Mă bucur că n-ați prins vremurile când în țara asta un video costa cât o mașină nouă (no kidding), un televizor color cât trei-patru concedii la mare (și nu la cort), iar un calculator era doar o chestie aspirațională la care cei mai mulți oameni puteau doar să viseze.
Da, chiar și în ziua de azi, când nici măcar nu mai țin minte câte calculatoare am schimbat, mi-l amintesc foarte bine pe primul. Am dat 500 de dolari pe el și, credeți-mă, în ’98 sughițai serios când scoteai din buzunar suma asta. Dacă nu mă credeți, dați un search pe google să vedeți cam cât costa pe atunci o garsonieră.
Dar problema n-a fost neapărat cât am dat pe el, prețul putea fi considerat un chilipir, iar eu un norocos că l-am găsit la banii ăia. Nu, adevărata problemă a fost că primul meu calculator era o janghină cârâitoare care se bloca din orice și a cărui placă video trebuia răcită ca motoarele în doi timpi de pe vremuri. Well, credeți că mai conta? Eram fericit că-l aveam și p-ăla și că în momentele în care se mișca decent puteam să bag o fifa liniștit.
Iar asta se întâmpla pentru că nu prea aveai de unde alege. Pe piață oferta era extrem de săracă și prețurile foarte mari. Pentru „râșnița” despre care tocmai v-am povestit m-am milogit vreo două luni de un prieten care învârtea niște combinații, de mi l-a scos așa de „ieftin”.
Și-a durat ceva până s-au rezolvat lucrurile, iar piața liberă și-a spus cuvântul și prețurile au coborât la un nivel normal. Practic, acum nu mai există niciun motiv pentru care n-ai avea în casă un pc decent. Iar prin „decent” înțelege fiecare ce vrea. După necesități și după gust, cum s-ar zice.
Uite, că tot vine Paștele acuș, mă gândeam că poate vă faceți o bucurie și vă schimbați calculatoarele. Stați, nu săriți vechile scuze „nu e o prioritate acum” sau „am allte chestii mai importante”. Nu vă repeziți, zic, c-am găsit un distribuitor mișto, ABD Computer, care are prețuri de dumping în perioada asta. Practic poți să-ți iei un laptop începând de la 469 de lei! Nu știu cum să vă spun, dar un fumător cheltuie mai mult pe țigări într-o lună.
De-aia ziceam, n-ar fi drăguț să vină iepurașul țup-țup cu un laptop în traistă? Știți cum merge cu drob și ouă roșii? La marele fix.
Bai, in 99 m-am lovit si eu de o frumusete de pentium III cu cd-rw care era miezul in oras la mine, cel putin, am facut senzatie cu cd-uri cu muzica in oras pentru auto :)). Si stiu ca i-am cumparat o placa video pe PCI de 32Mb de la Cougar. O splendoare, ma cam certam cu tata pe el… dar asta-i :)).
@Alexandru, titlul iniţial fusese „primul pentium nu se uită niciodată”.
eu am avut prin ’91 un 286 adus de o ruda din america cu mari sacrifici. Il luase pe nimic de la un flee market dar nu il putea introduce in tara ca era nu stiu ce lege comunista cu masina de scris.
Ma rog au reusit ai mei pana la urma sa il treaca. Pe urma l-am imperecheat cu o imprimanta matriciala si un modem de 2400 cu care ma legam la intraneturi si faceam bani in clasa cu lucrari tiparite :). Bine babacu platea de ii iesia pe nas convorbiri. ehh ce vremuri.
@radu, internet din ăla cu conexiune dial-up, nu? Ce vremuri. 🙂
Un fel de dial-up. Sunai la niste numere de telefon si intrai pe o retea interna de unde adunai diverse cu telnet daca imi aduc eu bine aminte. Primul cont de dial-up l-am avut abia in ’96 si sunam la liceu si de acolo intram in retea de unde trageam un pic de net atat cat sa ai email si putin ftp dat de o fundatie (multumim domnu So..s 🙂 ). btw in ’96 tot fundatia ne daduse niste Pentium… eram cei mai bossi bossilor.
