Guest post by Ana R.

 

Pentru ca domnu „sefu’ blogului” a zis ca sunt cam critica la adresa barbatilor, azi facem un fel de autocritica la adresa femeilor.

Nu pricep de ce ne straduim noi femeile sa ne dresam barbatii? Ca si cum l-am primit in viata noastra in varianta de baza si acum il vrem brusc full option. Desi in viata reala parem, unele dintre noi, destul de inteligente, atunci cand este vorba despre barbatul de langa noi ne transformam in aceste Siegfried & Roy si ne dorim  varianta lui imbunatatita. Cea mai imbunatatita.

Adica, mai fata, daca era atat de putin tangent cu idealul tau de perfectiune de ce l-ai ales pe asta? Cum de ce? Pentru a ne da sansa sa incepem sa-l modelam dupa gustul nostru. Intotdeauna pentru pampalaul de langa noi e loc de mai bine. Fetelor, sa va zic ceva, daca nu l-a dresat ma-sa sau viata pana in momentul intalnirii cu noi, pai nici cu biciul sau pistolul nu mai ai sanse de izbanda.

Imi bocesc o gramada de prietene pe umar din cauza de ghinion in amor. Cu parul valvoi si nasul in batista imi explica nesansa vietii lor. El este un ingrat si un nenorocit, pe care ele in marinimia sufletului lor incerca sa il aduca pe calea cea buna. Ala, saracul, dupa prima faza de “baiat bun” cu creierul spalat din cauza de prea multi hormoni, incepe cu timpul (dupa ce a reusit sa ajunga in gratiile si asternuturile demoazelei) sa isi mai arate si veleitatile sau abilitatile naturale. Eeeee si aici incepe distractia. Ea tine cu dintii sa ii arate calea cea buna, pentru ca nici singura sau in cautare de alti barbati nu e prea funny. Iar el este materialul de lucru, care parca indeplineste niste criterii vag conturate in capul ei. Si incepe slefuirea diamantului sau cicalirea testosteronului.

Exista sanse ca din lipsa de preocupare, sau din lipsa de altceva mai bun pe piata la ora aia in materie de purtatoare de fusta, el sa reziste eroic si sa nu protesteze prea tare. Ea ii face capul calendar iar el refuleaza in bar cu prietenii, unde discuta teme filozofice de genul “tampite mai sunt si femeile astea, de cred ele ca le asculta cineva”. Dupa care vine spasit acasa in pozitia ghiocel si isi asteapta papara pe care o incaseaza cu o nonsalanta debordanta. Asta pana la urmatoarea escapada. Pe masura ce trece timpul timpanele lor devin din ce in ce mai insensibile iar decibelii din guritele rujate cresc in intensitate, pentru a putea sa razbata. Criticile sunt variate si ating subiecte foarte diverse. Daca la inceput dumnealui era cam tampitel pentru ca nu stia cu ce detergent se spala vasele, pe masura ce relatia evolueaza ajunge un idiot ingrat si nerecunoscator care isi arunca sosetele langa pat seara si nici gunoiul nu l-a mai dus de o luna.

mihai_vasilescu_cicaleala

sursa foto

In plus femeile mai au si capacitatea uimitoare de a fi cele mai nehotarate fiinte de pe Pamant. La inceput el este criticat pentru ca e prea sensibil si atent cu nevoile ei emotionale, in timp ce dansa isi doreste un falnic mascul de tip macho. Pe masura ce trece timpul si el este surprins aruncand „intamplator” ochiade extrem de interesate spre alte posterioare feminine, devine un porc instinctual care nu are grija de naturelul simtitor al mademoazelei. Daca e baiat de casa ce stie unde e masina de spalat rufe si o mai si foloseste sau are idee cum si la ce se utilizeaza un aspirator, devine un antisocial care nu are idee ca trebuie sa iesim in lume si sa ne traim viata. Daca ne scoate numai in baruri, restaurante si cluburi, este un chefliu care nu isi asuma responsabilitati casnice. Daca stie sa faca mancare si tu tot ce ai invatat in materie de bucatarie sunt cartofi cu oua ochiuri, ii explici ca in secolul asta oamenii mananca in oras. Daca in schimb habar nu are sa iti faca un ceai cand esti racita, atunci te gandesti cu groaza ca daca veti avea un plod impreuna, asta are toate sansele sa opareasca copilul cu laptele din biberon. Daca este econom si nu arunca cu banii in toate directiile, inseamna ca e un zgarie branza si o sa se uite circumspect la cea de-a saptea pereche de pantofi comandata de tine luna asta de pe net. In schimb cand iti trimite 25 de trandafiri rosii la birou, insotiti de ciocolata, ne face total de ras in fata colegilor. Pentru ca, se stie, numai un pampalau neatractiv si singuratic poate face gesturi atat de disperate. Daca la nunta verisoarei s-a imbatat ca un porc chiar sub ochii lui tactu’, e un alcoolic in stadiu incipient, chit ca verii tai i-au turnat votca pe gat. Daca in schimb nu bea alcool, nu e funny deloc, pentru ca nu stie sa aprecieze distractia si se uita ca un soarece de biblioteca la prietenii tai, rude cu Bacchus.

Orice femeie gaseste intotdeauna motive de nemultumire la adresa barbatului din dotare si, ca o eroina, va face toate eforturile sa il indrepte. Ca o sectanta habotnica, ce crede orbeste in idealul pe care si-l plasmuieste constincioasa in imaginatie, nu precupeteste niciun efort in a-i face lui creierii chisalita cu tot felul de dorinte si sugestii, care mai de care mai contradictorii si mai lipsite de sens.

Si totul se strange si se umfla ca o buba de puroi, pana in clipa cand balonul de critici se poate sparge, aducand grave prejudicii partilor. Ori isi ia el campii si se duce vazand cu ochii, in timp ce-si smulge si parul din cap. Ori ea il scoate afara in suturi, pentru ca a epuizat deja toate tipurile de critici destinate personajului si lipsa de rezonanta in urechile lui i-a ucis si ultimul dram de respect si apreciere pe care il mai nutrea pentru el.

Si iata cum ajungem la celebra vorba „drumul spre iad e pavat cu bune intentii”. Pentru ca in momentele cand imi umple mie capul cu smircaieli si umarul de lacrimi, ei nici macar nu ii trece prin cap ca totul i se datoreaza aproape in exclusivitate.

 

mihai_vasilescu_parasita

sursa foto