Am zis să începem săptămâna bine, pe pozitiv. De-aia o să vă las aici una dintre cele mai tari chestii despre care am citit în ultima perioadă. Dacă mă gândesc bine, e chiar cea mai tare de anul ăsta. Da, știu că abia a început, dar întotdeauna e bine să pornești anul în forță, nu?
În anii trecuți, de fiecare dată când mai ieșea pe piață vreun studiu care ne arăta limpede cam care este nivelul analfabetismului funcțional în România, ne minunam vreo două zile, după care ne vedeam fiecare de viață. Că, na, până la urmă nu era treaba noastră. Știm cu toții cam cum au arătat rezultatele ultimului raport PISA (adică ăla din 2018), nu? Că dacă nu mai știți, vi le reîmprospătez eu acum: 44% analfabetism lingvistic, 44% analfabetism numeric, 45% analfabetism științific.
Deși pare destul de îngrijorător, mă îndoiesc că a făcut cineva ceva în privința asta. Că ultima oară când am verificat, nu se schimbase absolut nimic în sistemul educațional de la noi. Bine, nici n-a trecut mult, doar aproape trei ani. Și uite așa vor mai trece trei, și încă trei, și tot așa, că doar ne-am obișnuit în ultimii 30.
După care a venit blestemata asta de pandemie și ne-am cam lovit pe toți procentul ăla de peste 40% analfabetism funcțional. Că, știți cum e, una e când nu te afectează direct și alta e când de cei din jurul tău poate să depindă dacă iei un virus nasol sau nu. Iar dacă cineva te poate infecta, doar pentru că el nu înțelege nimic din ce se întâmplă, din simplul motiv că educația lui a fost una precară, iar acum de-abia reușește să citească titluri, d-apăi să mai înțeleagă conținut, parcă e și vina sistemului educațional că l-a lăsat să ajungă în halul ăsta, nu?
Well, de-aia cred cu tărie că inițiativa prietenilor mei de la BRIO poate să fie începutul schimbării. Probabil că vă întrebați deja despre ce este vorba. Uite, despre asta: Măsurarea nivelului de alfabetizare cu ajutorul competențelor de literație. Sună pretențios, dar nu este. Cred că explică ei mai bine decât aș putea s-o fac eu:
Competențele de literație
Reprezintă capacitatea unei persoane de procesa în mod complex un text la prima vedere, trecând printr-un proces etapizat de lucru pentru a genera noi informații. Mai exact, competențele de literație reprezintă:
➡️ Capacitatea unei persoane de a citi un text
➡️ Capacitatea unei persoane de a înțelege textul citit
➡️ Capacitatea unei persoane de a face conexiunile dintre text cu ceea ce cunoștea înainte de a citi textul
➡️ Capacitatea unei persoane de a-și forma un punct de vedere în raport cu textul și de a-l exprima în scris sau oral
➡️ Capacitatea unei persoane de a aplica informațiile/cunoștințele obținute în diverse situații din viațã realã.
Măsurarea nivelului de alfabetizare
Competențele de literație stabilesc nivelul de alfabetizare al unei persoane și se impart în 3 categorii/ etape:
1️⃣ Literația de bază reprezintă cunoașterea și utilizarea elementele de scriere și de citire (corespunde nivelului 1 din cadrul testelor PISA).
2️⃣ Literația funcțională reprezintă înțelegerea noțiunilor scrise și vorbite pentru integrarea și funcționarea în societate (corespunde nivelului 3-4 din testele PISA).
3️⃣ Literația multiplă reprezintă utilizarea și aplicarea competențelor de înțelegere și de conexiune între informațiile noi cu cele cunoscute, cu scopul de a produce, de a interpreta și de a evalua critic textul citit (corespunde nivelul 5 din testele PISA).
Prin urmare, BRIO a lansat, pro bono, Testele de Literație pentru clasele 1-8. Se adresează și părinților, și profesorilor, deoarece cu ajutorul lor se poate evalua, foarte simplu și ușor, primul nivel de alfabetizare – literația de bază. Având în vedere că testele sunt concepute pentru elevii de până la 14-15 ani, sunt numai bune pentru a-ți da seama dacă copilul tău pleacă în viață cu niște baze puse sănătos și temeinic sau pierde vremea pe la școală. Ceea ce este foarte tare, pentru că la vârsta asta ai timp să intervii și să mai faci ceva.
Pe scurt, după ce-am citit despre tot ce-am povestit azi, pălăria mea se află la picioarele lui Dragoș Iliescu, fondatorul BRIO. Pentru că numai așa, făcând ceva concret, vom ajunge să construim o Românie mai bună. Cel puțin așa sper, așa cred.
Încă ceva. Să nu uităm că BRIO este o inițiativă privată, da? Oamenii de acolo nu sunt mici Cresuși sau Onasiși care n-au ce face cu banii și într-o zi, pe când se plictiseau tare de tot, și-au zis că „hai să scădem procentul de analfabetism funcțional în România, că și-așa e o zi lungă și nu prea avem ce face azi”. Cu toate astea și-au suflecat mânecile și, pe resursele lor, s-au gândit c-ar fi mișto sa poată schimba ceva în România de mâine. Că în asta de azi, după cum știm cu toții, e cam dificil.
Ba, mai mult de atât, ambiția lor personală este aceea ca testele de literație să rămână gratis mereu. Și nu numai ele, pentru că treptat-treptat vor să mai adauge și altele pe lângă ele, gen teste de numerație sau de alfabetizare. Pentru că oamenii de la BRIO au înțeles că o Românie mai educată este în beneficiul tuturor.