Nu era internet, erau BBS-uri. Probabil sunai la mine, sau la altii care tineau un BBS pe vremea aia si cautai prin . Cop inca tine lista lui de BBS-uri de prin ’95, la http://cop.tfm.ro/cum-a-inceput-internetul-in-romania/ 🙂
Eu am avut târziu primul calculator, îmi amintesc că l-am luat în rate 🙂 și forțată de împrejurări. Eram în facultă, aveam de făcut o lucrare și neavând calc, am rugat-o pe o colegă să mi-o tehnoredacteze. Acesta a fost așa drăguță încât nu doar că mi-a tehnoredactat lucrarea, dar a mai făcut două identice 😛 Una pentru ea și încă una pentru prietenul ei, coleg de-al nostru. Am luat toți trei patru, eu mi-am pierdut bursa, dar m-am ales cu un calculator 🙂
Am salvat linkul, sper să nu fie nevoie prea curând, dar las’ să fie acolo 🙂
@lotusull, de ce speri să nu fie nevoie?
Păi aș prefera să mă mai țină ăsta de-l am acum 🙂
@lotusull, te ţine, nu te ţine, la un moment dat tot schimbi. 😉
Pana in 2000 n-am avut pc acasa. Asta daca nu punem la socoteala HC90-ul atasat la televizorul Sport alb-negru. Nu mai tin minte ce specificatii avea primul pc. Stiu doar ca am fost fascinat de monitorul Taxan de 17 inch cu boxe incorporate(o raritate pe atunci, naiba stie de unde facuse rost taica-meu de el) si, un pic mai tarziu, de cd-writerul cu care am facut o groaza de bani. Dar doar de la cunoscuti, ca nu eram genul de tarbagiu in piata.
Acu’, daca ma intrebati ce am acasa, habar n-am. Deschid pc-ul o data pe luna ca sa umplu stickurile de muzica si desene animate si cam atat. Smartphone-ul are tot ce-mi trebuie. In plus, stand aproape non-stop la munca pe scaun cu ochii in monitor, nu prea mai am chef de asa ceva si acasa. O sa arunc un ochi la baietii astia de la ABD, poate gasesc vreun laptop mai interesant, ca sa nu le mai caram, eu sau sotia, in fiecare zi pana acasa si inapoi.
@Ionut, stai un pic. Ai avut HC? Ești un zeu.
@Mihai, un zeu mai mic, asa, Ca HC-ul meu n-avea nici Floppy, nici casetofon cu counter. Ma plang acum, ca atunci eram fericit.
@Ionut, aaa… păi și ce făceai cu el fără astea? Cum încărcai jocurile?
@Ionut – eu am început cu un CIP 03. Cam ce discuţii sînt acum cu PS vs. Xbox vs PC erau atunci cu HC vs. CIP. The good ol’ days…
@Mihai, casetofon aveam, dar era simplu, fara counter, asa ca faceam semne cu pixul pe casete ca sa stiu cam pe unde sa derulez pentru un anumit joc.
@Stefan, acum aud prima oara de CIP. „Ol’ days” intr-adevar, dar cu „good” nu-s de acord. 😛 Nimic nu ma bucura mai mult decat ca am apucat vremurile actuale si n-am ramas „intepeniti” in acea epoca de piatra a tehnologiei.
@Ionut, și derulai cu creionul? 🙂
Nu derulam cu creionul. Scosesem protectia de la slotul (ce actual suna – slot 🙂 ) unde se baga caseta si derulam pana vedeam ca sunt aproape de semn.
