Romantism, sânge și dentist perspicace

Well, se pare că Miss Alina a cam luat-o în serios și chiar vrea să aibă text săptămânal. Mno, să vedem cum se ține de treabă. Acu’ vă povestește ceva de un dentist. Cred. 

……………………………………………………………………….

Mâna sus cui îi place la dentist! (Vreau să pun de un fan club și fac estimare de spațiu necesar). Mie îmi place să merg la dentist. Adică nah, dacă ar fi să aleg între o plajă în Fiji și cabinet, vă e clar ce-aș alege – deci zic că îmi place în sensul că nu tre’ sa respir într-o pungă de hârtie atunci când aud „freză”, „obstrucție de canal” sau „extracție”. Deşiiiii, când aud „extracție” cred că ar merge o punguță mică și juma’ de Aspacardin.

Eu mă duc la un băiat medic stomatolog foarte simpatic. I-am zis de prima dată că dacă mă doare ceva îi fut una de mă întristez toata, asa că îmi face anestezie de cum intru pe usă. Să fie fata Zen. Lasă scaunul pe spate, pune muzică romantică… zici că suntem la întâlnire. (Vin nu mi-a dat niciodată, da’ am zis că poate-o fi pocăit și nah, nu te pui cu religia omului).

Singura ruptură din relația noastră s-a produs când mi-a zis că trebuie sa îl înșel. Degeaba i-am explicat că io am învățat de la mama cum tre’ sa fiu fidelă și că nu-i frumos să mergi alt bărbat decât ăla cu care ai dezvoltat o asemenea intimitate încât îți vâră ceva în gură în mod constat. Fie el și profesor doctor, că pă mine nu mă impresionează titlurile astea academice.

Al meu dentist, nu și nu. „Măseaua ta de mine stă călare pe un nerv ca fata mare pe… gherghef, deci io nu ma bag. Te trimit la prof să ț-o scoată el” (asta e traducere liberă; pentru consemnare istorică, omul a zis ceva cu „molar”, „extracție” și alte vorbe d-alea de le învață ei la facultate, în afară de cum să scrie urât)

Sedusă și abandonată, a trebuit să-mi las destinu’ pă mâna unui străin. (Nu că aș fi simțit io vreo nevoie să mă despart de măseaua mea de minte, că o știu de când era mică și mă chinuia în sesiune, da’ nenorocita se emancipase și se zbătea că vrea să emigreze).

Iată-mă, deci, la un domn cu multe titluri înainte de nume, arzând de nerăbdare să se uite la emancipata mea. Să se uite am zis, da? Am zis io degeaba, că omu’ era pus pe fapte și a mi-a sugerat că dacă tot sunt acolo, ce rost are să mai fac un drum? O scoatem pe loc. Ai dreq ăștia, că au masca aia pe față să nu li se vadă rânjetul sadic.

El: „Unde lucrați?”

Eu: (sunt la interviu sau la dentist?) „Uhmm… la o firmă (?)…

El: „Adică la birou saaau…? Că s-ar putea să fiți un pic umflata după”

Eu: „Lucrez de acasă, da’ mai trebuie să intru pe video…”

El: „Aaahh…” (privire intrigato-curioasă din cap până-n picioare) „şi merge bine cu video chatu’?”

Eu: „Păi stați aşa, că nu fac video chat. Ziceam de video conferi…”

El: „Lasaț’, domnișoară, că nu e nicio rușine! Bani să iasă! Asistentă, depărtător!”

(Fast forward patruşopt de ore, că dacă intru în detalii nu mai călcați unu’ la dentist, nici să vă spele pe dinți cu periuță d-aia cu motoraș).

Cocktail de Augmentin, Ketonal, Paracetamol și pireuț de legume pentru bebe – că după extracție de măsea de minte mai poți deschide gura fix paişpe milimetri. Mi-era dor de-o ceafă de porc ca de mama. Și cum mie îmi place să mențin constantă suma viciilor și suma glumelor de autobază, bag un selfie: colț de bucătărie, față umflată ca luna plină, ușor vineție, privire de căprioară îndurerată. Și-l trimit la nași, cu mesajul „ce se întâmplă când nu ascult de bărbat”.

Nașii mei nu au chiar toate țiglele pe casă (că d-aia ne-a plăcut de ei), deci vă dați seama cam ce-a urmat: „Băăăăăbăiatule, da’ tu cu vorba bună nu știi?! Da’ tu nu știi să înjuri? Da’ cu ce-a greșit, mă? Că dacă e grav dăm și noi!”… și alte sfaturi din astea de părinți spirituali.

Ce voiam să zic cu toată această poveste: vă oferă fata (moka) rețeta succesului. Dați-o dreq de fobie de dentist, dați-o dreq de durere, cu pozele de după o extracție de măsea de minte puteți obține fix orice vrei voi în viață.

sursa foto