Prin urmare, sfatul meu prietenesc este să profitați și să vă faceți cont în platforma BRIO (dacă nu aveți deja) și să începeți să vă testați copiii. Nu de alta, dar s-ar putea să vă mulțumească mai târziu, adică exact atunci când contează.
Folosim, copilul clasa a II-a, incantata. Acum acest model trebuie promovat si copiat si de altii, avem nevoie de educatie, educatie buna si de calitate. Zi faina tuturor!
Comentariu beton!13
Eu dacă aș fi profesor și aș da meditații, aș folosi BRIO.
Eu nu înțeleg de ce spui că nu s-a schimbat ceva?! Uită-te la asta “44% analfabetism numeric”, de aia s-au făcut cursurile de numerologie, cineva a luat măsuri. 🙂
Comentariu beton!54
Băi, da, corect. Nu mă gândisem. 🤭
Bun, mișto, mulțumim!
E cam paradoxal ca niste părinți analfabeți funcțional să conceapă ideea să își dorească faptul ca ai lor odrasle să mai „iasă și din cutie”…Dar hei, dacă nici în Romania nu se întamplă minuni…
Noi vrem tradiții, continuitate, că altfel ne moare..spiritul, patriotismul…între atâtea miliarde de planete, parcă văd un klingonian mirându-se de specia om-român, cum pune el busuioc la cerebel.
Cum ar fi ca un ortodox să îi pună Coranul în mână lu’ fiu-su ?! „Ia și citește puișor, că și aici pot fi idei bune”
Comentariu beton!21
Este foarte corect ce spui. Dar este evident că nimic nu se poate schimba peste noapte. Orice schimbare începe cu primii pași, motiv pentru care eu mă bucur că există cineva să-ți pună dispoziție, GRATIS, instrumentele pentru pașii ăștia.
@Ananas: nu, în Coran nu găsești idei bune. Îți spun io, că l-am citit. În schimb găsești idei despre pedofilie, necrofilie, crimă. La greu.
Ba mai înveți anatomie extraterestră. Allah zice că sperma se formează în spațiul dintre coaste și coloana vertebrală.
Oleacă astronomie islamică tot din Coran: soarele apune într-un izvor de noroi, iar oamenii stau în jurul lui.
O altă idee mișto, tot din Coran: profetu’ îl obligă pe fi-su adoptiv să divorțeze de nevastă-sa, doar ca s-o ia el de nevastă apoi. Binențeles, Allah a „dictat” asta. 😓
@John Temple: lasa, ca si Biblia e doldora de crime, incesturi, torturi (cu accent pe u). Ca sa nu mai vorbim de extraterestrii aia care traiau cate 300 de ani!
@Ruxandra: de acord cu tine.
Dacă spun acilișea că cele 3 religii monoteiste-s adaptarea „monoteismului” egiptean impus de Akenathen, o să-mi sară lumea-n cap. 🤫
bre Geony, bagatos negredingios, totu’ bînă la brofet, da? gă poade vedem vradele ahîmet sdrigat alahu akbaru la dine în sufrajerie…
lăsînd miștourile la o barde (na, că s-a luat), atîta vreme cît vezi profesioniști reputați dîndu-și cu părerea în domenii total străine ariei de competență, în loc să zică franc “dom’ne, nu mă pricep la asta”, opinia mea rămîne aceeași: fiecare suntem cu a mamei proprii…
btw, că io nu mă uit la teveu’, știe careva ce-o mai fi făcînd doamna Monica Tatoiu?
PS thanks boss & Brio, diseară-mi și deschid cont
@costicămusulmanu: am citit cele 3 cărți „sfinte” cap-coadă fiecare de câteva ori și-mi permit să mă dau expert în domeniu, atât timp cât nici un popă, imam sau rabin n-au fost capabili să-mi răspundă unor întrebări de bun simț din cărțile lor, cu ele pe masă. Bine, la musulmani e mai greu, că ei încă nu-s puși de acord care variantă e cea corectă dintre cele 131 pe care le au, iar dacă-i întreb despre „curățarea coranică” a lui Othman, ridică din umeri neputincioși.
Da, știu, am un hobby tâmpit. 🤣🤣🤣
Felicitari pt initiativa! Ar trebui cu totii,cei care intelegem cum sta treaba,sa incercam sa schimbam in bine! Sunt multe de spus si de facut,da’sistemu’ ne omoara.
Ce sa se schimbe? E epoca lui Caragiale…ce era la el pamflet acum e realitate. ,, Să se revizuiască primesc da sa nu se schimbe nimic”..
Eu nu mai am copii de școală, dar o să le mulțumesc de-acum celor care își educă copiii.
Comentariu beton!16
Bă, eşti nebun? Mă bag în primul rând să mă testez pe mine, apoi, dacă mai rămâne entuziasm bag şi nepoatele la înaintare că tot au ele anul ăsta chestia aia la nivel naţional! Mai vorbim dup’aia!
Unii deja am fost pe-acolo! Îți urăm spor! 😀 😀 😀
@Victore, dacă tot ai fost pe acolo, ai lăsat și tu o cafea și ceva de ronțăit pentru cei care trec după tine? Să nu ne scadă glicemia, nu de alta. 😛
@VictorR, cât ți-a ieșit ? 🙂
1. Băi, curiozitatea a ucis pisica, daaa?
2. N-am lăsat nimic de ronțăit, că nu-i frumos să mănânci în timpul testelor.
3. Am juma` de secol iar pruncul meu îi anu` III la facultate, așadar am intrat doar de curiozitate, zău. Ar fi irelevant scorul meu, nu vă supărați!
