Text scris de Gabi.

Românii sunt un popor credincios, evlavios, care respectă tradițiile creștine. În special pe cea mai importantă dintre ele: să fie cele cuvenite pe masă.

Pentru că importanța sărbătorii e direct proporțională cu cantitatea de hrană pe care se pregătesc s-o îngurgiteze, de Paște, un creștin care se respectă nu se întoarce de la piață fără cel puțin juma’ de miel și șaptezeci de ouă. „Să simți că e sărbătoare” îți explică gospodinele pe care le întrebi ce fac cu atâta mâncare când toată familia lor e formată din două persoane. Trei, dacă trece și ăla micu’ după înviere.

Nu-mi dau seama dacă mulțimea de feluri de mâncare pregătite cu același tip de carne este dovada unei imaginații bogate sau, din contră, o lipsă a ei. Oricum ar fi, dacă ești invitat pe undeva nu te aștepta să te ridici de la masă mai devreme de câteva ore.

O să începi prin a lăuda dibăcia gazdei care s-a întrecut pe sine mozolind o noapte întreagă la cele 60 de ouă roșii sau multicolore. Emoționată toată va recunoaște c-a făcut și câteva în plus, ca să fie dacă se mai sparg la vopsit. Nu multe, vreo 50. Apoi veți trece la antreuri, drob de miel și brânză de oaie. Invers nu se poate.

Exact în momentul în care te întrebi ce-o fi făcut cu capul mielului, doar se lăuda c-a luat unu’ întreg, o să observi oala cu ciorbă pe masă. Ghici peste ce vei da cu polonicul? Exact. Dintre bucăți de morcovi și frunze de leuștean, capul mielului îți va zâmbi șăgalnic. Dacă nu știi cum arată, NU te apuca să cauți imagini pe net!

Ai depășit momentul cu ciorba? Bun! Pentru o perioadă, nimic nu te va mai putea atinge.

Între timp gazda continuă să deruleze celelalte feluri specifice: stufat de miel, spanac de miel, friptură de miel. Dacă are o imaginație bogată și veleități de MasterChef, poți să te aștepți și la niște compot de miel sau ciocolată de casă cu miel.

Pe final, îți aduni toate puterile, bagi două pastile de Colebil, niște Triferment și-un “tatăl nostru”, apoi te rogi în gând să n-aducă și pasca. Doar așa fusese lansată invitația: „Haideți la noi de Paște, ciocnim un ou, măncăm niște pască!”. N-ai avut noroc, pasca poposește triumfătoare pe masă. E cel mai bun moment să-ți aduci aminte că ești alergică la gluten.

Când în sfârșit ai scăpat și te hotărăști să pleci acasa pe jos ca să mai dai jos din “miel”, în centru te proptești cu nasul în decorațiunile lu’ madam Firea.

Abia atunci ți se face rău.

P.S. Televiziunile respectă și ele din plin tradițiile. Dacă de Crăciun avem „Singur acasă”, de Paște nu poate lipsi „Iisus din Nazareth”. Să arunce primul cu piatra ăla care nu-și închipuie că Iisus arată exact ca Robert Powell.

mihai_vasilescu_iisus