Tocmai mi-am dat seama ca tehnologia a evoluat atat de rapid la noi, incat exista oameni cu doar vreo 5 sau 6 ani mai mici decat mine care habar n-au despre ce zic eu aici.:) 🙂
Tot calculator se numea şi dacă avea numai ecran alb-negru, sistem de operare CP/M şi 2 unităţi de floppy disk de 5 1/4″. Se chema Junior, şi era făcut chiar în România. Asta era în ’90. Apoi am trecut pe ceva mai „serios”, un Robotron (made în RDG) cu ecran verde-negru, cu hard disk Winchester de 20 MB şi o unitate floppy de 5″. Procesorul era un 8086 (adică XT) şi mergea la o frecvenţa turbată de vreo 6,5 MHz. Alea erau vremuri. După aia am trecut la un 286, 386 SX, nu le mai ştiu şiru. Asta dacă tot aşa, un calculator Tim S (creat la Timişoara) se pune deci că şi calculator, compatibil fiind cu Sinclair Spectrum !
Comentariu beton!11
@Sorin, wow, m-ai lăsat cu gura căscată.
Pentru primul meu calculator vreau sa multumesc inca odata armatei române si aplecarii catre ciubucareala de care au dat dovada niste experți în calculatoare înrolati pe un salariu mic. Pe vremea aia depozitul de calculatoare nu reusea să scoată asa scula…
Pretul a fost bun, doua solde si o burtă de bere
@Redoo, depozitul de calculatoare? Târziu, man, târziu.
Frate, io-s crescut la tara, traditionalist-sanatos…bateam mingea, jucam pac-pac, ratele si vanatorul si bine’nteles, ne uitam la filme porno si d;alea cu van damme
@Redoo, miseparecorect.
Primul meu computer a fost luat la mana a doua, adus din State de o firmulita de apartament. Habar n-aveam ce cumpar, dar a tinut cativa ani si si-a facut treaba impecabil. Cu exceptia laptop-ului pe care il am acum, a fost singurul computer care a facut fata evolutiei tehnologiei cativa ani.
@Anouk, ai avut noroc. 🙂
@Mihai, ….”prost să fii noroc să ai”. Cam așa a fost la mine! :))
În ’92 am avut de ales între un deck Maiak şi un HC91 de încărcai jocurile de pe casetă şi aveai sistem de operare basic. Am lăsat dracu’ Maiaku’ şi am ales HC-ul. Am făcut la bani în perioada liceului cu jocurile de tip pac-man, formula 1, paperboy….ce vremuri…..
P.S…şi acum mai am casetele cu jocuri ?
@diabolic, te înțeleg perfect. Dă-l naibii de Maiak.
@Frățică, aveam MTV-ul, ce să mai fac cu Maiak-ul ?
@diabolic, exaaaaaact. :)))
Pentium MMX 166MHz Tillamook, in 97.
Avea HDD de 3.2 GB si placa video de 2 MB era o BESTIE.
@MuciFICATorU, chiar ERA o bestie.
Am ajuns la vârsta la care ,, moștenesc,, de la fiul meu calculatorul atunci când și-l schimbă pe al lui. Dar primul calculator cred că l-am avut prin 99. 🙂
@9, pfff… :))))
2002, Compaq Presario, 650 MHz procesor cu 64 MB de RAM, luat în rate, cu doi giranți, pe trei ani, la 7.700.000 lei d-ăia vechi. Ar funcționa și acum dacă nu mi l-ar fi ”reparat” nepotu-meu. Când îl desfăceai ziceai că-i avion de vânătoare: toate componentele erau pe plăci separate, rabatabile-n șasiu…
@VictorR, i-au rămas piese, nu? 🙂
Primul calculator nu-l mai am, dar am primul laptop, ca scriu de pe el.Are 10 ani.
@Batranu’, băejnebun! Serios?
Eu in 93 am avut primul pc,cyrix 386 ma jucam castle of wolfenstein si doom 1.Pe urma P II cu CD-ROM Teac 4x.