4. Vă băgați voi repede, în loc să lăsați bietul om să răspundă. Huoooo! 😛
Multumesc ,Mihai ca mi ai amintit ca suntem la inceputul unui nou an .Eu aveam senzatia ca e inca prelungirea celui vechi .Cat despre platforma asta chiar mi se pare cea mai misto chestie ever dar ma bucur ca nu mai am copii mici iar pana or aparea nepotii sper sa ma mai tina mintea si rabdarea .Analfabetii functionali au fost ,sunt si vor ramane n ai ce face, prostia nu este ilegala dar macar sa i salvam pe cei pe care putem.
Total de acord, dar..ce sa fac atunci cand fiica mea ( cls a VII-a refuza sa faca acest test, iar daca am obligat-o sa faca unul ( la mate) a dat..la nimereala, doar sa scape de gura mea? Copiii mei sunt satuli de on line, abia ii fac sa se aseze la calc…deci..daca aveti ceva sfaturi pentru o mama pro-teste, fiica anti-teste..va ascult cu drag!
Într-o casă normală, părinții dau tonul educației, nu copiii. Problema e a părinților, nu a copiilor.
Copiii testează limitele părinților tot timpul. Depinde doar de părinți cum trasează aceste limite.
Si in casele anormale? ne incadram?
@Andreea L: în casele anormale, mama pro-teste se plânge pe net că fiica este anti-teste. 🤭
Domnu’ specialist in carti sfinte, care cu istetimea dumneavoastră ați încuiat popi, imami si rabini, daca-mi permiteți o întrebare mai personală, fară să vă simțiți lezat în vreun fel:
nu știu de ce eu țin minte că ați afirmat pe aici că nu aveți copii. Dacă greșesc, imi cer scuze anti-cipat, dar dacă nu aveti copii, de unde știți atâtea despre educația copiilor, tot din cărți?
@Tudor: tu să-mi spui de unde a copiat Moise cele 10 porunci ș-atunci îți răspund, OK? 🤫
Dacă asta-i prea grea pentru tine, poate-mi spui cine mai coboară din cer cu foc, fum și zgomot puternic? 🤭
Sau poate-mi spui despre rivalitatea Yahweh/Ba’al în vechiul testament. 🤣
Tudor, faptul că cineva nu are copii nu exclude posibilitatea de a ști mai multe despre educația acestora decât cei care au. Personal cunosc oameni ce nu au copii, dar iubesc copiii și sunt foarte buni educatori/pedagogi. Din cărți, plus activități de voluntariat cu copiiii sau din meseria de profesori cu vocație pentru asta, dar sigur sunt și alte situații. Bine, nu consider că e cazul lui JT, dar ar fi putut fi, chiar dacă nu are copii.
@Anduța: mulțumesc pentru susținere. Știam că pot conta pe tine. 😗
John, cred că și tu trebuie să mai exersezi un pic reflecția. 😀
@Jhon Temple,
Care susţinere?
N-ai citit sfârşitul comentariului Anduţei, înseamnă.
,,Bine, nu consider că e cazul lui JT, dar ar fi putut fi, chiar dacă nu are copii.”
@Anduța & @Solandi: vă multumesc. Mi-ați făcut ziua mișto. 🤭🤭🤭
@John Temple,
Cu plăcere. Contează pe noi si altă dată.
Foarte frumos, niste oameni si-au dat interesul, au muncit, au dat ceva pro-bono societatii.
Doar ca eu inteleg mai greu. Poate ma ajuta cineva…
Avem 44% analfabetism lingvistic in randul elevilor. Asta rezulta clar din raportarile PISA. Despre adulti nu avem date, nu discutam.
Parintii celor 44% sunt, la randul lor, fie analfabeti functional, fie nu. Nu am nicio idee in ceea ce priveste procentul si nici nu are importanta.
Acum, din multimea parintilor analfabeti functional, cati crezi ar folosi instrumetul BRIO? Asta in ipoteza ca, printr-o minune, ar avea cunostinta de existenta lui si ca cineva i-ar ajuta sa il foloseasca.
Mai departe, despre ce se intampla cu parintii care nu sunt analfabeti functional dar au copii elevi analfabeti functional:
– Cati dintre acestia nu sunt constienti de faptul ca au copii analfabeti functional?
o Dintre acestia, cati nu au aceasta informatie din cauza faptului ca nu au la indemana un instrument de masura?
– Dintre cei care stiu ca au un copil analfabet functional cati au incercat sa schimbe asta si nu au reusit pentru ca nu au avut un instrument de genul celui produs de BRIO?
To cut a long story short, DOAR existenta unui astfel de instrument (fie el si cel mai bun din lume) nu va avea ca rezultat reducerea analfabetismului functional nici macar cu un epsilon convenabil ales.
Atat timp cat vom continua sa avem aceasta abordare profund socialista conform careia toti copii trebuie sa treaca clasa, toata lumea sa faca un liceu si sa aiba o diploma de bacalaureat…nu exista nicio sansa ca ceva sa inceapa sa se schimbe.
Vor fi vreodata priceputii parinti din Romania (si nu numai, mai sunt si alte capre raioase cu coada pe sus) de acord ca la sfarsitul clasei a 4a sa li se comunice de catre scoala faptul ca odorul lor nu poate merge la gimnaziu automat deoarece o serie de competente nu sunt suficient dezvoltate (ci doar in baza unui examen) ci la o scoala vocationala unde, cu timpul, se va pregati sa devina un foarte bun electrician, faiantar sau brutar? (asa se intampla in Germania, de exemplu).
Daca nu, atunci nu.
