Ce mi-a plăcut (săptămâna 85)

A picat la țanc ! Cafeaua e gata , se pare că și selecția !
Duminică plăcută !

”Grea’ selecţia de astăzi.
1. Citisem articolul în ziua apariţiei şi pe măsură ce citeam îmi imaginam un carusel al cărui ax era Sistemul iar în scaune se ridicau şi coborau alternativ participanţii şi aspiranţii la victorie. Şi fiecare avea iluzia că a învins când era sus, deşi nu ştia ce ar putea face practic cu acea victorie. Şi tot aşa, caruselul se învârte neîncetat. Poate se va opri pentru o vreme când cineva va veni şi cu ceva idei nu doar cu scaunul de carusel.
2. Tot timpul patronii au mizat pe faptul că sunt mulţi şomeri şi au încărcat necontenit fişa posturilor. Am văzut cerinţe aberante pentru un post de secretar/ă; practic un/o tânăr/ă cu două facultăţi, cunoştinţe de engleză şi apt/ă a folosi n aplicaţii pe calculator abia poate ridica ochii la un post de secretar/ă plătit cu salariu minim pe economie, cu program „à la cum vrea muşchiu’ patronului” şi mai e şi tratat/ă cu superioritate de unul cu 10 clase dar care are o ‘afacere’. Şi uite că se ajunge şi la asta – forţa de muncă există dar nu mai acceptă umilinţa.
3. Impresionant. Totul. De la prima literă la ultimul punct. Copleşitor. Am senzaţia că Oameni ca domnul Stan nu mai există de mult. Poate pentru că generaţiile de după s-au urâţit an de an, acum la loc de cinste este banul şi poziţia pe cele mai înalte crăci din copacii junglei; intelectul şi erudiţia au rămas modest la firul ierbii departe de cei cocoţaţi ‘în vârf’. Mă întreb cât îi mai suportă copacii? Cât mai au copacii până la ziua în care să hotărască o sinucidere în masă, ziua când toate crengile să se rupă scârbite, doar ca să scape de povara hidoasă? Acolo jos, la firul ierbii şi la rădăcinile copacilor, ar putea să mai existe oare o speranţă?
4. Când tehnologia face atât de multe în locul nostru şi ne e mai comod să înghiţim fără să mai rumegăm posmegele inmuiate, atrofierea ne cuprinde milimetru cu milimetru. Şi din umbră, la pândă, stau hienele cu mâna pe manete, să ne aducă la nas ultimele informaţii, informaţiile Lor, ştiind că ajung direct la ţintă fără nicio analiză.
5. Foarte adevărat. Întotdeauna vorba dulce mult aduce şi iertarea aduce incomparabil mai mult bine decât face o critică sau o pedeapsă. De ambele părţi.
6. Până va câştiga la loto în loc de chei totul va funcţiona cu activare vocală sau facială şi va trebui să găsească altă întrebuinţare pentru bani. În locul cheilor fără număr. 😀
7. Poveştile pescăreşti au început de mult să contamineze şi alte tipuri de poveşti…
8. Ce pot să spun, e clar că doamna are o problemă, la fel şi cei care au aşezat-o în acea înaltă funcţie. Şi da, nu e treaba nimănui cum alege dumneaei să îşi trăiască viaţa şi să îşi etaleze ‘imaginea’ de fostă miss, însă e problema tuturor părinţilor dacă toate astea ajung în raza vizuală a copiilor lor, la şcoală. Decenţa se afundă încet-încet în mocirlă.
9. Nu mă pricep la maşini şi mi se pare o adevărată aventură să cumperi o maşină, fie ea veche sau nouă.

1 iar m-am speriat
2 multinaționalele au un pas în fata acestui articol
3 Victor Petrini
4 are dreptate
5 corect
6 am fost la tara și am scăpat telefonul în wc din fundul curtii! Se întâmplă! În alte situații ești mult mai atent după ce pățești o chestie d-asta.
7 –
8 trece și asta
9 nouă

Mihai, mi-a plăcut mult selecția de azi. Mi-a venit să plâng la articolul cu iertarea.Noroc că mi-am amintit la timp că o cotoroanță nu plânge. Foarte tare și nr.1. O duminică faină în continuare tuturor.