Ce mi-a plăcut (săptămâna 288)

1. Ma laudam acum o saptamana ca am facut prima doza, luand decizia asta chiar daca fiica-mea inca suge si statistici nu prea sunt in privinta asta, cu gandul sa ne protejam amandoua. Si ghici, miercuri face febra mare, ajung la doctor urgent iar vineri la test e confirmata covid. E pe tratament de miercuri, la inceput injectabil, acum ca suntem carantinati il ia pe gurita. E intepata toata ca s-a deshidratat si i se spargeau venele cand ii baga branula. Ma rog sa fie si sa fim bine. Eu sunt sigur pozitiva, nu m-am testat dar simptomele sunt clare iar mama vaccinata cu Pfizer e si ea pozitiva. Si soacra-mea se plangea azi la telefon ca ii e rau de peste o saptamana si ca „asta e sfarsitul”, ca e pozitiva. Fmm, si copilul meu, de unde o fi luat? Ca nu ne vaccinam ca ne cresc pene. Mama in aprilie cand s-a dat drumul la programari in avans si am reusit sa ii gasesc loc mi-a zis ca motivul principal pt care se vaccineaza este copilul meu si eu, fiica-sa. Pe soacra a durut-o undeva, de ce sa se gandeasca mai departe de cercul in care traieste..
Pana una alta numar zilele si ma sperii la fiecare stranut al copilului, sa nu se agraveze, momentan e bine.

3. „Cum spuneam și mai sus, abilitatea asta de a reduce disonanța și a nu-ți asuma niciodată responsabilități se vede peste tot în țară, iar pandemia a făcut-o și mai evidentă. Ai oameni care au pierdut rude din cauza Covid-19, ai căror prieteni i-au părăsit pentru că nu le mai suportau delirul și care nici acum nu sunt dispuși să admită că s-au înșelat. Nu să se vaccineze, că aia e alegerea lor, ci doar să admită că „băi, niciuna din previziunile mele n-a avut niciun sens, boala e reală și eu sunt cam prost și nu le am cu medicina”. Nu, domne, au fost induși în eroare de stat, e o conspirație, restul sunt proști, se lasă duși de nas…”

Fix prin asta trec eu acum. Am un cumnat idiot de vreo 30 de ani cu opt clase, parazit pe pensiile părinţilor care nu are acumulat un an pe cartea de muncă şi a fost cocoloşit de tac-su şi mă-sa pentru că este bolnăvior şi are mânuţe prea fine pentru muncă fizică. Ei, idiotul ăla care trebuia să aibă grijă de „sponsori” l-a ţinut pe socru-meu, adică pe tacs-o, 7 zile în casă cu tuse şi degradare fizică vizibilă pentru că „este doar umpic răcit la plămâni”. Au trecut zile în care nimeni nu a ştiut nimic şi când a aflat nevastă-mea, s-a dus peste ei şi când l-a văzut cum era a sunat imediat la 112, dus la spital, testat rapid, pozitiv Covid. A urmat noaptea minţii pentru că socru a refuzat internarea în spital deşi era cu saturaţia oxigenului la vreo 80% şi cum era conştient a semnat cu mâna lui externarea pentru că nu vroia să moară în spital. După aia a urmat calvarul, starea lui s-a deteriorat rapid, a fost dus şi internat cu forţa la spital cu oxigen, după a fost trimis la ATI şi de acolo la morgă.
Toţi, socrul, soacra, şi idiotul nevaccinaţi pentru că, mai aşteptăm să vedem dacă moare Marian&Miha, singurii vaccinaţi din familie şi nu au avut încredere în îndemnurile noastre de a merge să se vaccineze… aaa, noi nu… mai aşteptăm să vedem ce zice copilul nostru cel mic, Mihăiţă, cel cu opt clase dacă este bine.
Idiotul ăla nici acum nu vrea să accepte că poate el a fost cel care l-a infectat pe taică-so deşi toţi ştiam că a avut o răceală şi-i cam curgea nasul.
PS. Idiotul s-a dus să facă prima doză de vaccin doar în momentul când tacs-o a fost dus cu ambulanţa la ATI şi a realizat că e groasă treaba şi că poate e posibil să piardă şi ultima lui sursă de venit, care este soacră-mea, care la rândul ei tot amână să se vaccineze.
PS1. Am fost „folosit” de idiot pentru că aveam certificatul verde şi aveam acces peste tot unde se cerea inclusiv la privat unde vroia să scoată o poză cu taică-so pe care să o pună pe sicriul închis şi ăia i-au dat cu jet fără acel certificat verde. Am rânjit umpic când se ruga de mine: Hai, te rog, la DM să scot poză cu tata că pe noi nu ne primeşte una de acolo fără certificatul verde.
Mie îmi este ciudă că nu am putut fi un influensăr mai bun ca un parazit cu opt clase.
PS2. Azi am aflat că un coleg al nevestei şi-a pierdut ambii părinţi la interval de 4 ore. Toţi nevaccinaţi şi părinţii au refuzat internarea în spital.
Nu ştiu, nu pot să-mi explic reticenţa unor oameni faţă de spitale, cel puţin în cazul socrului meu care nu era un om religios, dimpotrivă, se lăuda că în armată a fost sanitar şi că învăţat să facă injecţii pe colegi dar a ales să să creadă că ştie el mai bine cum este cu virusul ăsta.
PS3, alt prieten, tot la vreo 60 plus, i-a trecut glonţul pe la ureche. Azi am discutat cu el. Norocul lui a fost că la primele simptome „mai ciudate” şi-a făcut teste rapide a sunat medicul de familie care l-a trimis la urgenţe care l-a testat PCR…pozitiv, bla, bla,bla…monitorizat cu oxigenu, tensiune, luat reţetă, trimis acasă cu recomandarea că în caz de ceva să sune direct la 112. Mi-a zis franc: Nu m-am vaccinat pentru că mă uitam la TV şi ba era doamna doctor oftalmolog Monica Pop care zicea că vaccinul nu e sigur, ba alt medic că nu ştiu ce teste mai trebuie făcute… şi a ales să nu. Bolnav cu diabet i-a confirmat medicul de familie că poate a fost un norocos că a făcut anul trecut, prin decembrie, vaccinul antigripal.
Io nu prea sunt un om sociabil, dar forţat de împrejurări, am văzut realitatea şi am tras o concluzie. Majoritatea oamenilor nu se vaccinează pentru că sunt speriaţi în primul rând de sistemul medical sau de cum arată majoritatea spitalelor din România. Eu, sincer, am o fobie la tot ce înseamnă spital că odată intrat, am aşa o impresie că o să mi se întâmple ceva rău.