@edelweiss, aaa, ce uitasem de Teac. 🙂
Castle of wolfenstein era o nebunie: toţi colegii mei jucau şi i-am dus jocul şi fiului meu. Toată ziua ne strecuram pe lângă ziduri. 🙂
Mai am prin beci asa : un monitor de Pentium, greu rau, porneste in vreo 15 minute…casetofon cum se aduceau imediat dupa revolutie, cu joc de lumini pe boxe, ce hit or fost si alea la vremea lor…
@Batranu, am avut un monitor „Sun” care fusese le vremea lui flag-ship și costase peste 2000 de dolari. Când am vrut să-l arunc ne-am chinuit doi oameni cu el și abia făceam față. 🙂
Htc 91 rulz, tv sport alb negru si casetofon hitachi. Casete cu jocuri la greu. Parca in 98 pentium 386. Primul laptop abia in 2006, un hp.
@Marius, mi-aș fi donat un rinchi pentru un HC cu casteofon.
@Mihai posibil chiar sa mai functioneze hc-ul. daca nu uit chiar o sa incerc un joc de pe caseta.
Ehe…si cand se bloca caseta cu jocul aproape de sfarsit…aveam un walkman care era dedicat pentru treaba asta. Din trusa mai facea parte un creion pentru derulat alaturi de biblia din care rosteam rugaciuni cand incepea jocul sa se incarce
@Alex, ai avut walkman? Moamă, ce chiaburi am pe-aici. 😀
Era special pentru un calculator HC. Ulterior cand am trecut la HC 2000 cu ditaiiiii unitatea de dischete jucam in alta liga. Tin minte, era pe undeva pe la Aurel Vlaicu un magain cu dischete de jocuri….ce vremuri
La modul cel mai serios ,nu am avut calculator.Am cumpărat acum câțiva ani un laptop și am l-am descoperit pe de Tony Poptamaș.
Acum nu mai am nici laptop.
@Paco, ooo… maestrul Poptămaș. Ce-o mai face?
Se pare că trăiește. Azi dimineață mi-a confirmat Doamna.Citez:
,,Iară a pus o tâmpită pe Facebook ceva cu idiotul de Poptamaș”.
HC-ul pe care il am si acum dupa care „revolutia” un 386 cu monitor alb/negru,HDD de 20 MB, 64 Kb RAM, fara unitate CD-ROM si fara mouse (istetii sa nu creada ca avea touch-screen)
@sorin, ai HC-ul și acum și MERGE?
Nu mai am alimentatorul….ultima data mergea…am facut odata curat in incarcatoare si din neatentie i-am aruncat alimentatorul…
@sorin, pfff…
Prin ’96 am avut primul calculator.A fost un efort de grup.Nu mai stiu ce era,dar aveam un casetofon cu care incarcam jocurile……care casetofon si-a dat obsescul sfarsit la un moment dat.Si am stat o noapte intreaga sa scriem linii de cod,ca sa „bagam” un joc stupid.Peste 5000 de linii de cod.A naibii pana de curent care a fost dimineata
Oare de ce-mi amintesc si acum cu placere de acel moment in care am reusit sa fac un om de zapada pe HC in Qbasic? La fel patesc si acum cand imi amintesc de laboratoarele de informatica din Politehnica in 93, cand veneam de dimineata sa prindem libere cele doua 386 (restul fiind 286) ce aveau monitoare color.
Oameni buni, să mor și nu ințeleg păsăreasca de azi…o fi de la culoarea părului, vârstă sau… Eu am văzut/chinuit primele dăți calculatoare cu monitor cu tub alb-negru și profa(da, era a 9-a) se chinuia să ne invețe cum să creăm fișiere/foldere( naiba știe ce voia ea să ne invețe că nu știa să explice neam) in MS DOS… Deeeeeci, era rupereeeee? nu știam, calculatoarele se blocau in draci, se incingeau și trebuiau scoase din priză? nu lucram decât max 10 min pe oră și nu ințelegeam nimic. Biata profa(abia ieșită de pe băncile scolii) se străduia să explice ceea ce nu cred că ințelegea nici ea:” Calculatorul e viitorul!” Și ne-am chinuit cu râșnițele alea ce se voiau calculatoare până a renunțat profa? s-a mutat la liceul de mate-info??? după atâția ani mi-ai adus aminte de deviza ei:”calculatorul e viitorul!” Când mi-am permis să am un calculator, l-am pus pe fratele meu să-l „facă” așa cum mi-l doream? piese specializate pe jocuri, leduri, carcasă „cu vedere” la interior, mănâncă jocuri?