Acum dati-o p-aia cu “mai bine ceva decat nimic” si-am tacut.
@Petrini, te salut. Doresc să îmi exprim o opinie vis-a-vis doar de ultima ta întrebare: Eu cred că uneori avem prea multă libertate, mai multe drepturi decât obligații (uneori doar drepturi și nici-o obligație) și că nu părinții trebuie să dorească acest lucru ci cârmuitorii acestui stat să facă lucrurile să decurgă în acest fel. Dar știu ei să facă asta? Au ei curajul să-și asume acest gest? Nu țin neapărat să capăt un răspuns. Nu de alta dar mă tem că-l știu deja. Eu aici spun că ar trebui să se ”umble” la modul în care tot vehiculăm noțiunea asta de ”democrație” și nu în sensul lejer.
ai si nu ai dreptate.
as imparti in 3 categorii viitorii adolescenti:
1. majoritatea care prin educatie devin oameni educati
2. o mica minoritate care are nevoie de ajutor pentru a invata
3. o minoritate mai maricica, care nu a fost ghidata corect si nu a avaut interes sau stimuli sa studieze.
faptul ca cineva e bun meserias nu inseamna ca e analfabet functional.
am intalnit analfabeti functionali absolventi de universitati tehnice, mai mult stiu profesori de matematica care predau copiilor fara sa inteleaga matematica complet, au solutii memorate, le prezinti o alta solutie si refuza sa o accepte.
Scoala romaneasca a nascut multe mediocritati. Chiar si in randul profesorilor.
O platforma online care sa reduca diferentele intre un profesor genial si unul mediocru este super bine venita.
Parerea mea.
Am avut ocazia sa cunosc oameni care au studiat prin alte tari, si sa lucrez cu ei. Scoala romaneasca e comparabila doar pana la terminarea liceului, la nivel universitar scade binisor fata de vest. Iar acum am senzatia ca e mai slaba pe clasele 1-12 decat era acum 20 de ani.
Sa captezi atentia elevului si sa stimulezi curiozitatea si dorinta de invatare nu e putin lucru.
Oricine incearca sa faca asta are tot respectul meu.
@Petrini, eu am colege de muncă ale căror competențe nu vreau să le discut, dar care au fost receptive la îndemnul meu de a-și face cont pe BRIO și de a-i pune pe copii să se testeze.
*functional nu funcionali.
Stiu dar tot uit.
Oi fi unul dintre ei 😀
M-am înscris pe platformă și chiar am deschis două teste de literație pentru clasele șapte- opt. Și m-am testat. Vă invit și pe voi să o faceți, posibil să aveți surprize.
Mi-am adus aminte de mine din clasele acelea, aveam serioase dificultăți să povestesc, să redau textele din manual. Mă scoteam cu gramatica dar la literatură mă blocam și nu o dată îi spuneam doamnei că nu am reușit să mă pregătesc pentru că mi-a fost rău. Sau când răsfoia catalogul și se apropia de numele meu ridicam mâna și spuneam că am nevoie să merg la baie. Eram terorizată. Singura disciplină la care eram terorizată. Fefeleaga, Baltagul, toate textele alea din manualul de atunci…nu intrau. Nu reușeam să le înțeleg. Dar într-a opta înțelegeam perfect Jane Eyre. Într-a noua citeam fără probleme Tolstoi, Cehov. Deci nu este doar chestiune de înțelegere ci de a rezona, de a-ți plăcea, de a avea interes pentru.
Nu vreau să fiu cârcotașă dar testele propuse este foarte posibil să nu-i intereseze pe elevi, să nu le placă. Așa că nu se pot forța să se concentreze și nici nu ar fi bine să se forțeze de dragul unui test de literație…Zic și eu. Textele sunt lungi și trebuie și memoria exersată. Ori…copiii de azi sunt focalizați pe computer, pe virtual, au alte interese. Nu neapărat sunt analfabeți funcțional ci pur și simplu sunt altfel decât noi, părinții, bunicii…
Zi bună, săptămână bună tuturor! Salut inițiativa totuși!
Comentariu beton!17
Nu știu cum să spun ca să nu supăr, dar tot spun. Mulți adulți nu știu ce li se predă copiilor la școală. Evaluarea națională s-a schimbat de mult în privința subiectelor și a competențelor. La limba și literatura română nu se mai cere reproducerea unor analize literare pompoase, se cer competențe lingvistice clare. Sunt elevi care nu iau 5. La matematică, se fac eforturi de corelare a informațiilor cu viața (ex: câți metri de gard sunt necesari pentru împrejmuirea unui teren?), dar unii elevi nu fac legătura. Nu iau 5.
Paradox: Ministerul vrea să interzică elevilor care nu iau 5 la acest examen să se înscrie la liceu și sar opărite asociațiile de părinți și de elevi, chiar și cele ale profesorilor, că se împiedică astfel parcursul școlar viitor al copiilor respectivi. Nu au 5 la matematică și îi vrem înscriși la licee de unde ies cu bacalaureat cu probă obligatorie matematica!!!!!
Nu mai înțelegi nimic: se vrea sau nu o selecție a elevilor? Cine o vrea?
Cred că procentul elevilor care nu ia 5 le evaluare are acoperire în procentul analfabeților funcțional de la testele PISA. La fel cu bacalaureatul.
Oricum, la clasele profesionale programa școlară este dificilă, neadaptată calificărilor respective. Unii nu știu să scrie și să citească. Iar părinții unora sunt vai de ei, ca nivel școlar. Greu acolo. Ministerul trebuie să adapteze programele sau chiar să le schimbe din temelii.
