Hai să vă spun o chestie pe care mulți dintre voi deja o știați. În Paris aleargă (gen, jogging) o mulțime de oameni. Și când spun o mulțime, uite, ca un exemplu, în dimineața asta la 10:30 în Jardin du Luxemburg nu-i puteai număra pe cei care alergau. Nu că erau mulți, erau mult mai mulți decât cei care mergeau normal, erau practic peste tot.

Și ce-am văzut în Jardin du Luxembourg se poate extinde lejer la toată zona centrală a Parisului. Am văzut, probabil, mii de oameni, ieșiți să alerge, în astea două zile de când batem străzile p-aici.

Dar faza cea mai tare este că am văzut și extrem de mulți pensionari alergând. Iar când zic pensionar, nu mă refer la cei de o vârstă cu mine care mai avem un pic până să ieșim la pensie, când zic pensionar mă refer la oameni pe care se vedea clar c-au trecut binișor de 70 de ani.

Iar treaba asta, prieteni, n-are absolut nicio legătură cu nivelul de trai. Treaba asta are legătură cu ceea ce se cheamă „mentalitate” și „educație”. Da, da, puteți să-mi spuneți ce vreți, eu sunt convins că ține și de educație.

Nfine, cert este că după ce i-am văzut pe septuagenarii de pe aici mișcându-se mai cu talent decât mine (nu toți, dar destui), mi-am jurat că n-o să mă mai văicăresc niciodată când plec spre supliciul zilnic de pe bandă.

sursa foto: freepik.com