Mi-ai rascolit amintirile omule. ’97. P4-266, accelerator grafic (sanki) dvd si…..si….monitor de 14″. Win95. Hard de 4G, 128M ram (lol). Internet prin telefon. Ce vremuri dom’le, ce vremuri, pffff….
eu pot sa descriu PC-urile prietenilor de prin anii 2000. tot cu lux de amanunte. La mine a ajuns tarziu, dar caraia corespunzator
Da… desi nu am prea prins (si sa stiu ceva despre ele) un Pentium 2/3 sau asa ceva… Sempron-ul 2200+ nu il uit… din 2006 (bine, ele aparusera prin 2004)… dar e primul pc cu care am invatat mai tot despre ‘lumea asta'(aveam placa video integrata si 256mb ram cu hdd de 60). Good times!
Pentru cei care cumpara de la ABD, va rog eu sa nu fiti zgarciti si sa nu va luati ceva cu sub 4GB RAM… in zilele noastre nu vrei un laptop/desktop cu 2GB, crede-ma.
Uite unul ok daca cauti un laptop second si nu ai pretentii mari: ABDT430B. Ca sa poti face ceva si peste 2 ani pe el.
Felicitari si multumesc pentru articol Mihai! ?
Păi când îi spun bunicii că e mai bine ca nu am prins ,,vremurile bune” de ce mă ia la ceartă? ?? Că ,,Ce știți voi tineretul din ziua de azi ce e bine și ce nu e dacă voi aveți totul la dispoziție și nu știți ce e munca.” urmat bineînțeles de ,,pe vremea mea era mai bine cu lume mai simțită și oameni gospodari” fără să realizeze ca acum sta cu o pensie de 500 lei după 30 și ceva de ani de munca…..?
eu am prins vremurile de care spuneai , VHS si TV ” in culori ” .
asta inseamna ca primul calaculator a fost un
HC85 . Jocurile erau pe caseta audio si se incarcau cu un casetofon livrat cu calculatorul dura minim juma’ de ora si asta daca nu cumva dadea eroare si trebuia sa repeti distractia
@hagiufa, știu exact ce zici. Am avut unul pe mână două zile. N-am dormit niciun minut. 😀
primul a fost un hc90 , da` nu am mai avut bani si pentru un monitor de ala verde-negru si parca eram un posesor de BMW fara bani de benzina . era tare complicat , aia bogatii aveau chiar si casetofon special cu numarator . au trecut anii si au aparut pentium-urile
cu monitoare color . pfff , ce ranjet am avut pe fatza cand a pornit primul Personal Computer si un maestru` a instalat un joc pe harddisk de pe cd-rom .
@Shoric, nu vrei să știi cum am rămas eu când am văzut prima dată fifa. 🙂
primul pc i l-am luat lu’ fi-miu in ’99, avea 9 ani.
a falimentat societatea la care lucram pe-atunci si cand am plecat am cumparat fiecare calculatorul pe care lucram, un 486. basca o imprimanta cu ace.
n-am avut ce face, toata copchilaraia cartierului era la mine cu Mario, si Aladin, si minesweeper.
da’ primul calculator pe care am lucrat era unul romanesc, mic, nu mai stiu, oare Felix ii zicea?
acuma, ce cade de la fi-miu, raman la noi, ba am mai dus si pe la birou.
iar pe video, asa e, am dat toti banii de la nunta, 🙂 , ba am mai pus si-nca ceva ca venise inflatia intre timp si n-au mai ajuns de-o Dacie – moda vremii!