Voi știți, de exemplu, că la liceu, specializarea filologie sau științe sociale, elevilor li se predau șirurile matematice? De ce? Ei s-au dus acolo exact ca să nu studieze așa ceva.
M-am aprins iar pe subiect.
Comentariu beton!16
Buna asta cu sirurile matematice. eu as merge mai departe si as intreba retoric cati copii au nevoie sa foloseasca integrale sa calculeze arii si volume in viata?
Am avut ocazia sa merg la ore in Belgia in clasa a 11-a si sa constat ca aia invatau ecuatia de gradul 2, materie predata in Romania in clasa a 6-a.
In schimb, daca mergi la o facultate cu profil tehnic, vei invata acolo tot ce am invatat noi in clasele 9-12 si in facultate, si poate ceva mai temeinic.
Deci da, as opina ca materiile de liceu la noi au uneori nivel exagerat de cerinte, dar asta ca sa ne fie mai usor in facultate.
Nu e neaparat bine.
Nu avem nici un curs din cate stiu, concentrat pe home economics, intelegrea administrarii banilor, si a sistemelor financiare ce ne incojoara etc.
Pe partea practica, suntem aproape zero barat la educatia institutionalizata.
Am mai fost la o post universitara prin olanda, sa vezi acolo baza de date cu CV urile elevilor,toate firmele din domeniu oferind internshipuri, si obligatia de a avea minim 6 luni practica in domeniu pe bune, nu dus o hartiuta, pentru a fi eligibil sa iei diploma de master.
@cucurigu, nu știu cum e programa de matematică în Belgia, dar sunt șanse foarte mari să nu difere foarte mult de cea din Olanda, unde învățământul liceal e pe nivele. Ai 4, 5 sau 6 ani, iar materia diferă foarte mult. La o școală de meserii, de exemplu, complexitatea manualului este mult sub nivelul celui după care se predă la nivelul teoretic. Și chiar și acolo, la teoretic, diferă destul de mult, în funcție de pachetul de materii pe care și-l alege elevul. Un copil care dorește să urmeze o facultate de artă nu va avea nevoie de tot ceea ce învață unul care a optat pentru științe. Una e matematică B1, alta e B3.
Am făcut mențiunile de mai sus doar de dragul conversației și pentru că am văzut foarte des comparate mere cu pere. 🙂
@Cucurigu, personal apreciez că oricine are nevoie să știe să calculeze niște arii și volume.
ca să știe câtă vopsea să cumpere ca să zugrăvească o cameră, ca să știe câtă gresie/parchet/faianță să cumpere pt o cameră, ca să știe cum o să-i încapă mobila într-o cameră de anumite dimensiuni, sau dacă-i intră canapeaua pe ușa de o anumită lățime, ca să știe cum să adapteze o rețetă indicată pt o tavă de anumite dimensiuni/având un anumit volum pt o tavă mai mică sau mai mare (mi-am prins urechile de paște cu problema asta; cea mai mare teamă a fost că n-or să-mi iasă ouăle ca nr întreg 🙂 ).
integralele s-ar putea să nu folosească la mare lucru pt cei mai mulți, dar de mâncat și gătit o facem toți, și tot așa, cei mai mulți cumpărăm canapele și renovăm case (știu, meșteri, chestii, dar poate vrei să-i verifici un pic).
iar ecuația de gradul 2, formula cu alfa, eu îmi amintesc că am învățat-o în clasa a ix-a. și nu mi-o amintesc. în clasa a vi-a a fost descompunerea în factori primi. 🙂
dar nu zici rău despre educație financiară.
BRAVO celor de la BRIO! Țineți-o tot așa!!! 🤘😎🤘
Cata vreme copiii vor avea mai mare incredere in sfantul Google decat intr-o carte, analfabetismul functional va deveni normalitate.
Pe de alta parte, daca elevii vor fi, in continuare, siliti sa citeasca Ion, Moara cu noroc, Baltagul si Descriptio Moldaviae, normal ca vor fi catalogati drept analfabeti functional. Se studiaza o literatura depasita, doldora de regionalisme si de constructii arhaice. Te apuca groaza inca de la primele pagini si ti se face acru de citit; te duci la sfantul Google, dupa rezumat. Astfel, ajungi sa faci urticarie numai la gandul ca trebuie sa citesti o carte. Orice carte. Fie ea si o capodopera care, in mod normal, nu te-ar lasa sa-i dai drumul din mana pana n-ai citit si cuprinsul.
Cat timp sistemul romanesc de educatie nu va iesi din Evul Mediu, nicio sansa sa scada procentele alea.
Comentariu beton!14
Regret tare ca nu am avut acest instrument atunci cand aveam copil de varsta scolara..
Si totusi prea hulita e literatura romana,asta avem,asta am produs noi,nu trebuie sa ne cunoastem? Un profesor,un pedagog poate scoate foloase pentru un copil din orice..
Eu ma duc sa caut si sa rererecitesc baltagul,mi se pare un diamant lingvistic,de o concentrare psihologica maxima expusa cu o maxima economie de cuvinte-arhaice,da,dar care redau aceleasi stari si sentimente pe care le regasim in toata literatura..”universal valabile”,daca vreti…
Testat. Am făcut și cont plătit pe o lună, apoi am renunțat, pentru că nu avea timp copilul nici temele să și le termine, d’apoi să mai dea și teste online.
Testele nu sunt rele, sunt însă foarte frustrante pentru copii, complet rupte de realitatea din școli- pe la clasele mai măricele (de la clasa a3-a în sus).
Nu zic de fiu-meu, ci așa, în general.
