca ochii mortului. Așteptam o oră să pot deschide un mail. După vreo 2 ani a crescut viteza și am prins gustul minunii, uitând cu desăvârșire să mă mențin între orele cu tarif redus. Așa că după o factură exacerbată mi-a fost tăiată porția la 2 ore numărate pe minute 😛
În primul an de facultate nu am avut net la gazdă și am suferit ca un câine. Din anul 2 încolo Rds pe unde am locuit, inclusiv unde sunt acum. Merge brici pe toate dispozitivele. La ai mei bate wi-fi mai greu în dormitor, în restul casei e ok.
La bunică-mea am descoperit la un moment dat o conexiune wi-fi fără parolă, pe care am folosit-o vreo 2 ani până a dispărut, chiar când voiam să mă apuc de teste grilă online pentru rezidențiat. Dar ceea ce m-a determinat să îmi cumpăr stick de internet (Vodafone!) a fost că nu vedeam cine îmi scrie lamulțean pe facebook 😂
Marea revelație a fost însă internetul pe telefon. Vedeam colegii care aveau smartphone deja de mai mulți ani cum scarmănă non-stop facebook și whatsapp și nu mă vedeam în stare de așa ceva, eu care de abia mă chinuiam să tastez. Well..i-am ajuns din urmă 😉
Primul internet acasa era xnet. Se dadeau gratis la abonamentele vodafone (si m-am ruugat destul de mult de un prieten cu abonament sa imi dea si mie user/parola)
De intrat, intram doar dupa 10 seara. Dar, odata cu inmultirea abonamentelor de xnet, nu prindeai linie libera decat pe la 12-1.
Mergea downloadul cu 4 Kile pe secunda. Aveam download managere instalate ca sa putem relua downloadul de mp3-uri daca se intrerupea netul (si oricum un mp3 iti lua cam o noapte sa se downloadeze)
Apoi a aparut RDS. Era 39$ abonamentul nelimitat. Eu aveam 40$ salariul, dar tot pe cel nelimitat mi l-am luat.
Si din ce traiai?
@E.o, @Dan exagerează că salariul minim era pe la 47 de dolari, dacă îmi aduc aminte de perioada 2001. Din banii care îi rămâneau atunci își permitea 24 de beri Ursus Rosu (pe vremea cand sticla era maro și berea era bună) băute la terasă. Cum au făcut sticla verde, cum au stricat bere – lucru valabil si pentru Tuborg – din astea beai doar cca 12 sticle
În plus încă trăiește cu părinții, unde nu contribuie la nimic. 😁
Ma intreb de ce englezii au renuntat la 5g,,, ceva legat de China cred.
Am blocat aceasta parte a istoriei din mintea mea 😄
Un test platit si dedicat de vodafone. in raportul de audit nu se mentioneaza numele celorlalti operatori. Singurul operator al carui nume apare este vodafone.
Furaciune de imagine tipic romaneasca.
Da, suna frumos. Si internetul fix si TV pe cablu de la Vodafone. Si reducere pentru abonatii de mobil. Dar… un mare dar. Nu este peste tot. Mai precis e inca doar in reteaua fosta UPS. La noi in Berceni nu bate. Da, am sunat, au raspuns si primul lucru pe care l-au vrut sa stie a fost adresa. Nici nu au incercat sa ma vrajeasca sa ma abonez. Intii adresa. Si, evident, nu sunt inca in zona mea. Daca vor fi vreodata? Nu se stie. Tac-pac si gata, a cazut un vis frumos. Am ramas la Digi care in ultima vreme e cam de groaza.
Nu am prins acea perioada, insa am prin Internet Cafe-urile care papau banutii de buzunar cu pachete de noapte 6+2 sau ceva de genul.