Dragii mei, cei care obişnuiţi să mai intraţi pe aici, ştiţi deja că fotbalul a jucat şi joacă un rol important în mărunta mea viaţă. Dar ca să înţelegeţi cât de grav stau lucrurile, o să vă spun că am urmărit toate meciurile Stelei din ultimii trei ani, purtând aceleaşi două perechi de chiloţi. Una pentru “acasă” şi cealaltă pentru “deplasare”. Spre norocul meu, suprestiţia nu-mi interzice să-i şi spăl. Altfel era groasă. Şi asta este doar una dintre “ţăcănelile” mele legate de fotbal. Dacă vi le-aş spune pe toate, v-aţi lua cu mâinile de cap.

Dar ca să aveţi un tablou cât mai complet al relaţie mele cu sportul rege, o să vă zic şi că am urmărit de la faţa locului patru finale de Champions League. Adică eram acolo, pe stadion, când Messi (de două ori), Chivu sau Drogba puneau mâna pe cel mai tare trofeu din fotbalul European.

Azi este momentul pentru o nouă finală. Doar că o voi urmări din faţa televizorului 🙁 şi voi ţine pumnii strânşi pentru “bătrâna doamnă”, Juventus Torino. Nu de alta, dar prea au fost ciuca miştourilor când au intrat în careul de aşi al semifinalelor şi nu le dădea nimeni nicio şansă. Ei, uite că in seara asta joacă, la Berlin, cu trofeul pe masă. La ceasurile 21.45 trecute fix.

Ladies and gentlemen, let the game begin!

mihai_vasilescu_Barcelona_Juventus