@Sabina, îți mulțumim pentru feedback! Vrem doar să menționăm că testele respectă programa școlară, iar itemii acoperă toate gradele de dificultate. Sperăm să reveniți curând pe brio.ro 🙂
Văzusem zilele trecute aceste competenţe de literaţie. Azi am intrat şi eu pe unul. De clasa a 4-a.
Timpul de rezolvare este de 4 ore şi ceva. Şi cuprinde 3 texte lungi, fiecare cu setul lui de întrebări.
Cel mai greu mi s-a părut primul, un text informativ nonliterar despre cameleon. M-au surprins nepregătită întrebările din grilă şi am orbecăit puţin prin text după răspunsuri. Pentru că mă grăbeam, am folosit la un moment dat şi ctrl+f. 😀
Următoarele două sunt mai simple din punct de vedere al cantităţii de informaţie oferită. Sunt texte literare, ultimul având şi versuri prin el, importantă fiind capacitatea de a înţelege mesajul de bază al povestirii.
Ca o concluzie personală: testul e bun, dar de un nivel cam ridicat pentru clasa a 4-a. Şi nu ştiu cât de inspirată este gruparea celor 3 texte într-un test unitar. Ca adult, l am făcut în vreo 20 de minute. Dar unui copil de 11 ani îi va lua mult prea mult pentru o singură sesiune de testare (să citească acele 3 teste lungi şi să răspundă apoi corect la cerinţe). Ca adult, am obţinut 100 de puncte, dar am avut emoţii cum n-ar fi trebuit să am, având în vedere segmentul de vârstă căruia i se adresează -> cum ar fi fost să nu obţin punctajul maxim?
Voi încerca şi unul de clasa a VIII-a. Acolo mă aştept la surprize majore dacă se păstrează nivelul observat la clasa a 4-a. 😀
Comentariu beton!21
🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Hai să coborâm ștacheta să treacă toate loazele, iar apoi să ne plângem, din nou, de analfabetismul funcțional pe net.
Greu cu unii: nici în car, nici în căruță, nici la maica-n telecuță. 🤭
@John Temple,
Nu ai înţeles nimic din ceea ce am scris.
Nu e vorba de loaze. Ci de dificultatea testului pentru o anumită vârstă biologică. Şi de cantitate pentru un test la acea vârstă.
Nu ai decât să intri să vezi cu ochii tăi, e gratis. Deşi nu cred că e suficient pentru a-ţi forma tu o părere. Din moment ce nu ai nicio tangenţă cu şcoala şi nu ai nici măcar copii, să vezi cam ce pot şi ce nu la o anumită vârstă.
Comentariu beton!21
Ha ha o să ai… Poate nu la literatura sau la cunoștințe generale dar la gramatica și algebra …sa nu zici că mine ,, baa cînd dracu’ m-am prostit așa?
@Solandi, nu știu dacă e ok sau nu treaba asta cu lungimea testelor (poate nu e, eu le voi trimite comentariul tău celor de la BRIO), dar un lucru știu sigur: ne-am cam lămurit în ultimii 30 de ani unde duce simplificarea la maximmum a tuturor actvitiăților educaționale. La citit de titluri și nici măcar p-alea nu le mai înțelegem.
Am făcut între timp şi testul pentru clasele 7-8.
Timpul de lucru era de 5 ore, eu l-am făcut în 54 de minute (poate că trebuia să nu mă grăbesc).
Încă sunt în intervalul (81-100 puncte) = Nivel înalt al alfabetizării. Cu un scor de 88 de puncte.
Dar, având în vedere că este vorba despre un test adresat copiilor de 13-14-15 ani… rezultatul nu este deloc îmbucurător. Sau testul este prea alambicat pentru vârsta căreia i se adresează.
P.S. Am mai remarcat că la unele întrebări puteau fi corecte două variante de răspuns. În special la cele la care se cerea o altă variantă de titlu pentru povestirea citită. Probabil de acolo mi se trag penalizările.
@Vlad,
La algebră exclus, că am tot folosit-o şi după terminarea studiilor.
La gramatică, da. Chiar am observat asta ajutându-mi copilul la teme, că am uitat multe lucruri şi trebuie întâi să mă informez eu despre ele, pentru a-i putea explica apoi lui corect.
@Mihai, e vorba doar despre testul de clasa a 4-a. Acolo mi s-au părut cam lungi textele. Iar faptul că sunt grupate 3 pentru un timp de lucru de 4 ore, le face parcă şi mai lungi pentru un copil de 11 ani.
La clasele 7-8 sunt ok.
@Solandi, le-am semnalat deja celor de la BRIO. Vedem dacă și ce ne răspund.
@Zdrahonul
Ai primit acum raspunsul la intrebarea ta?
Asta e motivul pentru care „cârmuitorii acestui stat nu au curajul să-și asume acest gest”.
Pentru ca nu este vorba de curaj (a nu se intelega ca au). Ci de imposibilitatea de a schimba ceva. Orice ar face cineva, a doua zi s-au umplut strazile de parinti strigand ca sunt prea multe teme, teste prea lungi pentru clasa a 4a, prea multe ore de matematica etc.
Nu vrei sa stii cate imi vad ochii pe grupul de Whatapp al clasei, cati parinti cer socoteala parintilor pentru notele mici ale copiilor etc etc.
Decat o parere!
@Petrini, generalizezi.
Eu am vorbit strict despre testul pentru clasa a 4-a. După ce am intrat şi l-am rezolvat cap-coadă. Şi, în special, cunoscând materia care se face şi cerinţele de la clasa a 4-a. Cât şi capacitatea copiilor la acea vârstă de a rezolva un anumit volum de sarcini.
