Vă sună cunoscut „dragă, am plecat să cumpăr roșii și m-am întors cu două perechi de pantofi și-o rochie”? Sau „intrasem pe net să plătesc curentul și mi-am luat și-un telefon beton”? Nu? Nu vă sună niciun clopoțel chiar dacă înlocuiți „pantofii” și „rochia” sau „telefonul” cu alte obiecte foarte mișto și cool, dar care ar fi putut foarte bine sa nu fie cumpărate chiar acum pentru că nu erau de strictă necesitate? În acest caz, felicitările mele, sunteți ori foarte norocoși, ori o ardeți pe cașcaval blanao de tot (cei care se regăsesc în cea de-a doua ipostază sunt rugați să-mi trimită numerele lor de telefon pe email, c-aș avea zilele astea nevoie de un împrumut cât mai greu, spre deloc, rambursabil).

Mno, râdem-glumim, dar cert este că știu foarte puține persoane care țin cu adevărat o evidență strictă a intrărilor și ieșirilor în și din bugetul personal sau al familiei. Am avut și eu o tentativă la un moment dat, dar după vreo două săptămâni de băgat cifre într-un excel stupid (nu știu dacă v-am mai spus, dar urăsc tabelele în excel din străfundul sufletului meu pur), lenea m-a făcut să renunț lejer și să mă bazez tot pe vechiul sistem „las’că văd io ce fac și dacă rămân fără bani până la salariu, mai schimb o sută de euro”.

Iar dacă mai aveți și copii care au ajuns la vârsta la care au înțeles ce sunt banii și cum funcționează, situația începe să devină albăstruie spre mov. Și când zic c-au înteles cum funcționează banii, nu mă refer la mecanismul economic de producere a venitului, ci la faptul că ăla micu’ (sau aia mică) a început să înțeleagă că banii sunt șmecheriile alea cu care-și poate cumpăra chestii mișto. Cine-i produce, și mai ales câți produce, nu mai e treaba lor.

Mno, acestea fiind zise, voiam să vă întreb două lucruri. Primul, care e cea mai stupidă/neașteptată cheltuială pe care voi (sau partenerul vostru) ați făcut-o vreodată? Pe genul despre care vorbeam mai sus, am plecat să-mi iau pantofi și m-am întors cu un scaun și două vuvuzele. Și al doilea, care este cea mai neinspirată datorie în care v-ați băgat vreodată? Aici pot să vin cu un exemplu personal de mare angajament. Cândva mi-am luat un telefon în foarte multe rate. Îl vândusem de doi ani și eu tot mai continuam să plătesc la el. Ceva de vis, vă spun.

Textul de astăzi este scris în parteneriat cu cei de la Kruk România care ne pun la dispoziție și două calculatoare, unul pentru bugetul personal și celălalt pentru bugetul familial. Băgați un ochi spre ele și-o să vedeți că sunt simplu de folosit și par foarte utile. Și tot oamenii de-acolo au făcut un mini-ghid cu patru reguli de bază de care e bine să ții cont atunci când vine vorba despre banii personali sau bugetul familiei:

  • Acordă atenție tuturor cheltuielilor, analizează dacă merită sau nu să le faci și ține cont de valoarea banilor.
  • Asigură-te că ții cont de toate condițiile în momentul în care decizi să iei un credit (dobânzi, perioadă de rambursare, comisioane, situație profesională, familială, de sănătate, planuri de viitor).
  • Datoriile trebuie plătite! Neplata ratelor la creditele contractate duce automat la un risc mărit de rambursare pentru toti clienții sau posibilii clienți ai bancii respective și ulterior, la un cost general al creditării mai mare.
  • Economisește – caută soluții practice de asigurare a bunăstării financiare, fii pro-activ în această privință.

Și-acum să v-aud cu cheltuielie cele neinspirate și ratele cele fără de sfârșit.