Abia așteptam să mă urc la volan să plec spre Vâlcea. În naivitatea mea, credeam că, fiind prima zi de Crăciun, traficul va fi inexistent, că drumul în sine va fi o adevărată plăcere și că în sfârșit mă voi relaxa făcând unul dintre lucrurile care-mi plac cel mai mult: să conduc.

Well, traficul n-a fost nici pe departe inexistent, dimpotrivă, aglomerat spre foarte aglomerat, prin urmare au fost ceva probleme și cu plăcerea și relaxarea care s-au transformat în nervi și tensiune.

Totuși, a existat și o parte bună, pentru că, pe când mă uitam uimit la șoferii încrâncenați, agresivi sau doar proști, pe care-i întâlneam, am avut revelația supremă în materie de condus prin spațiul carpato-danubiano-pontic:

Dacă vrei să nu te mai enervezi la volan, pe drumurile, străzile, șoselele, ulițele sau autostrăzile inexistente ale României, ba chiar, mai mult de atât, dacă vrei să-ți crești semnificativ șansele de a ajunge întreg acasă, poartă-te, gândește și acționează pornind de la premisa că jumătate dintre participanții la trafic te urăsc, iar cealaltă jumătate vor să te omoare.

Atât.