Iar tu dai năvală peste concluzia mea, obţinută în condiţiile expuse de mine mai sus, fluturând-ţi conflictele din grupul de whatsapp al clasei.
Ce ar fi să deschizi testul şi să-l rezolvi? Eventual să îl dai şi copilului (dacă din întâmplare este clasa a 4-a) să îl rezolve. Şi să ne spui abia apoi părerile: a ta şi a copilului. Lăsând deoparte disputele voastre de pe whatsapp.
Poate că mă înşel eu în aprecierea mea. Dar ceea ce ai scris în comentariul tău de mai sus este egal cu zero, în momentul de faţă, în ceea ce mă priveşte și în ceea ce priveşte subiectul din comentariul meu.
Comentariu beton!14
@Solandi- Fiu-meu e clasa a 4-a acum. E drept ca are 9 ani jumatate, nu 11, dar sa stea intr-un test 4 ore e… utopie. Dupa o ora ar pune raspunsurile la nimereala ca sa termine mai repede. Si e un copil care chiar invata, citeste 2-3 carti pe saptamana, lucreaza suplimentar la mate; dar 3-4 ore sa stea la un test e imposibil… am constatat asta si la mate.
@Solandi, mulțumim pentru feedback! Timpul de rezolvare este cel total alocat, sesiunea de testare expiră după cele 4 sau 5 ore. Vom menționa acesta lucru și în pagină, pentru a evita confuziile 🙂 Referitor la lungimea și complexitatea textelor, vom discuta aceste aspecte cu profesorii și specialiștii care au lucrat la aceste teste, dacă se va menține același feedback din partea elevilor și a profesorilor.
94 puncte scorul la cel de clasele 7-8. Da, textele par lungi, dar numai pentru că nu aveam răbdarea necesară să le parcurg. Vroiam să citesc mai repede decât era cazul, înaintea ipotezei – textul, cerințele. În realitate nu sunt deloc lungi, chiar dacă am fost curioasă la scopuri le-am și recitit dacă am văzut că nu eram sigură de răspunsul corect.
P. S. lipseau 4 itemi, doar la mine sau au remarcat și ceilalți?
Sandra, eu de textele de la clasa a IV-a am spus că sunt lungi.
P.S. aI dreptate cu graba. Încerc acum din nou unul de clasele 7-8. Pe îndelete. Nu e același pe care l-am rezolvat ieri, sunt alte texte.
Ah, am înțeles, exact așa percepusem și remarca ta din start. Dar acolo, le test, am rămas cu ținta asta ca analiză ca și cum amănuntul cu vârsta dedicată dispăruse. M-am cam răsfățat, adică mi-a plăcut. Ce faine ar fi fost asemenea testări atunci. Oare la ce scor ajungeam? 😀
Sandra, ai dreptate. Lipsesc întrebări. Aceeaşi senzaţie am avut-o şi eu. Dar am zis că mi se pare. De data asta le-am numărat. Au fost 7+7+9+12= 35, iar în prezentarea din dreapta totalul era 38.
Și mie îmi plac aceste teste. Dar încă mă intrigă reflecția. Tot n-am reuşit să am 100 de puncte la ea, în schimb la secțiunile Localizarea informației și Înțelegere, da. Cred că răspunsurile întrebărilor finale de la fiecare text sunt alese mult prea subiectiv ca fiind corecte.
@SolAndi, eu am avut doar 36 de itemi/întrebări din 40. Și le-am căutat, dar nimic acolo.
Acum legat de subiectivism eu cred că el este ascuns în cealaltă variantă corectă sau alta, așa cum ai remarcat și tu. E vorba doar de cuvinte, cum zic eu. Ele mereu pot declanșa mici războaie deși interlocutori spun același lucru, (dar) cu alte cuvinte. 😛
Mi-a plăcut, mai încercăm. Da?
(P.S. ce am setat greșit astfel încât tastatura îmi strecoară un P sau un  când folosesc shift pentru semnul întrebării P? )
Sandra, am reuşit în sfârşit un scor de 100 de puncte. Cred că nu le-am luat eu prea în serios iniţial, fiind de clasele 7-8 .
Partea cea mai bună e însă alta: a rezolvat şi fiica mea cea mare unul (ea e cls. a 11-a). Şi a obţinuţi din prima 100 de puncte. Noua generaţie se pare că are o reflecţie mai puternică decât noi. 🙂
P.S. Cei 4 itemi lipsă or fi pentru citirea celor 4 texte.
P.S.2 În legătură cu P sau  strecurat pe tastatura română când apeşi shift + ?, nu pot decât să mă gândesc că ai o tastatură foarte mică , astfel încât:
~ atunci când apeşi pe shift – > degetul ajunge şi la tasta cu semnele \ | , care, la tastatura romană returnează â (şi iese  împreună cu shift);
~ iar când apeşi pe tasta cu ? -> degetul ajunge şi la litera p din stânga sus (şi, la fel, fiind şi shiftt apăsat, iese P). Altă explicaţie nu găsesc.
@SolAndi, tinerețea acompaniată de o minte frumos educată este viitorul nostru. Chiar trebuie să fie mai puternică decât noi generația nouă. Bravo!
– e posibil să ai dreptate cu 4 texte = 4 itemi lipsă, dar ceva acolo cred că înseamnă că ne cronometrează până la primul răspuns bifat, ori nu?
– nu, tastatura este una normală pentru un laptop mărime normală. Cred că am făcut ceva când am curățat-o cu soluție – spray special. Sau altă variantă ar fi că am un patruped care s-a mai aruncat pe ea.