Ce vremuri… HC-91 cu monitor verde-negru, incarcam jocurile de pe caseta. Am suferit intens ca nu am avut floppy de 5,25. Apoi au venit un 286 cu monitor color, dial-up-ul, walkman-ul si MTV-ul cu Beavis and Butt-Head.
In ’88 ai mei au cumparat cu chiu cu vai o Skoda S100 fabricata in 1977 cu 50000 lei. In ’90 au cumparat si un video (deh, era la moda sa ai asa ceva si cine nu avea „nu era in randul lumii”, ca sa o citez pe sora mea) cu 56000 lei.
Primul meu calculator a fost un CIP 03, achizitionat prin 1991 si a costat 14000 lei. Era chinul de pe lume sa bagi un joc pe el, ba agata caseta, ba dadea eroare si dupa ce reuseai sa incepi jocul, la un moment dat se reseta din cauza supraincalzirii.
Al doilea calculator a fost un Pentium 1 la 133 MHZ si a costat echivalentul a 300 de dolari. Un Pentium 2 era 500 de dolari si ai mei nu aveau atatia bani.
Primul calculator 286 la care m-am jucat a fost prin ’88 şi avea 2 lucruri foaaaartee interesante- Tetris şi un gen de horoscop cu sinusoide pe sănătate, bani şi dragoste.
Dar țin minte şi acum primul meu 486, încărcam Windowsu’ 3.1 de pe vreo 14 dischete. Şi joaca cu Dune şi Prepelix.
Iar prin 2000 cine dădea 30 şi ceva de meleoane pe un Pentium 4 cu placă video de 64M, Hdd de 40G şi modem dial up intern?
Primul meu calculator a fost un 386.
Jucam prepelix si gaina.
A fost super
Îţi place sau nu:
0 
0
Ce amintiri … HC 91 plus casetofon special pentru el, în 96, jocuri pe caseta, stăteam pana sa încarce iar la final dădea eroare. Da cel mai mult îmi plăcea ” să scriu” desene, forme geometrice , programe mic. Pana sa strâng bani de un HC 2000 care avea discheta, am plecat la facultate si a dispărut pasiunea.
in 92 aveam 286. in 94 aveam 386.
in 96 am trecut la 586.
in 2000 aveam amd 2200+ pentru care am dat 24 de milioane. adica fix cat am dat acum 2 luni ca sa-mi iau masina.
numa 100 de euro era hdd-ul de 120 de giga.
âsi acum mai am 586-le, de exemplu, functional.
Erau cum erau calculatoarele vechi dar aveau ele un farmec aparte care nu o sa-l mai simtiti niciodata, ce jocuri erau atunci, acum oarecum jocurile sunt toate similare, ideile relativ epuizate; in vremurile acelea practic tot ce iesea la rampa, era inovativ prin simplu fapt ca avea o tema diferita sau alte abilitati. Acum am i5 si joc mai toata jocurile dar parca tot nu au reusit sa ma captiveze ca cele vechi.
Foarte adevarat, primul calculator nu se uita niciodata 🙂
Imi amintesc primu calculator care stateam mai mult sa apas butonu reset decat sa-l folosesc :))
Eheee… ce vremuri. Nu ai cum sa uiti prima iubire si primul comp :))
Amintiri, amintii…
Primul calculator cumparat cu banii mei a fost un 386 SX in 1989. Dar primul calculator cu care am interactionat (prin intermediul cartelelor) a fost un Felix 256.
Dupa accea un computer cu discheta floppy de 8″ folosind systemul SFDX, in practica la ICEMENERG. Si dupa aceea Felix M18/118, system de opereare CP/M, tot cu dischete mari. Apoi Junior, Robotron si Tim-S.