P.S. ne mai jucăm. Și, bravo vouă!
Important e că există și se dezvolta bine analfabetismul.Cu un tineret varza , nici tu cultura generala, educație socială – nu mai menționez aia șapte ani de acasă viitorul este sumbru. O nație de amputați educațional e o nație ușor de prostit, de ce s-ar dori ridicarea nivelului?
numa’ atîta zîc șî mă-ntorc la lucru, c-am o zi…
hai să punem de-o chetă să-i luăm la șăfu’ la blog o pălărie, să hie dă purtat, să nu-l tragă curentu’ c-apăi nu măi produce texte d’astea să ne rîdem sau să ne inervăm; c-a ‘mnealui stă mai mult în colb, ba la spital la Găești, ba la sediu la Brio…dar-ar Bunuțu mai multe locuri cu praf de aruncat pălăria!
https://imgur.com/a/ISYtciE
Am făcut și eu un test de literație VII-VIII. Am vrut să-l fac cât mai repede și să mă bazez exclusiv pe memorie în răspunsuri, fără să mă reîntorc la text. La final văd că zice că am avut punctaj maxim (adică 100) la localizare informație (deși la un text am dat la ghici ordinea faptelor) și înțelegere, dar 81 la reflecție, iar scor de literație total 94. Textele propuse mi s-au părut interesante, mi-ar fi plăcut să am parte de așa ceva în școală. Mi-ar mai fi plăcut să se contorizeze undeva timpul și să se indice în raport unde am greșit.
PS eu am mai zis că suspectez că rata de analfabetism funcțional în rândul adulților este mult mai mare decât în cazul tinerilor, momentan răsuflu ușurată. :-)) și aștept cu interes testele de numerație și ce vor mai scoate oamenii de la BRIO. Și-o să-i invit călduros pe unii oameni de-i cunosc și care înjură vârtos ”tineretul ăsta varză și de c**at” să facă și ei testele. Just for fun, așa.
Reflecţia m-a răpus şi pe mine. Şi înclin să cred, la această categorie, că răspunsurile considerate corecte sunt cumva subiective. Corecte putând fi şi altele.
Cât despre ordinea faptelor, variantele erau prea clare şi puţine (doar 3). Era de ajuns să vezi că prima acțiune e cea de la propoziția 7. Şi era clar că punctul a) e corect, fiind singurul care începe cu 7. Adică nici măcar nu trebuia să le mai verifici pe celelalte de după.
Las’ c-o dăm noi pe brazdă. Propun ca pe lângă cheta de pălările a lui Costică, să exersăm zilnic ”reflecția” aia, la articolul zilei. Azi este vorba, desigur, despre cum părinții/adulții au la dispoziție un instrument prin care să redevină elevi. :-))
@Anduța, mulțumim pentru feedback! @Solandi, din nou, mulțumim! Ne place aici, mai venim 🙂 Apreciem tare mult că primim feedback constructiv, ne ajută enorm!
La vreme de seară iar am intrat pe Brio pentru că la vreme de dimineață am fost grăbită plus că am înțeles greșit. Înțelesesem să citesc textul o singură dată și să răspund din memorie. În fine. Deci am revenit și m-am aruncat la clasa întâi. Rezultat 100 deci nivel înalt al alfabetizării. Chapeau GMT! Doar că ai 56 de ani spre 57, ai studiat ani și ani plus că ai trăit, ai gândit etc. Nu pot să nu mă întreb: în clasa întâi cât aș fi obținut? O, mult mai puțin. Și am luat premiul întâi totuși. Poate că aș fi rezultat chiar analfabetă funcțional! Nu știu alți cetățeni români ce au învățat în clasa întâi dar eu doar literele, numerele, să citesc și să scriu. Să gândești înveți cu timpul. Să faci conexiuni, ohooo, păi îți trebuie ani buni! Deci la 7 ani ai un text nu simplu totuși, întrebări și 6 ore să răspunzi. Păi dacă nu înțelegi, ce nevoie ai de 6 ore?
Apoi m-am dus la clasele cele mai mari, șapte și opt. Surprizele au crescut. Am dat de un text de-al lui Jeni Acterian- am citit-o pe Jeni Acterian către 40 de ani, mai devreme nu m-a interesat. Și zicea despre Eugen Ionescu, cum că-i citise cartea Nu. Bun. Apoi, într-un dialog, numitul Eugen zice: scriu despre sensul tragic al existenței. Văleu, îmi zic în sinea sinelui meu, sigur aș fi rezultat analfabetă funcțional și la testul ăsta! Păi un copil de 14 ani știe ce este sensul tragic al existenței? Dar acolo, în pagina de jurnal, sunt foarte multe cuvinte, idei, absolut de neînțeles pentru vârsta respectivă.
Eu am auzit de n+k ori despre analfabetismul ăsta funcțional, doar după revoluție am auzit așa grozăvie, și foarte mulți intelectuali urlă pe net cum că noi românii am fi analfabeți funcțional. Serios? Pun pariu că acești intelectuali ar fi picat testele cu brio, astea de pe Brio zic. Ori școala românească a evoluat iar eu nu am aflat ori testele astea sunt făcute de oameni de pe altă planetă. Inutil că dau ca timp 4, 5, 6 ore dacă copilul nu înțelege. Și nu înțelege pentru că e copil nu pentru că e analfabet funcțional. Anumite răspunsuri le iei direct din text. Așa, și? Mergi la text și copii răspunsul. Ce dovedești cu asta? Pe noi când ne asculta la literatură, cartea era închisă pe bancă. Ne uitam doar în capul personal.